Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

„Există un moment în care oamenii încep să înțeleagă că singuri nu sunt decât o insulă și atunci se produce un declic”. Cum se naște implicarea civică

Strângere de mână

Foto: Profimedia Images

În fiecare an, Gala Societăţii Civile, organizată de The Institute, aduce în atenția publică proiecte care schimbă România. În acest an, ceremonia de decernare a premiilor are loc pe 28 septembrie 2022, de la 19:30, la Ateneul Român din București. Și tot în aceeași seară, sunt decernate Premiile pentru Impact Social dezvoltate alături de Ashoka România și acordate de un juriu special, format din 5 membri ai comunității Ashoka.

Într-un interviu pentru Republica, trei dintre jurați, Ana Murray, Director Ashoka România, Diana Berceanu, Director de Programe Filantropie și Implicare Civică în cadrul Fundației Româno-Americane (RAF) și Denise Matu, Fundraising Coordinator la A.R.T. Fusion, vorbesc despre cum se naște implicarea civică și cum au evoluat inițiativele din sectorul asociativ în ultimii ani. 

„Impactul social înseamnă capacitatea de a crea schimbare sistemică, fie la nivel de legislație, societate sau în relațiile de putere și decizie, dar și capacitatea de a înțelege problemele de la firul ierbii astfel încât să rezulte soluții viabile. La fel ca anul trecut, am punctat organizațiile ale căror proiecte au fost evaluate ca având cel mai accelerat mod de a produce schimbări sistemice sustenabile”, spune Ana Muray. „Implicarea civică se clădește în timp și pentru asta este nevoie ca oamenii să câștige încrederea că schimbarea este posibilă”, este de părere Diana Berceanu. 

„În România, aproape o pătrime din populație se află în situație de risc din punct de vedere economic. Poate că în comparație cu alte țări, statistic vorbind, avem un nivel de implicare mai mic ca societate civilă, dar cu siguranță sunt aspecte sociale și culturale care pot explica motivul pentru care nu suntem “atât de implicați””, subliniază Denise Matu.

Ana Murray: „Am gândit întreaga experiență și ca o oportunitate de învățare”

Cum s-a născut secțiunea de impact social și ce proiecte și organizații căutați să sprijiniți/ căutați prin intermediul ei?

Din întâlnirile noastre cu diferite organizații, știam că există un interes pentru impact social - însă nu neapărat definit ca atare, și pentru o dezvoltare mai aprofundată a ideii de a da înapoi și mai mult comunității, dincolo de proiectele punctuale pentru care se obțin majoritatea finanțărilor. Cu The Institute/ Gala Societății Civile ne cunoșteam deja, așadar anul trecut a fost prima aliniere comună a premierii proiectelor de impact social. Totodată, am gândit întreaga experiență și ca o oportunitate de învățare, iar pentru finaliștii proiectelor premiate în cadrul GSC facem un curs intensiv separat despre impact social. După experiența de anul trecut, ne-am dat seama că fiecare domeniu are și proiecte care se încadrează la categoria de impact social, ceea ce a dus la formula actuală, care va cuprinde ulterior anunțării câștigătorilor, tot un program intensiv despre impactul social.

În evaluarea proiectelor, am luat în considerare trei niveluri de impact: nivelul beneficiarilor, al domeniului de intervenție și la nivelul societății. Tot în sfera evaluării impactului social, avem și dimensiunile serviciilor directe (proiectul a adresat nevoile speciale ale unui grup/ unui individ dintr-o comunitate restrânsă), serviciilor directe extinse (proiectul a adresat nevoile unui grup țintă la nivel regional sau chiar național), și schimbare sistemică sau de mentalitate (proiectul a adus schimbări mari la nivel de politici publice/legislație sau a schimbat status quo-ul unui domeniu de intervenție; a dus la schimbarea unei paradigme societale).

Dincolo de raportări, ce înseamnă, ca organizație, să ai impact social? Cum poți să îl crești?

Răspunsul scurt este impactul social înseamnă capacitatea de a crea schimbare sistemică, fie la nivel de legislație, societate, sau în relațiile de putere și decizie, dar și capacitatea de a înțelege problemele de la firul ierbii astfel încât să rezulte soluții viabile.

La fel ca anul trecut, am punctat organizațiile ale căror proiecte au fost evaluate ca având cel mai accelerat mod de a produce schimbări sistemice sustenabile, alături de criterii legate de relevanță, obiective atinse, durabilitate și nivelul de schimbare socială atins.

Cât privește creșterea, lucrurile încep simplu, cu întrebarea „Ce se întâmplă după ce se termină perioada dedicată proiectului respectiv?”. Primul pas este continuitatea și gândirea strategică referitoare la cum se poate continua proiectul respectiv. Al doilea pas este legat de resurse și dacă poate altcineva din comunitate – autoritate locală sau altă instituție, să ajute mai mult procesul, astfel încât să crească proiectul, fie ca număr de beneficiari, fie ca parte de mai multe resurse calitative. Totodată, sunt de luat în calcul și „actori neobișnuiți”, ca alte ONG-uri sau persoane care pot oferi acest transfer de bune practici astfel încât proiectul să meargă mai departe.

„Am remarcat foarte multe proiecte făcute de tineri pentru tineri, ceea ce este o surpriză foarte plăcută”

Cum au evoluat inițiativele societății civile din România din perspectiva impactului social în ultimii ani?

Sunt foarte multe proiecte frumoase, făcute cu pasiune, iar acest lucru se simte și din textele de descriere care au ajuns la noi, ca juriu. La această ediție, am remarcat foarte multe proiecte făcute de tineri pentru tineri, ceea ce este o surpriză foarte plăcută. Ca să răspund concret la evoluție, am simțit din discuțiile cu societatea civilă nevoia din ce în ce mai stringentă de finanțări multianuale, care să permită continuitatea proiectelor, eventual cu beneficiari sau resurse în plus, dar și ideea de scalabilitate - depășirea granițelor localității și dezvoltarea proiectului în județ sau chiar în țară. Doar că aceste inițiative sunt destul de puține în comparație cu multitudinea de proiecte care au doar rezultate de proiect și de activități. Aceste proiecte ne-au dat de gândit și nouă ca organizație din perspectiva unor noi training-uri pe impact social, colaborare, impact colectiv și înțelegerea dimensiunilor de schimbare sistemică sustenabilă, nu doar rezolvarea punctuală a unei nevoi, care de cele mai multe ori, durează exact cât finanțarea proiectului există.

Care este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și unde ar fi nevoie de mai multă implicare sau de o implicare mai cu sens?

Din proiectele pe care le-am văzut anul acesta, au apărut și s-au evidențiat câteva în sfera de advocacy sub forma de grupuri de inițiativă, o mișcare relativ nouă pe piața societății civile locale, o surpriză plăcută mai ales la nivel de diversitate a nevoilor și vârstelor celor implicați. Cât privește domeniul, educația, sănătatea și implicarea civică rămân cel mai bine reprezentate din punct de vedere al numărului de beneficiari și proiecte. Încă suntem la început cu proiectele din sfera drepturilor omului și a incluziunii sociale, care sunt prea puțin dezvoltate. Practic, suntem încă în punctul în care tratăm efecte ale unui sistem și nu cauza directă.

Cum vi s-au părut proiectele pe care le-ați jurizat în acest an? Ce spun ele despre societatea civilă din România?

Mi-ar fi plăcut o diversitate mai mare a proiectelor și ideilor, multe dintre cele jurizate fiind deja concepte bine definite în zona activităților de voluntariat sau organizării de evenimente pentru diferite grupuri țintă. Am descoperit multă creativitate, dar și reziliență în fața multor incertitudini din partea altor organizații.

Numitorul comun a fost si anul acesta extrem de multă umanitate, speranță, anduranță și creativitate la nivelul fiecărui om care, în fiecare zi, pune umărul la o societate mai bună, ceea ce pe noi ca observatori din afară ne face cu adevărat recunoscători.

Care au fost proiectele care v-au impresionat cel mai tare?

Pentru că nu pot nominaliza punctual, spun doar că pentru mine, proiecte care ajung să aibă viață și după faza de proiect, dar și cele care menționează colaborarea între organizații sunt pe lista de „așa da” a acestei ediții. Am mai spus, dar mă bucur foarte tare că sunt tinerii prezenți în aceste proiecte, fie ca beneficiary, fie ca lideri de inițiative. Vine o generație tare faină din spate și destul de articulată pe găsit soluții. 

Diana Berceanu: „Implicarea civică se clădește în timp și pentru asta este nevoie ca oamenii să câștige încrederea că schimbarea este posibilă”

Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare?

Implicarea civică se clădește în timp și pentru asta este nevoie ca oamenii să câștige încrederea că schimbarea este posibilă. Fiecare dintre noi a auzit cel puțin o dată „nu se poate”, „nu e treaba mea”, „să facă statul”. Cu toate acestea, așa cum ne place să spunem la RAF (Romanian American Foundation), există un moment în care oamenii încep să înțeleagă că singuri nu sunt decât o insulă și atunci se produce acel declic care îi determină să iasă din zona lor de confort și împreună cu alții ca ei se unesc pentru un scop comun – fie că este vorba de realizarea unei piste pentru biciclete, fie de ajutor la teme pentru copiii dezavantajați. Mai mult, aceste povești devin cunoscute, puterea exemplului se transmite mai departe și comunul „nu SE POATE” se transformă în enclave de „SE POATE”. Când aceste comunități de oameni sunt pregătite, grupurile informale evoluează în organizații neguvernamentale, care reprezintă infrastructura ce permite ca schimbarea vizată să aibă un impact cât mai mare și pe termen cât mai lung.

Pandemia COVID și mai recenta criză din Ucraina ne-au arătat că românii sunt dispuși să ofere timp, bani și know-how, mai ales dacă au contextul și oportunitățile de a face acest lucru și dacă au încredere în oamenii implicați. Cifrele recente confirmă această ipoteză – peste 800.000 euro au fost donați în perioada Februarie-Mai 2022 și direcționați pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina numai prin intermediul Fundațiilor Comunitare.

De ce are nevoie filantropia, dincolo de bani, ca să producă transformări sociale?

Filantropia are nevoie în primul rând de o infrastructură solidă, care să coaguleze energia și resursele oamenilor și să le îndrepte către nevoile din comunitate. Ce înseamnă acest lucru: i). organizații active în cât mai multe comunități rurale, orașe mici și zona de sud a României, ii). cât mai multe mecanisme create, cum sunt platformele de fundraising, care favorizează interacțiunile dintre oameni și comunitățile lor și iii). promovarea pe scară largă a modelelor pozitive, oameni și organizații care au reușit să producă schimbarea. Nu în ultimul rând avem nevoie de educarea următoarei generații de cetățeni activi – copiii și tinerii de astăzi, pentru ca aceștia să devină masa critică pentru viitorul implicării civice.

„Sprijinul dat o singură dată rezolvă o problemă punctuală, dar pe termen lung nu are potențial să producă efecte în societate”

Care sunt domeniile în care trebuie să investim ca să producem schimbări în societate?

Investiția este un cuvânt foarte bun pentru a descrie susținerea unei ințiative pentru că o investiție oricât de mică, dacă este bine structurată și bine țintită are potențialul de a crea o schimbare semnificativă.

Dacă discutăm despre sprijinul de la persoane fizice, fiecare donator decide după propriile filtre, emoționale sau pragmatice, cum direcționează resursele pe care le are la dispoziție. Astfel, sprijinul pentru educație sau pentru protecția animalelor este la fel de relevant din perspectiva unei nevoi. Schimbările majore însă nu se produc peste noapte - atunci când susținem un proiect, fie prin voluntariat, fie prin resurse financiare, trebuie să avem în vedere faptul că sprijinul dat o singură dată rezolvă o problemă punctuală, dar pe termen lung nu are potențial să producă efecte în societate. De aceea este important ca indiferent de zona de intervenție pe care vrem să o susținem, să avem în vedere o investiție recurentă, la intervalul de timp cel mai potrivit nouă. Dacă ne este greu să decidem spre ce domeniu să direcționăm investiția, atunci putem apela la o organizație neguvernamentală care acoperă mai multe domenii de intervenție (cum sunt Fundațiile Comunitare).

„Este extraordinar să vezi că societatea civilă pune pe harta implicării atât de multe locuri din România, din Caraș Severin până la Giurgiu, de la Sibiu până la Buzău”

Cum vi s-au părut proiectele pe care le-ați jurizat în acest an?

Toate proiecte sunt valoroase, tocmai pentru că fiecare inițiativă este specială și unică în felul său. Am apreciat atât proiectele care cu resurse puține au reușit să producă o schimbare relevantă într-o comunitate, dar și proiectele care au reușit schimbări sistemice, de care avem foarte mare nevoie.

Care au fost proiectele care v-au impresionat cel mai tare?

Din păcate nu pot dezvălui prea multe înainte de Gala oficială, însă cu toată sinceritatea pot să spun că este extraordinar să vezi că societatea civila pune pe harta implicării civice atât de multe locuri din România, din Caraș Severin până la Giurgiu, de la Sibiu până la Buzău. Dacă în 2021 cele mai multe dintre proiecte vizau zona de susținere a măsurilor anti-COVID, în 2022 organizațiile s-au reîntors către nevoile curente ale comunității pe care o deservesc, de la abandon școlar, la protecția victimelor abuzului, la dezvoltarea antreprenoriatului în randul tinerilor sau protejarea unor monumente de patrimoniu. Acest lucru ne arată maturitatea și reziliența organizațiilor și ne determină pe noi ca finanțatori să privim cu încredere spre viitor.

Denise Matu: Educația populației este acea rotiță pe care trebuie să o ungem

De ce fel de inițiative civice are nevoie România în această perioadă, în care există probleme pe atât de multe fronturi?

Am avut ocazia să explorez mai multe zone ale sectorului ONG din România și cred cu tărie că este nevoie să ne schimbăm paradigma prin care ne raportăm la beneficiari. Din punctul meu de vedere, e necesar să regândim întregul concept de “beneficiar” pe care ar trebui să îl vedem mai mult ca pe un partener. Cred că avem nevoie de mai multe intervenții care pun accentul pe împuternicirea grupurilor țintă și mai puțin pe susținerea lor materială, chiar dacă în anumite zone și acest lucru este important.

Dimensiunile care mă interesează foarte mult sunt sustenabilitatea și drepturile omului, iar în aceste două domenii cred că trebuie să depunem mai mult efort. M-am bucurat foarte mult să văd proiecte care adresau problematica incluziunii sociale în mai multe forme, există categorii întregi de persoane care sunt invizibile pentru marea majoritate a oamenilor și avem nevoie de proiecte care să li se adreseze direct și să reducă din inegalitățile pe care aceștia le trăiesc. Pe zona de dezvoltare durabilă/ sustenabilitate am observat cu dezamăgire că intervențiile, proiectele pe care le vedem rămân la suprafața problemei. Este adevărat că interesul pentru acest domeniu este relativ nou în țara noastră, dar eu cred că putem folosi acest lucru ca pe o oportunitate de a implementa proiecte inovatoare. Schimbările climatice nu mai sunt un concept intangibil și cred cu tărie că este timpul să trecem la nivelul următor, să ne concentrăm mai puțin la activitățile care rezolvă niște probleme temporar, cum ar fi împăduririle, acțiunile de adunat gunoaie și altele de acest gen. Cred că e mai important să căutăm colaborare între sector și mediul privat și public și să găsim acea rotiță din sistem care trebuie atinsă pentru ca mai multe persoane să fie conștiente și să se implice în implementarea de soluții cu adevărat durabile.

Eu aș îndrăzni să spun că educația populației este acea rotiță pe care trebuie să o ungem. Și când mă refer la educația populației, nu mă refer la pliante și broșuri, ci la intervenții serioase care să traducă într-un mod cât mai palpabil efectele dăunătoare pe care le are un mod de trai nesustenabil în viața noastră.

„Văd un trend ascendent în ceea ce privește implicarea civică”

Se spune că noi, românii, nu suntem destul de implicați. Cât e adevăr și cât e realitate în această afirmație?

Eu una nu cred că această discuție este locul pentru a face judecăți într-un sistem binar: suntem sau nu suntem implicați. Sunt foarte multe aspecte culturale și sociale care trebuie luate în vedere. Mai sus vorbeam despre împuternicire, durabilitate și drepturile omului și sunt perfect conștientă de faptul că pentru a vorbi sau pentru a te gândi la aceste probleme e nevoie ca o persoană să aibă satisfăcute nevoile de bază. În România, aproape o pătrime din populație se află în situație de risc din punct de vedere economic. Poate că în comparație cu alte țări, statistic vorbind, avem un nivel de implicare mai mic în ceea ce înțelegem ca societate civilă, dar cu siguranță sunt aspecte sociale și culturale care pot explica motivul pentru care nu suntem “atât de implicați”. Eu văd un trend așcendent în ceea ce privește implicarea civică și mă bucură să văd mulți tineri, chiar mai tineri decât mine, care sunt implicați, se informează, au păreri și sisteme de referință sănătoase, și am încredere că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine din punctul acesta de vedere.

Cum au evoluat inițiativele societății civile din România din perspectiva impactului social în ultimii ani?

Din punctul meu de vedere, văd o diversificare a domeniilor de acțiune. Văd că începe să fie din ce în ce mai puternic activismul online și că informația, de bună calitate, poate ajunge mai ușor la oameni. Mă bucură să văd mai mult jurnalism independent, mă bucură să văd mai multe campanii care implică cetățenii, mă bucură să văd profesionalizare la nivelul domeniului de lucru pe care îl reprezint, adică atragerea de fonduri. Mă bucură să văd persoane tinere care vor să continue munca pe care o mână de oameni au început-o în ‘90 și mă bucură să fac parte din acest val de tineri talentați, pasionați și foarte implicați în toate domeniile de lucru pe care sectorul le cuprinde. Cred că mai avem de lucrat pentru a dezvolta intervenții integrate, care să dezmorțească beneficiarii și să îi transforme din primitori de servicii, în parteneri care sunt implicați și se implică pentru a dezvolta comunitățile din care fac parte.

„Mă impresionează proiectele care se adresează direct persoanelor care sunt invizibile în general pentru majoritate”

Cum vi s-au părut proiectele pe care le-ați jurizat în acest an? Ce spun ele despre societatea civilă din România?

Foarte, foarte diverse și asta mă face să mă gândesc la faptul că așa arată și sectorul nostru. Proiecte mici, începute din foarte multă pasiune. Proiecte mari, implementate de organizații cunoscute care au infrastructura necesară pentru a le susține nivel național. Proiecte care răspund la nevoi imediate, proiecte care au la bază o viziune pe termen lung. Proiecte pentru toate categoriile de vârstă, proiecte pentru persoane cu dizabilități, proiecte pentru cei care simt că fac parte dintr-o majoritate, dar și pentru cei care simt că fac parte dintr-o minoritate.

Care au fost proiectele care v-au impresionat cel mai tare?

Personal, mă impresionează proiectele care se adresează direct persoanelor care sunt invizibile în general pentru majoritate. Cred că este extrem, extrem de important să avem proiecte prin care lucrăm cu tinerii care pot fi catalogați drept diferiți de majoritate. Fie că vorbim despre persoane cu dizabilități, fie că vorbim de persoane care fac parte din alte categorii de risc, este extrem de important să răspundem la nevoile lor psihologice și sociale. Să le creăm locuri în care pot socializa, să le creăm locuri în care pot participa la evenimente culturale adaptate, să le oferim sprijin psihologic specializat sau să creăm contexte prin care să le evidențiem talentele și să le creștem stima de sine. Sunt extrem de impresionată de persoanele care fac astfel de proiecte și sper să văd cât mai multe inițiative de acest tip.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult