Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Eu când vreau să măresc taxele, le măresc!”

Nicolae Ciucă - Marcel Ciolacu

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Inspirat din filmul „Eu când vreau să fluier, fluier!”, regizat de Florin Șerban, după piesa cu același nume scrisă de Andreea Vălean, titlul acestor rânduri subliniază decizia total discreționară a guvernanților referitoare la majorarea taxelor, situație pe care, în acest an electoral, ei nu o consideră ca fiind plauzibilă. În social-media circulă o glumă aplicabilă la această speță: lupul promite oilor că, după alegeri, va deveni vegetarian. Scopul acestor rânduri este de a evidenția faptul că majorarea taxelor este o măsură la cheremul guvernanților prin care încercă să mai aducă bani la buget, iar despre montarea stăvilarelor care să oprească scurgerile de bani nu se amintește nimic.

Guvernanții încearcă să promită că nu intenționează să mărească taxele și impozitele pentru a mai atenua din încordarea bugetului, fluturând, din nou, o ordonanță mai veche care viza realizarea de economii în structurile de stat, dar care nu s-a aplicat niciodată. Prin această ordonanță guvernanții fac eforturi să ne convingă că și sectorul de stat este dispus să plătească o parte din suma extravagantă pe care a consumat-o. Această ordonanță este o oglindire a principiului din marketing „Trage acum, ochește mai târziu” cu ajutorul căruia se lansau, la repezeală, produse de proastă calitate. Să-i credem că nu vor retrage, iarăși, ordonanța care, oricum, este o variantă soft, mai mult mângâietoare, a unor măsuri care se vor a fi ”drastice” din punct de vedere al raționalizării cheltuirii banului public. Înfurierea loialilor trebuie evitată, cel puțin în acest an, și din această cauză austeritatea la stat semănă cu o minciună gogonată.

Probabil pentru deficitul excesiv, 7-8%, se va aplica veșnicul tratament, curbe de sacrificiu pentru firmele private si contribuabili, prin mărirea taxelor și a impozitelor, iar despre realizarea de economii sau îmbunătățirea colectării nici vorbă. Baletul de argumente prin care se amână restructurarea sectorului bugetar trebuie eliminat. Chiar dacă nu ne place, trebuie să recunoaștem că România este strivită de expansiunea sectorului public, hălci întregi din banul public - „bani la jgheab” - sunt dijmuite către sectoare publice al căror livrabil este insignifiant.

Se vorbește de consultarea patronatelor în vederea atenuării impactului măsurilor fiscale preconizate pentru viitor. Este o formă mascată de a pregăti terenul pentru ce va urma în domeniul fiscal, mărind astfel neliniștea fiscală a firmelor.

Anesteziați de isprăvile statistice, cu creșterile mari de PIB, ne-am crezut un fel de tigrișor al Europei, dar abia acum realizăm cu ce costuri s-au realizat aceste creșteri.

Până la adoptarea măsurilor de majorarea a taxelor și impozitelor guvernanții ar trebui să încerce în mod real, nu teatral de ochii lumii, să-și facă ordine în propria ogradă, dar pentru aceasta trebuie să tulbure ecosistemul bugetar și să-l supună la o dietă salarială. Reducerea opulenței din unele sectoare bugetare, revizuirea privilegiilor salariale acordate cu diverse ocazii pot fi benefice pentru reducerea cheltuielilor. Derapajul bugetar major trebuie adus în limitele pe care economia poate să-l finanțeze, iar superficialitatea reformelor trebuie eliminată. Cambiile datoriei publice se vor plăti de către generațiile viitoare.

Deficitele mari ne scot în decor, iar finanțatorii cer dobânzi din ce în ce mai mari. România face slalom printre datorii, nivelul dobânzilor anuale se apropie de 3% din PIB, ceea ce însemnă foarte mult comparativ cu procentul alocat apărării, sănătății, educației. Deficitul bugetar pe primele 7 luni ale anului este de 4,02% din PIB, ceea ce duce prognoza pe tot anul la un deficit de peste 7% . Bugetul se împleticește ca după beție (expresie preluată din cartea ”Avuția în mișcare” autori: Alvin și Heidi Toffler), dar, fiind an electoral, petrecerea este în toi. Aceiași autori ne spun că în Anglia sectorul bugetar se umflă și se dezumflă în funcție de alternarea la putere a laburiștilor cu conservatorii. La noi sectorul de stat doar se umflă, de la an la an, nimeni nu este lăsat pe dinafară, se înființează funcții noi (2-3 subprefecți la fiecare prefectură, șefi de birouri, vice președinți, se splitează structurile pentru a înființa alte funcții de conducere) pentru a-i mulțumi pe toți loialii.

E greu să închei aceste rânduri cu un mesaj optimist. Cu doza de sfidare arhicunoscută, probabil că actorii de pe scena politică vor majora taxele și impozitele, punând în cârca firmelor și a cetățenilor întreaga povară a deficitului bugetar. Se va continua penalizarea sectorului privat, în timp ce sistemul clientelar va beneficia în continuare de caritatea guvernanților.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stați liniștiți la locurili voastre, cum zicea nea Ciuru'. Trec ele și alegerile astea și apoi sectorul privat va plăti nota. Ce a fost până acum a fost ușor...
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Evident că vor pune toată sarcina pe sectorul privat pentru că doar nu își vor tăia craca de sub picioare având în vedere că la stat lucrează toate neamurile și cunoștințele lor.
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult