Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Este o meteahnă a noastră”. Consultant: Agricultorii români care s-au lăcomit la preț au rămas cu gâul în depozite, după ce piața a fost inundată de cereale ucrainene

grâu - Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Piața cerealelor din România este foarte afectată de războiul din proximitate, din cauza faptului că fluxurile de mărfuri ucrainene, unele de calitate redusă, care urmau să traverseze țara către Portul Constanța, căutându-și drum către destinații din Uniunea Europeană, au rămas în mare parte pe teritoriul românesc, a spus Cezar Gheorghe, consultant în domeniul cerealelor, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Comparând datele din decembrie 2022 și aceeași lună din 2021, consultantul în agricultură a sesizat o reducere puternică a nivelului exporturilor de grâu și porumb. România a importat 700.000 tone de grâu și a exportat doar 2,1 milioane de tone, potrivit statisticilor din decembrie anul trecut. Spre comparație, în decembrie 2021, România exportase peste 4 milioane de tone de grâu. La porumb, situația este la fel de dramatică, vede el. Țara noastră a importat 1,5 milioane de tone de porumb ucrainean și a exportat doar 375.000 de tone de porumb.

„Dintr-o țară net exportatoare, România s-a transformat într-o țară importatoare”, a punctat el. Producția totală a fost anul trecut de 9 milioane de tone de grâu, iar pentru consumul intern sunt suficiente 3,3-3,6 milioane de tone. Restul mergea cadențat către export. De ce nu au mai vândut mulți dintre fermierii noștri grâul? Două cauze importante a sesizat Cezar Gheorghe: pe de o parte producătorii au așteptat creșterea prețurilor, însă piața locală era inundată de grâu ieftin din Ucraina, pe de altă parte dificultățile în domeniul logisticii.

„Două cauze majore. Prima - fermierii români nu au vrut să înțeleagă că limita nu e ceru, în ce privește nivelul prețurilor și au refuzat să vândă marfa în mai, iunie, iulie, așteptând să mai crească prețurile. Este o meteahnă a noastră, uităm că se face grâu aproape peste tot în lume. A doua cauză a fost faptul că nivelul costului cu logistica s-a dublat și a impactat prețul mărfurilor românești. Nu a fost logistică pentru mărfurile românești, iar locurile de descărcare - Portul Constanța sau procesatori - au fost practic asaltate de mărfurile ucrainene”, a explicat Cezar Gheorghe la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cifrele indicau că e mai mult grâu decât apă în Marea Neagră” 

Fermierii care au avut convingerea că prețul grâului va crește au acumulat foarte multe datorii, nu și-au plătit scadențele la input-uri - îngrăsâminte chimice etc -, au luat credite pe stocuri, în speranța că va crește prețul, iar toate acestea împovărează acum balanța de venituri și cheltuieli a fermelor. 

„Cifrele indicau că e mai mult grâu decât apă în Marea Neagră. Rusia are o recoltă foarte mare și trebuie să o vândă, orice ar face. Exact asta s-a întâmplat. Australia are recoltă-record, Canada are recoltă frumoasă, prețul a început să coboare. Statul român trebuia să găsească soluții de salvgardare pentru interesele României. Noi trebuia să avem o detașare clară a fluxurilor, un control foarte bun pentru marfa care se spunea că e în tranzit. 

Și chiar dacă Uniunea Europeană a suspendat certificatul sanitar veterinar în cazul mărfurilor din Ucraina, noi trebuia să ne facem treaba și să controlăm dacă marfa e conformă sau nu. Pentru că de aici a plecat un alt tăvălug, cu marfă care nu a fost conformă calitativ și care a fost amestecată în marfa românească și a mers la procesare, la furajare”, a spus Cezar Gheorghe.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult