Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Ești pe Mute”. Mituri românești actuale în public speaking

public speaking Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

În calitate de public speaking coach* mă lovesc adesea de credințe păguboase legate de public speaking, mituri care nu numai că nu ne ajută să devenim mai buni comunicatori, dar pot seta modele defectuoase pentru coechipieri sau pentru oamenii din subordine.

Iată mai jos o listă cu cele mai frecvente mituri de care m-am lovit în piața românească atunci când vine vorba de public speaking:

1. „Business presentation” este public speaking.

Nimic mai eronat. O prezentare de business se adresează în general unui număr limitat de persoane, cu tipologie similară – la public speaking mărimea publicului și diversitatea sa este mai mare. În plus este îndrădăcinat la noi că storytelling, introducerile de impact, umorul în speech, concluzii memorabile, mișcarea scenică sunt mai degrabă apanajul unui public speaker decât al unui cititor de slide-uri. Un profesionist care prezintă niște slide-uri este formal, își pregătește mai întâi slide-urile și apoi discursul pe fiecare slide pe când un speaker face invers, își face speech-ul mai întâi și apoi îl condimentează cu imagini, cifre, video etc.

Din ce în ce mai mulți profesioniști care fac business presentations au început să folosească elemente din public speaking ceea ce este îmbucurător.

2. Speakerii excelenți nu au nevoie de pregătire!

Nimic mai neadevărat. Tocmai ei se pregătesc cel mai mult pentru a menține nivelul de performanță la care au ajuns. Uneori e nevoie de săptămâni de pregătire în avans, în funcție de miză, noutatea temei abordate, complexitatea auditoriului. Și da e nevoie să-ți repeți speech-ul de minim șase ori pentru o livrare decentă.

3. Sunt o persoană extrovertă, nu am nevoie de pregătire înainte de un speech!

Extroverții vin pe scenă cu bucurie, glumesc, sunt carismatici de cele mai multe ori – însă pot păcătui la capitolul conținut/ valoare conținut. Pentru că de multe ori te fac să te simți bine, dar din punct de vedere conținut pot suferi de lipsă de structură, argumente, documentare prealabilă, informații relevante, valoroase pentru publicul țintă.

4. Frica de public speaking nu poate fi învinsă!

Dacă ți-ai spus în gând asta sau chiar ai verbalizat-o cu voce tare atunci trebuie să accepți că îți place acolo, în zona ta de confort. Dacă ai ști câte oportunități ai ratat spunându-ți că nu-ți poți învinge teama de a vorbi în public… Experiența de șapte ani în domeniu m-a învățat că frica de public speaking poate fi învinsă! Ai nevoie de training în public speaking, ai nevoie de expunere la public speaking, ai nevoie de un coach pe un interval scurt care să te ajute în pregătirea discursurilor și analiza celor livrate deja, și da, uneori poate că e nevoie de suport din partea unui psiholog care să ne ajute să înțelegem de ce ne e atât de teamă de părerea celorlalți, de etichetele pe care aceștia ni le-ar putea da, atunci când suntem pe scenă.

5. Dacă am avut succes cu acest speech odinioară, întotdeauna voi avea succes cu el, indiferent de public.

Pentru mine a fost o mare dezamăgire să ascult un speaker faimos care a venit cu același speech și cu 5 ani în urmă… Publicul se schimbă, asteptările acestuia și nevoile sale sunt diferite de la un eveniment la altul, de la un oraș la altul, de la o țară la alta. Adaptează-ți permanent conținutul la nevoile publicului tău!

Valabil și pentru maniera în care alegem să ne folosim de umor – atenție glume care au mers în SUA nu merg mereu în Europa sau abordări de succes de la București nu au același ecou la Timișoara.

6. Un speaker bun pe scenă este un speaker la fel de bun la o conferință online.

Dragii mei, când ai luat publicul din fața unui speaker, i-ai luat radarul! Faptul că online-ul îți limitează interacțiunea cu publicul și folosirea limbajului non verbal – afectează orice speaker! Să nu uităm că mare parte din speakerii de succes sunt imigranți digitali și de multe ori se lovesc de aspecte tehnice ale comunicării online care pot afecta calitatea intervenției lor. Nu degeaba „Ești pe Mute” a devenit cea mai rostită propoziție în pandemie”

7. Sunt o persoană tehnică, poveștile nu-și au locul în speech-ul meu, cifre și explicații tehnice sunt suficiente!

Nu-ți asuma că cei care te ascultă au același nivel de pregătire tehnică la fel ca tine sau același stil de învățare. Pe scara abstracțiilor trebuie să te plimbi cu grație într-un speech și să oferi oamenilor atât informații abstracte legate de strategie, ”big picture” – cât și informații tactice, legate de cum se face – ori aici poveștile, comparațiile, metaforele – pot ajuta mintea umană să înțeleagă mai bine mesajul tău căci așa învățăm noi adulții.

8. Dacă sunt un bun public speaker, solicitările de a vorbi în public vor veni negreșit.

Poate că vor veni dacă pe cartea ta de vizită e scris numele unei companii cu practici de sponsorizare binecunoscute de organizatorii de evenimente – însă dacă nu ai acest privilegiu s-ar putea să pierzi timp prețios așteptând așa că întotdeauna îi îndemn pe profesioniști să-și creeze propriile oportunități de a vorbi în public! Prin networking strategic, prin crearea propriilor evenimente (acum online), prin exercițiu continuu.

Am scris acest articol nu cu intenția de a fi dojenitoare (departe de mine această practică), ci cu intenția de a clarifica și a ajuta – e un efort de educație în public speaking pe care mi l-am asumat acum șapte ani. Pentru cei ce vor să aprofundeze, Mastering Public Speaking ediția Octombrie are loc pe 14 Octombrie online.

Notă: *Public Speaking Coach – un profesionist cu experiență în public speaking care a dezvoltat o metodă de training și coaching eficientă pentru dezvoltarea competențelor de public speaking.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Servus!

    Oare discurs public ori comunicare publică nu-s locuțiuni de folosit, în țară?
    ... mă aștept la o replică: - Omerta!, prefer Mucles!

    Un nebun comunicator,
    Purice Narcis-Teofil
    • Like 0
  • mhm check icon
    Zău dacă pricep de unde asta cu din punct de vedere conținut. Sau din punct de vedere design.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult