Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Este o meteahnă a noastră”. Consultant: Agricultorii români care s-au lăcomit la preț au rămas cu gâul în depozite, după ce piața a fost inundată de cereale ucrainene

grâu - Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Piața cerealelor din România este foarte afectată de războiul din proximitate, din cauza faptului că fluxurile de mărfuri ucrainene, unele de calitate redusă, care urmau să traverseze țara către Portul Constanța, căutându-și drum către destinații din Uniunea Europeană, au rămas în mare parte pe teritoriul românesc, a spus Cezar Gheorghe, consultant în domeniul cerealelor, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Comparând datele din decembrie 2022 și aceeași lună din 2021, consultantul în agricultură a sesizat o reducere puternică a nivelului exporturilor de grâu și porumb. România a importat 700.000 tone de grâu și a exportat doar 2,1 milioane de tone, potrivit statisticilor din decembrie anul trecut. Spre comparație, în decembrie 2021, România exportase peste 4 milioane de tone de grâu. La porumb, situația este la fel de dramatică, vede el. Țara noastră a importat 1,5 milioane de tone de porumb ucrainean și a exportat doar 375.000 de tone de porumb.

„Dintr-o țară net exportatoare, România s-a transformat într-o țară importatoare”, a punctat el. Producția totală a fost anul trecut de 9 milioane de tone de grâu, iar pentru consumul intern sunt suficiente 3,3-3,6 milioane de tone. Restul mergea cadențat către export. De ce nu au mai vândut mulți dintre fermierii noștri grâul? Două cauze importante a sesizat Cezar Gheorghe: pe de o parte producătorii au așteptat creșterea prețurilor, însă piața locală era inundată de grâu ieftin din Ucraina, pe de altă parte dificultățile în domeniul logisticii.

„Două cauze majore. Prima - fermierii români nu au vrut să înțeleagă că limita nu e ceru, în ce privește nivelul prețurilor și au refuzat să vândă marfa în mai, iunie, iulie, așteptând să mai crească prețurile. Este o meteahnă a noastră, uităm că se face grâu aproape peste tot în lume. A doua cauză a fost faptul că nivelul costului cu logistica s-a dublat și a impactat prețul mărfurilor românești. Nu a fost logistică pentru mărfurile românești, iar locurile de descărcare - Portul Constanța sau procesatori - au fost practic asaltate de mărfurile ucrainene”, a explicat Cezar Gheorghe la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cifrele indicau că e mai mult grâu decât apă în Marea Neagră” 

Fermierii care au avut convingerea că prețul grâului va crește au acumulat foarte multe datorii, nu și-au plătit scadențele la input-uri - îngrăsâminte chimice etc -, au luat credite pe stocuri, în speranța că va crește prețul, iar toate acestea împovărează acum balanța de venituri și cheltuieli a fermelor. 

„Cifrele indicau că e mai mult grâu decât apă în Marea Neagră. Rusia are o recoltă foarte mare și trebuie să o vândă, orice ar face. Exact asta s-a întâmplat. Australia are recoltă-record, Canada are recoltă frumoasă, prețul a început să coboare. Statul român trebuia să găsească soluții de salvgardare pentru interesele României. Noi trebuia să avem o detașare clară a fluxurilor, un control foarte bun pentru marfa care se spunea că e în tranzit. 

Și chiar dacă Uniunea Europeană a suspendat certificatul sanitar veterinar în cazul mărfurilor din Ucraina, noi trebuia să ne facem treaba și să controlăm dacă marfa e conformă sau nu. Pentru că de aici a plecat un alt tăvălug, cu marfă care nu a fost conformă calitativ și care a fost amestecată în marfa românească și a mers la procesare, la furajare”, a spus Cezar Gheorghe.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult