Pe măsură ce am început să fiu mai atent la alimentele pe care le consum și la cantitățile mari de alimente pe care le arunc, mi-am dat seama că ciclul de producție al acestora are nevoie de o abordare nouă, mai sustenabilă aliniată nevoilor unei lumi mai conștiente și mai sănătoase.
Cred că este important să devenim mai responsabili în privința consumului și a risipei alimentelor. Astfel, m-am întrebat dacă există o abordare mai bună, mai practică și mai economică, în ceea ce privește achiziția, consumul și reducerea risipei de alimente.
Nu a trecut mult până l-am descoperit pe Gregoire Vigroux cu care am discutat despre viziunea sa asupra consumului și risipei.
Gregoire Vigroux este antreprenor, angel investor și specialist în risipa alimentelor.
Interviul pe scurt:
Misiunea mea nu are legătură doar cu risipa alimentară, misiunea mea are legătură cu impactul în general. Vreau ca afacerile mele să aibă un impact pozitiv, un impact social sau un impact asupra mediului. De ce? Deoarece ca și în viață, parametrii succesului nu se bazează doar pe cât de mari sunt câștigurile companiilor tale, ce profituri ai, ci și pe valorile pe care le transmit companiile tale și ce schimbări poți produce
Problema risipei alimentare este mult mai mare. Și voi da un exemplu, care este foarte frapant în România. 20-30% dintre fructele și legumele cultivate nu ajung la raft. Acestea sunt considerate necorespunzătoare, fructe și legume premature. Și, dintr-un motiv sau altul, consumatorii sunt obișnuiți să cumpere mere care sunt perfect rotunde, roșii perfecte fără cusur, fără nicio zgârietură etc.
Cred că tehnologia este doar o unealtă și ce vei face cu această unealtă, cum o vei folosi, va determina dacă rezultatul va fi pozitiv sau negativ. Și, pentru că sunt un tip foarte, foarte optimist, și am o perspectivă pozitivă. De fapt, optimismul este cea mai importantă calitate a unui antreprenor, să poți crede că viitorul este strălucitor. Dacă nu ești optimist, nu ajungi să fii antreprenor. Așadar, fiind un antreprenor foarte optimist, cred că trebuie să folosim tehnologia cât mai mult pentru a îmbunătăți viața oamenilor și pentru a îmbunătăți viața pe această planetă.
Interviul pe larg:
Bună ziua, dragi privitori. Oaspetele nostru de astăzi este Grégoire Vigroux, absolvent al universității Sorbona. Este antreprenor, business angel și un filantrop ce a investit în peste 20 de afaceri, doar în Europa de Est. De curând, este co-deținătorul unei platforme de reciclare a alimentelor, bonapp.eco, care își propune să redreseze modul în care privim cumpărăturile, consumând alimentele într-un mod mai sustenabil.
Având în vedere experiența sa în domeniul antreprenorialului și legăturile sale profunde cu România și, mai exact, cu scena culinară și cea a băuturilor din București, ne-am gândit că este cel mai potrivit invitat pentru emisiunea noastră de astăzi.
Este o plăcere să te avem alături de noi. Ne gândeam dacă ai vrea să începi prin a ne spune câte ceva despre povestea ta și ce te-a făcut să gravitezi în viața profesională spre inițiativa de care te ocupi astăzi, care vizează risipa alimentară și reciclarea.
Datoria. Cred că am un sentiment al datoriei. Acest sentiment al datoriei mă determină să mă îndrept spre afacerile sustenabile, spre startup-urile sustenabile, deoarece cred că antreprenorii vor juca un rol din ce în ce mai important. Au un rol de jucat, fiindcă reprezintă o anumită elită. Mulți antreprenori sunt, de obicei, oameni inteligenți, mulți dintre ei sunt oameni cu influență, au echipe, bani. Mai mult ca niciodată, cred că lumea are nevoie să se bazeze pe antreprenori care vor încerca să îmbunătățească lucrurile, vor încerca să aibă un impact pozitiv, un impact social și un impact asupra mediului. Și asta fac și eu cu puținele mele abilități, îmi aduc contribuția, încercând să transform lumea într-un loc mai bun. Știu că sună oarecum răsuflat, mai ales într-un moment în care o mulțime de oameni vorbesc despre greenwashing, dar eu vorbesc serios. Mă bucur să văd că numărul antreprenorilor crește. Trebuie să încercăm să contribuim la crearea unei lumi pline de sens.
(*greenwashing – sau dezinformarea ecologică, este un termen care denumește efortul companiilor de a-și crea, prin strategii de marketing, o imagine prietenoasă cu mediul, fără a-și minimiza realmente impactul asupra acestuia)
E fantastic, nu este răsuflat, atâta timp cât e adevărat. Din câte știu, locuiești în România de la o vârstă fragedă. Ai observat o schimbare în comportamentul consumatorilor în raport cu alimentele și băuturile în țară de când ai venit aici? De când locuiești aici?
Da, absolut. Și locuiesc în România din 2006. Ce am remarcat, în special în rândul tinerilor din mediul urban, conectați și educați, din România, în special în București și în Cluj, orașe pe care le cunosc ceva mai bine, observ că, într-adevăr, există o schimbare a obiceiurilor alimentare. Oamenii încep să fie atenți la volumul alimentelor pe care le irosesc. De asemenea, sunt atenți la calitatea mâncării pe care o consumă.
Am creat bonapp.eco pentru a ajuta consumatorii să cumpere alimente la preț redus. Și vorbim despre alimente care sunt pe cale să expire, de la o zi până la 6 zile până la data de expirare. În felul acesta, prețul scade cu până la 40%-80%. Comunitatea noastră de utilizatori îndrăgește aplicația pentru că avem un impact pozitiv asupra mediului, pentru că, să nu uităm: risipa alimentară reprezintă 10% din emisiile globale de CO2. Și, desigur, faptul că vine cu produse de calitate, de la parteneri de calitate, mari retaileri, restaurante, brutării, hoteluri etc., la preț redus, joacă de asemenea un rol.
Îți voi adresa o întrebare oarecum personală, mâncarea a fost întotdeauna importantă pentru tine? Îți amintești de vreun moment sau o împrejurare când ai decis că trebuie să devii o parte din soluție în combaterea risipei alimentare?
Este o întrebare bună, pentru că, da, risipa alimentară a fost întotdeauna ceva important pentru mine. De fiecare dată când deschid frigiderul și văd că trebuie să arunc alimente mă simt vinovat, din cauza asta. Așa că, pe scară individuală, încerc să nu irosesc mâncare și sunt foarte bucuros că am șansa, prin intermediul afacerii mele, să pot ajuta în combaterea risipei alimentare.
Dar cred că misiunea mea nu are legătură doar cu risipa alimentară, misiunea mea are legătură cu impactul acesteia, în general. Vreau ca afacerile mele să aibă un impact pozitiv, un impact social sau un impact asupra mediului. De ce? Consider că în viață, parametrii succesului nu se bazează doar pe cât de mari sunt câștigurile companiilor tale, ce profituri ai, ci și pe valorile transmise de către companiile tale și ce schimbări poți produce. Nu este primul meu startup, după cum ai menționat, mulțumesc.
„Telefoanele inteligente sunt o catastrofă pentru mediu, este nevoie de 70 de kilograme de materii prime pentru a produce un singur telefon”
Înainte am lansat o companie, Fenix, în aprilie 2020, care a fost prima companie din România ce a vândut telefoane inteligente recondiționate. Telefoanele inteligente sunt o catastrofă pentru mediu, este nevoie de 70 de kilograme de materii prime pentru a produce un singur telefon. E incredibil. Prin urmare, am venit cu soluția de a vinde telefoane inteligente recondiționate.
Am avut un exit după 14 luni. Așadar, la 14 luni după lansarea acestui startup l-am vândut unei companii europene importante, numite Recommerce Group. Încă sunt consultantul acestei companii, aceasta oferă telefoane recondiționate, iar bonapp se ocupă de risipa alimentară, plus alte afaceri care abordează alte probleme. Puțin câte puțin, încercăm să facem lumea un loc mai bun și încercăm să ne folosim creierul și inima, încercând să facem lucruri care contează.
Sunt tatăl a 3 copii, în vârstă de 8 ani, respectiv 6 și 5 ani, ori de câte ori vorbesc cu copiii mei, și mă întreabă: „tati, tati, ce faci la muncă?” - nu vreau să le spun povești despre câștiguri. Vreau să le spun povești despre profitabilitate, vreau să aibă încredere în valorile pe care le am și valorile acestea sunt cât de mult bine încerc să fac, cât de bun încerc să fiu în afaceri. Astfel încât, sper ca măcar unul dintre cei trei copii va deveni antreprenor, astfel încât unul dintre ei să îmi poată continua moștenirea, mica mea moștenire, în domeniul startup-urilor de impact.
Este un mod de gândire admirabil. Îmi place că gândești așa, că te raportezi la o moștenire. Foarte frumos.
După cum pomeneai mai devreme, pentru a avea impact, este nevoie să schimbi mentalitatea existentă a consumatorilor și mentalitatea pe care o avem față de natura ciclică a alimentelor, de la recoltare, până la dezvoltare, ambalare, vânzare, apoi achiziționarea și aruncarea alimentelor. Cum ai aborda lucrurile, bineînțeles, și prin proiectele tale, dar și la o scară mai mare, pentru a schimba această mentalitate care este întipărită, dacă vrei, în viețile și mințile consumatorului obișnuit? Și anume, că un produs e bun până nu mai e, iar apoi trebuie aruncat.
Îmi place această întrebare pentru că mă face să mă gândesc și mă face să spun că este o soluție fantastică, însă apare după ce alimentele sunt deja pe rafturi, la magazin, când alimentele sunt pe punctul de a expira, la restaurante, brutării și în alte locuri.
Problema risipei alimentare este mult mai mare. Și voi da un exemplu, care este foarte frapant în România: 20-30% dintre fructele și legumele cultivate nu ajung la raft. Acestea sunt considerate necorespunzătoare, fructe și legume premature. Și, dintr-un motiv sau altul, consumatorii sunt obișnuiți să cumpere mere care sunt perfect rotunde, roșii perfecte fără cusur, fără nicio zgârietură etc. Și ce se întâmplă cu aceste 20-30 de procente dintre fructele și legumele din România, sunt aruncate. Ceea ce încercăm noi în prezent, eu și partenerii mei de afaceri, este să găsim o soluție să luăm aceste cantități enorme de fructe și legume și să le aducem la consumatorii finali, din mai multe motive.
În primul rând, pentru că vrem să luptăm și mai eficient împotriva risipei alimentare. În al doilea rând, pentru că am organizat numeroase focus grupuri și cercetări de piață și, pe baza lor, am realizat că: în România, consumatorii nu au o problemă cu fructele care nu arată impecabil, aceștia sunt românii de la oraș, dar care au familii la țară. Ei știu că dacă un măr nu este perfect rotund, chiar dacă are mici defecte, nu înseamnă că este necomestibil. Prin urmare, credem că România este locul potrivit pentru asta. Efectuăm deja analize suplimentare pentru a încerca să aflăm dacă este o afacere pe care vrem să o lansăm. Acesta este un exemplu bun legat de ceea ce facem. Când invităm parteneri de afaceri, când lansăm afaceri noi, startup-uri noi, încercăm să fim cât mai creativi posibil și să explorăm căi, să testăm, să experimentăm, astfel încât să putem fi mai performanți, să ne dezvoltăm mai mult și, totodată, să abordăm mai bine problemele de care ne ocupăm.
Am înființat compania în 2007, cu 80 de membri, în Militari, iar acum am ajuns la 5 500 și este o companie frumoasă.
Pentru că ai atins acest subiect, al focus grupurilor, vreau să îți adresez o întrebare despre asta. Crezi că ar putea exista o schimbare de mentalitate de la o generație la alta? De exemplu, crezi că generația mai vrâstnică vede risipa alimentară diferit față de generația mai tânără? Face generația tânără mai multă risipă? Este mai tolerantă generația mai în vârstă? Sau viceversa? Cum vezi asta?
Cercetările ne pot influența oarecum. De aceea nu pot vorbi despre întreaga Românie, dar cercetările pe care le-am făcut în București și în Cluj arată că, într-adevăr, tinerii, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani realizează că schimbările climatice reprezintă o problemă. Vor să acționeze. Încă o dată, fac parte din mediul urban, sunt conectați, educați, vor să schimbe lucrurile. Nu știu cum stau lucrurile în alte orașe, probabil că în orașele mari e la fel, însă nu avem date despre zonele izolate sau mediul rural pentru a confirma ipoteza. Vedem că tânăra generație vorbește mai multe limbi străine, este deschisă către lume, a crescut în fața computerului, așa că, da sunt oameni deschiși la minte, oameni care călătoresc când pot, oameni care sunt prietenoși cu mediul. Și acesta este exact genul de oameni pe care vrem să îi avem în comunitatea noastră pentru că nu sunt doar utilizatorii noștri, ci și ambasadorii brandului nostru și tind să se afle în cercuri cu oameni care gândesc ca ei, nu-i așa? Astfel că aceasta este exact comunitatea pe care dorim să o avem, pentru bonapp, pentru dispozitivele recondiționate, pentru Recommerce Group și pentru toate celelalte companii startup ale mele. De fapt, încă mă ocup de TELUS International Europe, care este cea mai mare companie a mea. Avem acum 5 500 de angajați în regiune, 3 000 de angajați în Bulgaria, 2 500 de angajați în România. Este cel mai mare copil al meu. Nu-i așa?
Am înființat compania în 2007, cu 80 de membri, în Militari, iar acum am ajuns la 5 500 și este o companie frumoasă. Vârsta medie este 26-27 de ani, avem oameni care sunt absolut incredibili, oameni de 23 de ani, oameni care vorbesc 4 limbi străine. Avem niște profiluri absolut uimitoare. Aceasta este România care îmi place și văzând și întâlnind astfel de oameni, cred că România se află negreșit pe un drum foarte bun, sunt foarte încrezător, sunt foarte optimist cu privire la România și cred că este un lucru foarte promițător pentru țară, să vezi oameni tineri și talentați ca aceștia. Apropo, vreau să spun că am 21 de companii aici acum și nu am nici măcar o mică investiție în Franța, nici măcar un cont bancar în Franța. Sunt atât de optimist în privința României încât toate mizele mele sunt aici.
Este incredibil, e fascinant.
Și trebuie să ofer la rândul meu. Ca să fiu sincer, simt nevoia de a oferi la rândul meu pentru că motivul pentru care am avut oarecum succes în afaceri nu mi se datorează doar mie, ci se datorează oamenilor cu care am lucrat, românii ale căror valori și loialitate m-au ajutat să construiesc aceste afaceri și trebuie să ofer la rândul meu oamenilor de aici. Și acesta este unul dintre motivele pentru care am devenit business angel, pentru că vreau să susțin tinerii antreprenori români să își împlinească visurile de a construi startup-uri bune.
40% din veniturile gospodăriilor românești se cheltuiesc pe mâncare. În Franța și Germania procentul este de 10%. Prin urmare, mâncarea este foarte scumpă în România. Dacă mergi la supermarket în Germania, prețurile vor fi similare cu cele din România
E minunat. În acest sens, ținând cont de intervalul de vârstă pe care l-ai menționat, în ceea ce privește consumul sustenabil de alimente, crezi că adoptarea ar fi mult mai ușoară decât, poate, în alte țări? De exemplu, avem o teorie aici conform căreia decalajele sunt atenuate și lucrurile se adoptă mult mai repede, în special în sfera digitală, mai rapid, ca urmare a faptului că lucrurile nu au fost dezvoltate cu adevărat în plan real de către cei aflați la conducere, de către instituțiile responsabile. Tinerii depășesc foarte repede obstacolele, trecând în mediul digital și adoptând elemente perturbatoare, precum aplicația ta. Așadar, ești încrezător că gradul de adoptare în rândul grupului demografic țintit de tine va fi ridicat?
40%, 40% din veniturile gospodăriilor românești se cheltuiesc pe mâncare. În Franța și Germania procentul este de 10%. Prin urmare, mâncarea este foarte scumpă în România. Dacă mergi la supermarket în Germania, prețurile vor fi similare cu cele din România. Așa că avem o mare problemă, această mare problemă este complicată de faptul că, din nefericire, inflația va crește anul acesta și anul următor. Toate analizele, toate rapoartele arată că ne vom confrunta cu această situație, astfel că noi credem că aplicația noastră apare în locul potrivit și în momentul potrivit pentru că, da, desigur, unii oameni vor folosi aplicația noastră fiindcă astfel comportamentul său de consumator este prietenos cu mediul. Dar mulți dintre ei, dintre consumatori, o vor folosi pentru a încerca să economisească bani pentru că, repet, cumpărând mâncare prin intermediul aplicației, vei economisi între 40-80% pe alimente, doar pentru că mâncarea va expira în câteva zile. Noi credem că motivația, care este puterea de cumpărare, va crește semnificativ anul acesta. Anul acesta și în anii următori. Și suntem de părere că Europa de sud-est este mult mai potrivită pentru soluția noastră decât alte țări din Occident, poate. Așa că, da, sunt foarte optimist în privința aceasta. Am lansat aplicația acum cinci luni. Avem deja 40 000 de descărcări, deși nu am cheltuit bani pe marketing. Și cred că este foarte important acest aspect. Nu am cheltuit nici măcar 1 euro pentru a achiziționa clienți. Știi cum am reușit să avem 40 000 de descărcări?
Vestea s-a transmis din gură în gură, oamenii economisesc bani, au o experiență pozitivă ca și clienți; vorbesc despre asta pe social media, vorbesc cu prietenii. Și, de asemenea, PR-ul, relațiile publice joacă și ele un rol. Oamenilor le place foarte mult. Am venit cu o soluție care ajută oamenii să economisească mulți bani. Așadar, consumatorii au de câștigat. Ajutăm magazinele și restaurantele să genereze venituri suplimentare, în loc să arunce mâncarea, ceea ce e catastrofic, pentru marile hipermarketuri, supermarketuri sau un magazin mare. Trebuie să plătești companii să preia alimentele care au expirat sau care vor expira, să le încarce în camioane și să le ducă undeva, mai apoi vor fi arse sau îngropate. Nu știm exact, nu știe nimeni cu certitudine. Așadar, am venit cu o soluție profitabilă pentru magazine și, desigur, este profitabilă pentru planetă, fiindcă 10% din emisiile produse de reziduuri provin din alimente. Prin urmare, consumatorii au de câștigat, magazinele au de câștigat, planeta are de câștigat. Bineînțeles, că și noi câștigăm pentru că suntem antreprenori startup foarte ambițioși și vrem să facem în așa fel încât aceste companii să se dezvolte cât mai mult.
Deci a mers foarte bine. Statisticile pe care le-ai pomenit, mai ales cea legată de faptul că românii cheltuie foarte mulți bani pe mâncare și eu voiam să o menționez.
Și la nivel global 40% din alimentele produse în întreaga lume sunt irosite. 40%, conform celor de la WWF (World Wildlife Fund).
Mănânc doar între 7 seara și 9 seara, zilnic. Așadar, sar peste micul dejun și peste prânz. Există din ce în ce mai mulți antreprenori care fac același lucru. Câteva săptămâni, de fasting intermitent, și realizezi că ai mai multă energie și că slăbești.
Așadar, legat de viitor pe baza observațiilor tale și a cunoștințelor tale despre piețele românești, cum vezi modificarea tiparelor de consum privind risipa alimentară în următorii 5 ani? Ai menționat deja că inflația va schimba tiparele de consum. Oamenii vor căuta produse mai accesibile pe platforme similare cu a ta, dar, făcând un salt în viitor, peste 5 ani, unde crezi că se va situa consumatorul mediu?
Pe lângă conștientizarea risipei alimentare, văd că oamenii caută din ce în ce mai mult produse sănătoase. Știi, schimbarea obiceiurilor consumatorilor în privința mâncării, tot mai mulți vegetarieni, tot mai mulți vegani. Încerc să fiu vegetarian, am reușit să fiu vegan un an întreg, a fost o experiență fantastică. Dar, fiindcă sunt francez, am nevoie să consum brânză. Așa că am reînceput să mănânc brânză, din fericire pentru gustul meu. Știi, îmi pui o întrebare foarte interesantă, pentru că recent am realizat că o mulțime de oameni din jurul meu fac același lucru ca și mine. Fac fasting intermitent. Iau o singură masă pe zi, doar cina. Mănânc doar între 7 seara și 9 seara, zilnic. Așadar, sar peste micul dejun și peste prânz. Există din ce în ce mai mulți antreprenori care fac același lucru. Câteva săptămâni, de fasting intermitent, și realizezi că ai mai multă energie și că slăbești. Trebuie să te asiguri, bineînțeles, când mănânci o singură dată pe zi – eu iau cina, unii oameni preferă micul dejun, alții prânzul - ai doar rezultate pozitive. Fac sport în fiecare zi, muncesc mult. Dar fastingul intermitent este nemaipomenit pentru mine și văd din ce în ce mai mulți oameni în jurul meu care fac fasting intermitent. Ceea ce fac eu se numește fasting intermitent pentru războinici. Așa se numește, fasting intermitent pentru războinici, pentru că îmi las doar o fereastră de 2 ore pentru a mânca, dar din ce în ce mai mulți oameni din jurul meu sar doar peste cină, peste prânz sau sar peste micul dejun.
Acum vreau să trec la aspecte practice, să ne îndepărtăm puțin de seria incredibilă de afaceri. Vreau să mă adresez și omului. Ce faci personal în viața ta? Evident, faptul că faci fasting intermitent elimină din start, în mare măsură, risipa alimentară din gospodăria ta. Ce alegeri sustenabile faci în privința mâncării în viața ta personală? Încerci să congelezi alimentele mai des, încerci să cumperi lucruri care expiră în scurt timp și să le folosești pentru a face supe? Nu știu, cum abordezi asta?
Am marele noroc - soția mea. Este româncă. Am marele noroc de a avea o soție care știe să gătească și reciclează o mulțime de alimente în supe și alte mâncăruri. De asemenea, am norocul de a avea o grădină zoologică acasă, pentru că am 4 pisici, am 2 câini și cred că cei din urmă sunt foarte fericiți ori de câte ori au parte de carne, care e pe punctul de a expira. Prin urmare, suntem creativi.
E fantastic. Ei bine, acum, în încheiere, ce fel de sfaturi practice ai vrea să le dai celor ce ne urmăresc cu privire la rolul activ, pe care absolut fiecare dintre noi îl poate juca zi de zi, devenind mai conștienți în privința consumului alimentar și evitând să risipim mâncarea?
În filme și în cultură, tehnologia este adesea asociată cu ceva rău, cu rezultate negative. În Matrix, sfârșitul umanității este inteligența artificială, iar roboții din Terminator sunt la fel și sunt nenumărate exemple în romane și filme, în special în cele de la Hollywood. Nu cred că tehnologia conține sămânța răului. Cred că tehnologia este doar o unealtă și ce vei face cu această unealtă, cum o vei folosi, va determina dacă rezultatul va fi pozitiv sau negativ. Și, pentru că sunt un tip foarte, foarte optimist, și am o perspectivă pozitivă. De fapt, optimismul este cea mai importantă calitate a unui antreprenor, să poți crede că viitorul este strălucitor. Dacă nu ești optimist, nu ajungi să fii antreprenor. Așadar, fiind un antreprenor foarte optimist, cred că trebuie să folosim tehnologia cât mai mult pentru a îmbunătăți viața oamenilor și pentru a îmbunătăți viața pe această planetă. Și sunt foarte fericit să văd că din ce în ce mai mulți antreprenori tineri, căci despre generația tânără vorbim, acționează; cu toții vor să lanseze o afacere, vor să facă bani, sunt foarte ambițioși, dar vor să aibă un impact pozitiv. Mă bucur de asemenea să văd că tot mai mulți investitori, business angels, dar, cel mai important, investitorii de capital de risc sunt totodată dispuși să investească, cu prioritate, în afaceri care au un impact pozitiv. Sunt fericit să văd că asta contează la nivelul parametrilor pe care îi au în vedere când se pregătesc să investească într-o companie startup. Impactul este un factor tot mai important, este un parametru tot mai semnificativ. Mă bucur să văd că tot mai mulți investitori din zona capitalului de risc se dedică startup-urilor de impact. Avem câțiva investitori la bonapp.eco. Unul dintre ei este un investitor de capital de risc din Ungaria, Budapesta. Numele acestui investitor de capital de risc este Impact Ventures. Investesc doar în companii sustenabile. Este o tendință și dacă pot juca un mic rol, în această schimbare, sunt fericit să o fac. Și dacă îmi pot folosi puțin umila influență în video-ul de astăzi, în acest interviu, poate că și alți antreprenori care sunt de acord cu mine s-ar putea să fie tentați să se îndrepte spre o direcție pozitivă în discuția despre impact.
E fantastic. Mulțumesc pentru că ai conturat o imagine atât de optimistă a viitorului, Grégoire. Îți mulțumim frumos că ne-ai fost alături în acest interviu. E fantastic să avem un invitat care nu numai că este atât de dedicat, ci este totodată antreprenor. Astfel am avut ocazia de a avea alături o persoană extrem de motivată care ne-a transmis mesajul său cu atâta entuziasm ca tine. Cei care ne privesc, echipa noastră și toată lumea îți dorește mult succes în afacerile tale, mai ales cu bonapp, platforma locală, și abia așteptăm să vedem ce ne mai pregătești.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.