Zeci de profesori de economie avertizează asupra efectelor ordonanței lăcomiei. „Costurile cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clienților băncilor”

(Foto Guliver/Getty Images)

Zeci de profesori de economie semnează o scrisoare deschisă prin care trag un semnal de alarmă în ce privește efectele nocive ale Ordonanței 114 asupra sistemului financiar-bancar din România. Costurile cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clienților băncilor, atât deponenți - vor primi dobânzi mai mici la depozite -, cât și debitori - vor avea dobânzi mai mari la credite și restricții la creditare, se arată în documentul citat. Băncile vor trebui să recupereze cumva aceste costuri, prin diminuarea altora și/sau creșterea comisioanelor și dobânzilor. De asemenea, această taxă va distorsiona prețul riscului din sistem prin majorarea costurilor de gestionare a sa, susțin semnatarii scrisorii.

„Această taxă pleacă de la o premisă greșită și nesusținută de datele de observație cu privire la existența unui potențial comportament lacom al băncilor în relația cu clienții acestora. Dimpotrivă, încrederea în băncile din România este în creștere semnificativă, fapt dovedit de numărul în creștere al celor care apelează la servicii bancare pentru economisire sau finanțare.

Această taxă pe active financiare este legată de un element pe care băncile nu îl pot controla și nu îl pot influența, direct sau indirect, prin strategii proprii. Dobânda ROBOR este un factor exogen rezultat în urma unor tranzacții directe efectuate pe piață de bănci concurente care caută lichiditate pe termen scurt și foarte scurt, și care au ca alternativă și alte surse de finanțare (atragerea de noi depozite, acorduri de răscumpărare cu banca centrală pentru titlurile de stat deținute, refinanțarea de la banca centrală etc.). Impunerea acestei taxe legată de un factor exogen incert (dobânda pieței) face aproape imposibil orice calcul economic și orice planificare de investiții în perioada următoare”, se arată în scrisoarea semnată de profesorii universitari de la mai multe universități din țară.

În influențarea acestui preț (creșterea dobânzilor) statul poate juca un rol direct (prin dobânda de referință stabilită de banca centrală) și indirect (prin creșterea rezervelor minime obligatorii, prin operațiuni în piață ale băncii centrale – open market). Mai mult, când statul produce deficite bugetare dobânzile pe piață au tendință de creștere, având în vedere că statul intervine în piață și solicită finanțare la concurență cu sectorul privat (peste 2/3 din creditul bancar în România nu merge către sectorul privat românesc). Ca urmare, se arată în document, această măsură poate conduce la o creștere progresivă a taxării băncilor în mod arbitrar și exclusiv ca urmare a administrării nesăbuite a finanțelor publice etc. „Astfel, va fi o creștere în spirală a mărimii taxei. Acest lucru nu este în primul rând etic, iar în al doilea rând supune băncile unui sistem de ”dijmuire” care nu le lasă libertatea de a controla încadrarea în pragurile de impozitare progresivă”, arată sursa citată.

Semnatarii scrisorii consideră că pentru a reduce impactul acestei taxe, băncile vor reduce volumul creditelor și al celorlale plasamente bancare (efecte publice, obligațiuni, acțiuni etc.), inclusiv prin externalizare către băncile mamă. În aceste condiții, băncile românești (cu capital de stat și privat, deopotrivă) sunt mai expuse decât băncile care fac parte dintr-un grup bancar internațional. Cu alte cuvinte, această măsură lovește în băncile cu capital românesc mai mult decât în cele cu capital străin.

La costurile directe induse de taxa in sine, se vor adăuga cele cu reducerea creditării și cele cu creșterea gradului de concentrare a pieței – înrăutățirea concurenței pe piață (unele bănci se vor retrage, vor restrânge activitatea la retail sau la corporate etc.), ceea ce va scumpi rapid produsele și serviciile bancare (inversul economiilor de scală).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp