Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Este o meteahnă a noastră”. Consultant: Agricultorii români care s-au lăcomit la preț au rămas cu gâul în depozite, după ce piața a fost inundată de cereale ucrainene

grâu - Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Piața cerealelor din România este foarte afectată de războiul din proximitate, din cauza faptului că fluxurile de mărfuri ucrainene, unele de calitate redusă, care urmau să traverseze țara către Portul Constanța, căutându-și drum către destinații din Uniunea Europeană, au rămas în mare parte pe teritoriul românesc, a spus Cezar Gheorghe, consultant în domeniul cerealelor, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Comparând datele din decembrie 2022 și aceeași lună din 2021, consultantul în agricultură a sesizat o reducere puternică a nivelului exporturilor de grâu și porumb. România a importat 700.000 tone de grâu și a exportat doar 2,1 milioane de tone, potrivit statisticilor din decembrie anul trecut. Spre comparație, în decembrie 2021, România exportase peste 4 milioane de tone de grâu. La porumb, situația este la fel de dramatică, vede el. Țara noastră a importat 1,5 milioane de tone de porumb ucrainean și a exportat doar 375.000 de tone de porumb.

„Dintr-o țară net exportatoare, România s-a transformat într-o țară importatoare”, a punctat el. Producția totală a fost anul trecut de 9 milioane de tone de grâu, iar pentru consumul intern sunt suficiente 3,3-3,6 milioane de tone. Restul mergea cadențat către export. De ce nu au mai vândut mulți dintre fermierii noștri grâul? Două cauze importante a sesizat Cezar Gheorghe: pe de o parte producătorii au așteptat creșterea prețurilor, însă piața locală era inundată de grâu ieftin din Ucraina, pe de altă parte dificultățile în domeniul logisticii.

„Două cauze majore. Prima - fermierii români nu au vrut să înțeleagă că limita nu e ceru, în ce privește nivelul prețurilor și au refuzat să vândă marfa în mai, iunie, iulie, așteptând să mai crească prețurile. Este o meteahnă a noastră, uităm că se face grâu aproape peste tot în lume. A doua cauză a fost faptul că nivelul costului cu logistica s-a dublat și a impactat prețul mărfurilor românești. Nu a fost logistică pentru mărfurile românești, iar locurile de descărcare - Portul Constanța sau procesatori - au fost practic asaltate de mărfurile ucrainene”, a explicat Cezar Gheorghe la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cifrele indicau că e mai mult grâu decât apă în Marea Neagră” 

Fermierii care au avut convingerea că prețul grâului va crește au acumulat foarte multe datorii, nu și-au plătit scadențele la input-uri - îngrăsâminte chimice etc -, au luat credite pe stocuri, în speranța că va crește prețul, iar toate acestea împovărează acum balanța de venituri și cheltuieli a fermelor. 

„Cifrele indicau că e mai mult grâu decât apă în Marea Neagră. Rusia are o recoltă foarte mare și trebuie să o vândă, orice ar face. Exact asta s-a întâmplat. Australia are recoltă-record, Canada are recoltă frumoasă, prețul a început să coboare. Statul român trebuia să găsească soluții de salvgardare pentru interesele României. Noi trebuia să avem o detașare clară a fluxurilor, un control foarte bun pentru marfa care se spunea că e în tranzit. 

Și chiar dacă Uniunea Europeană a suspendat certificatul sanitar veterinar în cazul mărfurilor din Ucraina, noi trebuia să ne facem treaba și să controlăm dacă marfa e conformă sau nu. Pentru că de aici a plecat un alt tăvălug, cu marfă care nu a fost conformă calitativ și care a fost amestecată în marfa românească și a mers la procesare, la furajare”, a spus Cezar Gheorghe.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult