Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Zeci de profesori de economie avertizează asupra efectelor ordonanței lăcomiei. „Costurile cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clienților băncilor”

Banca - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Zeci de profesori de economie semnează o scrisoare deschisă prin care trag un semnal de alarmă în ce privește efectele nocive ale Ordonanței 114 asupra sistemului financiar-bancar din România. Costurile cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clienților băncilor, atât deponenți - vor primi dobânzi mai mici la depozite -, cât și debitori - vor avea dobânzi mai mari la credite și restricții la creditare, se arată în documentul citat. Băncile vor trebui să recupereze cumva aceste costuri, prin diminuarea altora și/sau creșterea comisioanelor și dobânzilor. De asemenea, această taxă va distorsiona prețul riscului din sistem prin majorarea costurilor de gestionare a sa, susțin semnatarii scrisorii.

„Această taxă pleacă de la o premisă greșită și nesusținută de datele de observație cu privire la existența unui potențial comportament lacom al băncilor în relația cu clienții acestora. Dimpotrivă, încrederea în băncile din România este în creștere semnificativă, fapt dovedit de numărul în creștere al celor care apelează la servicii bancare pentru economisire sau finanțare.

Această taxă pe active financiare este legată de un element pe care băncile nu îl pot controla și nu îl pot influența, direct sau indirect, prin strategii proprii. Dobânda ROBOR este un factor exogen rezultat în urma unor tranzacții directe efectuate pe piață de bănci concurente care caută lichiditate pe termen scurt și foarte scurt, și care au ca alternativă și alte surse de finanțare (atragerea de noi depozite, acorduri de răscumpărare cu banca centrală pentru titlurile de stat deținute, refinanțarea de la banca centrală etc.). Impunerea acestei taxe legată de un factor exogen incert (dobânda pieței) face aproape imposibil orice calcul economic și orice planificare de investiții în perioada următoare”, se arată în scrisoarea semnată de profesorii universitari de la mai multe universități din țară.

În influențarea acestui preț (creșterea dobânzilor) statul poate juca un rol direct (prin dobânda de referință stabilită de banca centrală) și indirect (prin creșterea rezervelor minime obligatorii, prin operațiuni în piață ale băncii centrale – open market). Mai mult, când statul produce deficite bugetare dobânzile pe piață au tendință de creștere, având în vedere că statul intervine în piață și solicită finanțare la concurență cu sectorul privat (peste 2/3 din creditul bancar în România nu merge către sectorul privat românesc). Ca urmare, se arată în document, această măsură poate conduce la o creștere progresivă a taxării băncilor în mod arbitrar și exclusiv ca urmare a administrării nesăbuite a finanțelor publice etc. „Astfel, va fi o creștere în spirală a mărimii taxei. Acest lucru nu este în primul rând etic, iar în al doilea rând supune băncile unui sistem de ”dijmuire” care nu le lasă libertatea de a controla încadrarea în pragurile de impozitare progresivă”, arată sursa citată.

Semnatarii scrisorii consideră că pentru a reduce impactul acestei taxe, băncile vor reduce volumul creditelor și al celorlale plasamente bancare (efecte publice, obligațiuni, acțiuni etc.), inclusiv prin externalizare către băncile mamă. În aceste condiții, băncile românești (cu capital de stat și privat, deopotrivă) sunt mai expuse decât băncile care fac parte dintr-un grup bancar internațional. Cu alte cuvinte, această măsură lovește în băncile cu capital românesc mai mult decât în cele cu capital străin.

La costurile directe induse de taxa in sine, se vor adăuga cele cu reducerea creditării și cele cu creșterea gradului de concentrare a pieței – înrăutățirea concurenței pe piață (unele bănci se vor retrage, vor restrânge activitatea la retail sau la corporate etc.), ceea ce va scumpi rapid produsele și serviciile bancare (inversul economiilor de scală).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Păi și așa dobanda la depozit este infimă, ce contează că-i 1% sau 0,1%???? Totuși băncile trebuie puse puțin cu "botul pe labe", au comisioane enorme la mai nimic!
    • Like 0
  • Daca atatia profesori de la facultati de renume din Romania fac aceste declaratii inseamna ca avem o problema reala cu aceasta Ordonanta. Sigur, analiza si concluziile grupului de profesori vizeza Ordonanta in totalitatea ei. Nu vreau sa-mi supar colegii, dar unele sesizari facute de autorii Ordonantei sunt juste si reale. De altfel unele fapte criticate in Ordonanta au fost constatate si sanctionate si in comportamentul unor banci din alte tari. In acest context cred ca solutia cea mai buna ar fi revizuirea si aprobarea Ordonantei de comun acord cu reprezentantii bancilor.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult