foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Preocupările privind intenția lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei sunt și mai intense după ce acesta a fost învestit în funcție, ceea ce înseamnă că SUA ar putea obține o poziție strategică economică și militară extrem de importantă la nivel mondial, dacă noul președinte va obține ce își dorește.
Acest interes pentru Groenlanda (teritoriu sub administrația Danemarcei) nu este nou, ci a fost prima dată exprimat în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când și-a arătat intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019. Groenlanda, cu rezervele sale vaste de resurse valoroase, cum ar fi uraniul și petrolul, și cu locația sa strategică, ocupă o poziție cheie în dinamica geopolitică și economică internațională, stârnind interesul marilor puteri și al investitorilor.
Poziția geostrategică de care se bucură este una dintre atributele care o face atractivă pentru administrația Trump. Pe lângă faptul că vorbim despre cea mai mare insulă din lume, Groenlanda servește ca o legătură între Europa și America. Astfel, într-o ipoteză militară globală, acest teritoriu ar fi important pentru SUA și Canada pentru a-și securiza coastele. De altfel, istoria a arătat că, în timpul Războiului Rece, această bază a servit ca punct strategic împotriva Uniunii Sovietice.
Resursele naturale cele mai valoroase ale Groenlandei sunt reprezentate de minerale. Zăcămintele identificate includ metale prețioase precum aurul și platina, o serie de metale de bază (zinc, fier, cupru, nichel, cobalt și uraniu) și elemente de pământuri rare, inclusiv neodim, disprosiu și praseodim.
Cea mai mare insulă din lume, zăcăminte valoroase la nivel internațional
Un rezumat detaliat pentru anul 2023 publicat de Geological Survey of Denmark and Greenland sugerează că vor fi descoperite noi zăcăminte odată cu retragerea continuă a calotei glaciare a Groenlandei. Insula are rezerve de aproximativ 43 din cele 50 de minerale considerate esențiale de către Statele Unite în momentul actual.
Resursele de pământuri rare ale Groenlandei sunt deosebit de importante. Vorbim despre elemente esențiale nu numai pentru tehnologia bateriilor utilizate pentru producerea de energie solară și eoliană, ci și pentru aplicațiile militare. Dacă va fi exploatat pe deplin, zăcământul de uraniu și de pământuri rare din Kvanefjeld ar plasa Groenlanda printre primii producători la nivel mondial.
Administrația Trump, în special, a considerat că interesul Chinei pentru Groenlanda are motive comerciale și militare ascunse. Aceste preocupări au continuat și sub administrația Biden, prin lobby-ul recent exercitat asupra unei alte companii miniere australiene pentru a nu vinde niciunul dintre activele sale din Groenlanda către companii chineze.
Statele Unite au un interes de securitate de lungă durată în Groenlanda încă din 1946, când au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari americani în lingouri de aur pentru Groenlanda. Danezii au refuzat oferta politicos, dar ferm, ministrul lor de externe declarând că nu crede că „le datorăm întreaga insulă”.
În plus, Groenlanda dispune de cantități substanțiale de petrol offshore, care se potrivesc direcției actuale a administrației Trump de exploatare a combustibililor fosili și, în special, noului motto al actualului mandat „Drill, baby, drill” (Forează, forează!). Au existat unele estimări foarte mari, de peste 110 miliarde de barili, ceea ce ar plasa Groenlanda printre regiunile cu rezerve medii spre mari.
Încălzirea globală face Groenlanda și mai atractivă
Aproximativ 80% din insulă este acoperită de un strat gros de gheață, dar stratul se retrage ca urmare a schimbărilor climatice, ceea ce face ca zăcămintele să fie mai accesibile. Cu toate acestea, guvernul Groenlandei a blocat exploatarea minieră din grija pentru mediu. Teritoriul danez găzduiește baza spațială Pituffik a armatei americane și a devenit din ce în ce mai important la scară geopolitică, deoarece topirea gheții din Cercul Arctic a deschis noi rute de navigație în Atlanticul de Nord. Acest lucru atrage interesul Rusiei și al Chinei.
Transportul maritim arctic a crescut cu 37% în ultimul deceniu, notează CNN, citând Consiliul Arctic, iar Pasajul de Nord-Vest - o cale maritimă care leagă Atlanticul și Pacificul - trece prin Groenlanda. Astfel, călătoria dintre Europa și Asia devine mult mai scurtă decât prin Canalul Suez.
Deși afirmațiile legate de intenția de obține administrația Groenlandei au creat panică, este posibil să fie o strategie de negociere și o încercare de a arăta puterea și fermitatea conducerii SUA. Poziția ar putea fi una aliniată sloganului de campanie „Make America great again.
În ultimii ani, Statele Unite au făcut presiuni asupra Danemarcei pentru a convinge Groenlanda să excludă investițiile chineze. În plus, Zona Arctică a apărut ca o arenă cheie a competiției geopolitice, Rusia și China încercând să își extindă influența economică și militară acolo.
Presiunile pot avea drept scop alertarea guvernului danez și de „a le forța mâna” pentru a majora cheltuielile de apărare a insulei. În egală măsură, ar putea fi și lobby pentru viitoarele solicitări venite din SUA. Deja au fost anunțate majorări ale cheltuielilor de apărare pentru insulă, deși analiștii au declarat că această mișcare era, probabil, în lucru de ceva timp.
Trump face promisiuni și amenințări puternice, ceea ce reprezintă o tactică folosită frecvent în afaceri. În plus, vorbim despre o tactică de negociere bazată pe incertitudine și imprevizibil, cuvinte care nu sunt deloc pe placul investitorilor și piețelor financiare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.