„Lăsați-ne, doamnă doctor, că nu e chiar așa de grav. Am văzut noi la televizor”. Mituri despre infecția cu coronavirus la copii

Foto: Pakua Piotr/ Alamy/ Alamy/ Profimedia

Dintre cei 40 de copii pe care dr. Irina Costache, medic primar pediatru în București, i-a consultat într-o săptămână, trei au fost confirmați cu Covid-19.

Chiar dacă este doar un exemplu de la un singur cabinet medical, înseamnă că deja, statistic, lucrurile nu mai seamănă cu ce se întâmpla în starea de urgență.

În calitate de medic în ambulatoriu, dr Costache se simte cumva puțin mai expusă decât colegii ei care lucrează în spitale: „La noi vin mai degraba copiii cu simptome”. Iar simptomele sunt, potrivit protocolului de diagnostic, mai multe ca la adulți. Astfel, pe lângă febră, scurtarea respirației, dispnee, tuse, la copii sunt menționate diareea și vărsăturile. Cam toate semnele și simptomele cu care copiii se pot prezenta la medicul pediatru pentru o boală acută sunt acoperite și de infecția cu coronavirus. Ceea ce face foarte dificilă munca pediatrilor din ambulatoriu. 

Medicii se simt minoritari, dezamăgiți, adaugă dr Costache, când îi văd pe cei care ignoră cele trei reguli simple de protecție - purtatul măștii, distanțarea și spălatul corect pe mâini - și iau în derâdere ce spun doctorii. Mai mult, în momentul în care atrag atenția asupra purtatului măștii într-un interior, „de obicei vine un val de ură, de revoltă și de agresivitate asupra mea, pe care nu știu dacă nu ar trebui să îl evit, pentru că mă afectează emoțional”.

Ce spune despre mituri precum „asimptomaticii nu transmit boala”, „copiii nu se îmbolnăvesc de Covid”, „copiii nu transmit infecția cu coronavirus”, „ibuprofenul face rău în caz de covid”, „dacă stau pe terasă nu mă pot îmbolnăvi” aflați din interviul acordat Republica.ro de dr. Irina Costache, medic primar pediatru, doctorand la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. 

De ce e atât de special virusul SARS-CoV-2?

E special pentru că este un virus nou, un virus despre are am aflat cu toții la începutul acestui an, care dezvoltă o boală nouă, despre care cu toții aflăm în fecare zi câte ceva și pentru care nu există o medicație specifică în acest moment. Mortalitatea este semnificativă în această boală, mai ales în rândul persoanelor de vârsta a doua sau a treia, sau a celor care au comorbidități nu neapărat dintre cele mai grave - persoane cu diabet sau cele care suferă de obezitate.

În principiu, orice copil cu febră ar trebui testat

Care sunt simptomele infecției cu coronavirus la copii? Părinții sunt speriați acum, la primul semn de răceală se gândesc să nu fie infectat copilul.

Mi-ar plăcea ca părinții să fie un pic mai „speriați”, în sensul de a fi puțin mai responsabili. Nu mi se pare că sunt așa de speriați. Mai degrabă noi, medicii, suntem mai îngrijorați, pentru că simptomele din infecția cu coronavirus la copii sunt polimorfe și acoperă tot spectrul de boli pe care aceștia le pot avea. În plus, față de cele clasice pe care le au adulții - febră, scurtarea respirației, dispnee, tuse - la copii sunt menționate, în protocolul de diagnostic, diareea, vărsăturile, deci și afectarea digestivă. Practic toate semnele și simptomele cu care aceștia se pot prezenta la medicul pediatru pentru o boală acută sunt acoperite și de infecția cu coronavirus, ceea ce pentru noi face munca foarte dificilă. Nu ne mai aflăm acum în momentul de dinaintea ridicării stării de urgență, în care prin protocolul național testam copiii care aveau unul dintre semnele și simptomele menționate mai sus, dar la care trebuia să fie eliminată altă boală. În acest moment, toate aceste semne intră pe protocol și în principiu orice copil cu febră ar trebui testat.

Boala în sine la copii e o necunoscută și pentru că tot ceea ce se scrie în literatura de specialitate are la bază studii care s-au făcut având copiii în afara colectivităților. Să nu uităm că ei au fost primii care au fost scoși din comunitate și atunci toate presupunerile pe care le avem au un bias- faptul că acești copii nu au fost împreună în perioada de toamnă, iarnă, în spații închise. 

A existat o controversă referitoare la administrarea ibuprofenului, în cazul Covid-19. V-au întrebat părinții? Ce le-ați răspuns?

Am primit întrebări atunci când am avut copii febrili, diagnosticați cu altă boală, în cazul meu, pentru că eu sunt un pediatru de ambulator. Dacă am avut copii care au fost pozitivi pentru SARS-CoV-2, ei au fost spitalizați. Având în vedere pandemia, părinții m-au întrebat de ibuprofen. Se știe că uneori febra la copii e foarte greu de controlat doar din acetaminofen, iar ibuprofenul e un antipiretic și un antiinflamator foarte bun și foarte rapid eficace. Părinții îl cunosc de atâția ani de zile. A fost destul de simplu să le explic că nu avem niciun motiv să ne temem de ibuprofen în timpul pandemiei și atunci nu au avut nicio problemă în a-l folosi. Îl folosesc de 3 luni fără niciun fel de efecte adverse.

Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Europeană a Medicamentului și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au zis că nu există dovezi care să contraindice administrarea ibuprofenului în contextul pandemiei și că poate fi folosit fără niciun fel de probleme. În momentul de față știu că cei din Marea Britanie demarează un studiu să demonstreze că dimpotrivă, ibuprofenul are un efect protector, fără să avem pretenția că e un medicament care tratează infecția cu SARS-CoV-2.

Sunt copiii afectați foarte puțin de Covid-19?

Tot ce s-a scris până acum arată că ei fac forme mai ușoare sau sunt asimptomatici, arată că în 90% dintre situații cazul princeps este al unui adult sau al unui îngrijitor, și aici vorbim de profesori, de educatori, în țările unde aceștia au mers în continuare la creșe, grădinițe sau școli. Dar acest lucru nu exclude transmiterea virusului de la unul la celălalt. Sigur, faptul că ei au de cele mai multe ori forme ușoare sau sunt asimptomatici și sunt descoperiți întâmplător în cadrul anchetelor epidemiologice din familie face posibilă o transmisie mai puțin frecventă, dar asta nu înseamnă că ea nu există. Copiii pot să fie ușor simptomatici și să transmită în familie, se poate întâmpla acest lucru, acest pericol nu a fost eradicat.

La toamnă ce măsuri credeti că ar trebui luate, în cazul în care se va hotărî redeschiderea școlilor?

Cei care sunt mai îndreptățiți decât mine vor decide. Din punct de vedere medical, cu certitudine avem nevoie de spații aerisite, avem nevoie de copii mai puțini în clase, pentru a limita transmiterea, avem nevoie de distanțare fizică. Este nevoie de lucrurile acestea, până vom avea un tratament eficace și un vaccin.

La copii discuția cu purtatul măștii în clasă este lungă și cred că e destul de puțin probabilă și posibilă, deși nu imposibilă. Copiii mei poartă mască în interior fără nicio problemă. Din experiența personală de mamă și de pediatru mi-a fost mult mai ușor să conving copiii să poarte mască, prin explicații foarte simple, adaptate vârstei lor, decât să conving adulții care , de multe ori, sunt foarte agresivi. Copiii sunt extrem de docili și înțeleg foarte bine ce înseamnă distanțarea și acceptă mai ușor. Vă spun asta din mijlocul lor. Nu există copil care să se opună atât de tare dacă părintele are toată bunvoința să explice. Am avut pacienți în cabinet, veniți cu părinții, copii mai mici de 5 ani - vârsta legală la care e recomandată în România purtarea măștii. Să nu uităm că CDC recomandă ca copii peste 2 ani să poarte masca în interior. În cabinetul meu au venit copii cu vârsta de peste 2 ani cu măscuță, și au purtat-o și nu au avut nicio problemă în a o păstra 30 de minute, cât au stat împreună cu mine.

Dacă există exemplu în familie, dacă bunicii și părinții își educă copiii într-un spirit civic, totul ar fi mult mai simplu. Pentru asta, noi adulții trebuie să respectăm acele 3 reguli banale - purtatul măștii în interior, în orice interior, inclusiv în lift - liftul este un interior, oameni buni - distanțarea fizică în exterior - asta înseamnă că dacă noi părinții ne ducem la locul de joacă cu copiii - ceea e nu e cea mai bună soluție - nu stăm ciorchine, unul lângă celălalt, stăm și noi distanțați, ca exemplu. Copiii aleargă, sunt asimptomatici, da, e mai puțin probabil să transmită boala, dar nu imposibil. Și a treia regulă - să ne spălăm pe mâini corect.

În România câte cazuri de Covid-19 la copii au fost?

Recent a existat un interviu în care dr Mihai Craiu a spus că în România au fost diagnosticați aproape 2.000 de copii, deci vârsta sub 18 ani. Din punct de vedere procentual, se respectă tot ce se întâmplă în Europa, cu procente în jur de 15% pentru vârstele mai mici de un an și mai mici de 5 ani, cu creștere destul de mare la copii de peste 10 ani, și de peste 14 ani.

„Dacă într-o săptămână reușești să vezi 40 de copii și 3 dintre ei au Covid, înseamnă că deja, statistic, lucrurile nu mai seamănă cu ce se întâmpla în starea de urgență”

Cazurile de infecții cu coronavirus la copii s-au înmulțit în ultima vreme în ambulatorii?

În ultima perioadă au apărut cazuri și la copii și noi cei din ambulator ne simțim cumva puțin mai expuși decât cei ce lucrează în spitale, pentru că la noi vin cu precadere copii cu simptome. Dintre aceștia, dacă într-o săptămână reușești să vezi 40 de copii și 3 dintre ei au infecția cu coronavirus, înseamnă că deja, statistic, lucrurile nu mai seamănă cu ce se întâmpla în starea de urgență. Și acest lucru este o urmare a mobilității mult mai mari și a faptului că oamenii nu mai respectă recomandările de protecție. Copiii sunt la fel de susceptibili, doar că fac o formă mai puțin gravă de boală comparativ cu adulții, și că mortalitatea este o exceptie în cazul copiilor.

Cât de important e să avem surse de informații corecte? Care ar fi resursele pe care le-ați recomanda părinților și pe care le folosiți?

Este foarte greu să le spun părinților să citească ce citim și noi. Noi citim UpToDate, citim The New England Journal of Medicine, citim recomandările Organizației Mondiale a Sănătății cu un pic de distanțare, pentru că toate sunt cu vom mai vedea ce se întâmplă, citim CDC. Toate aceste resurse sunt disponibile gratuit în această perioadă, deși în mod obișnuit, ca să accesezi UpToDate trebuie să plătești o sumă de bani. Tot ceea ce se scrie despre coronavirus, toate studiile publicate sunt gratuite, le poate citi oricine, fie că este cadru medical sau simplu profan.

Sunt studii care spun că până la 50% din tot ce înseamnă transmitere de virus SARS-CoV-2 ține de asimptomatici, studii publicate în The New England Journal of Medicine

Sunt surprinsă negativ de cât de ușor oamenii acceptă părerile expuse la televizor sau în mediul online de către persoane care nu au legătură cu medicina. Recent, trecând razant prin dreptul televizorului am văzut un politician care susținea sus și tare că asimptomaticii nu transmit boala. Asimptomaticii transmit boala. În ce măsură, cum, nu se știe foarte bine. Sunt studii care spun că până la 50% din tot ce înseamnă transmitere de virus SARS-CoV-2 ține de asimptomatici, studii publicate în The New England Journal of Medicine.

Eu sunt un medic mic, într-un cabinet, comparativ cu un politician care apare la TV. Nu știu cine va avea câștig de cauză când le va vorbi oamenilor de coronavirus. E așa de greu de bănuit? Cu certitudine eu nu. Deja vin pacienți în cabinet care spun „lăsați-ne, doamna doctor, că nu e chiar așa de grav. Am văzut noi la televizor”.

Nu mai devreme de săptămâna trecută, tatăl meu, care din 5 martie nu a venit niciodată la copiii mei în casă, a venit pentru prima oară în cartier să îi supravegheze puțin afară în timp ce noi aveam treabă. Purta mască în exterior, pentru că așa se simțea el mai bine, iar unul dintre vecini l-a persiflat: „Ce, tataie, ți-e frică de Covid?” Cam ăsta e nivelul la care s-a ajuns: „noi nu mai vrem să auzim de Covid, noi nu credem în Covid, nu-i chiar așa de grav”. Dacă mă uit la vecinii din jur care nu sunt neapărat pacienții mei, aș spune că mai mult de 50% dintre ei sunt neîncrezători și iau în derâdere ceea ce noi medicii mai spunem. Noi, medicii, în ultima vreme, ne simțim minoritari, ne simțim ciudați, 

Cum reacționați când vedeți persoane fără mască în interioare?

Săptămâna asta am intrat în două farmacii, în care farmacistele nu aveau mască. Am încercat să sun la numărul telverde. La mine în cartier în Mega Image portarul nu poartă mască, i-am anunțat pe șefii acestuia, nu s-a reglementat nimic. Și-au prezentat scuzele, au fost foarte drăguți, dar portarul în continuare nu poartă mască. În momentul în care atrag atenția asupra purtatului măștii într-un interior, de obicei vine un val de ură, de revoltă și de agresivitate asupra mea, pe care nu știu dacă nu ar trebui să îl evit, pentru că mă afectează emoțional. Încă odată, ne simțim minoritari.

Tratamentul cu cele mai multe rezultate în infecția cu coronavirus care este, în prezent, potrivit studiilor la nivel mondial?

În UpToDate sunt scrise în fiecare zi ultimele studii care apar și ce se întâmplă în acest moment. Tot ceea ce ține de tratament evoluează de la zi la zi. Am început cu toții în martie cu hidroxclorochina și azitromicină și am ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste medicamente nu e dovedit a fi eficient în tratarea bolii. Hidroxiclorochina în mod particular e activă și omoara virusul in vitro, de aici a pornit ideea. Dar toate studiile efectuate au arătat că eficiența in vivo e limitată în ce privește evoluția bolii. Studiile au arătat că nu există un motiv pentru care ar trebui să folosim în continuare hidroxiclorochina. În acest moment, cam toată lumea are în studii remdesivirul, un medicament relativ eficace, scade adresabilitatea în terapie intensivă, fără ca acest medicament să fie dovedit că este the one, adică eficient total împotriva virusului. Acum 3 săptămâni a fost menționată dexametazona, dar ea se folosea de la bun început. Recomandarea în UpToDate, deci în ghid, este de a fi folosită la pacienții care au nevoie de oxigen, deci nu la toată lumea, pe scară largă. Înțeleg de la colegii mei care tratează pacienți adulți că la noi dexametazona era folosită de la bun început. Mai sunt inhibitorii de interleukina-6 care sunt folosiți și în țara noastră și sunt destul de eficienți împreună cu celelalte medicamente menționate anterior. Se folosește tratamentul anticoagulant de la început în foarte multe cazuri. Dar un medicament complet eficace împotriva virusului nu există.

Sunt atât de multe necunoscute în ce privește acest virus. Cum ar suna un îndemn la prudență?

Sunt atâtea discuții legate de cât de mult poate să stea virusul în aer. Se transmite sau nu se transmite prin intermediul aerului condiționat? Se cunoaște că virusul se transmite prin acele picături care se elimină și când vorbești, nu doar când tușești. Dacă ești infectat le poți transmite dacă vine un curent de aer și le poartă mai departe, cum ar fi aerul condiționat. Trebuie să învățăm că nu știm atât de multe despre acest virus, și că atunci când ne luptăm cu un inamic necunoscut prudența e singura care ne scapă. Sigur că și eu pot să merg la mare, la munte, pot să ies cu copiii în parc, dar evit aglomerațiile. Nu o să mă vedeți niciodată în club, o să evit și terasele, îmi pare rău să spun acest lucru, dar le voi evita pentru că e totuși o zonă aglomerată unde nu am deocamdată certitudinea că se respectă toate regulile, că se poartă măștile corect, din ce am văzut. Voi încerca să mănânc de acasă. Dar voi încerca să mă bucur de natură și să mă bucur de un cluster de prieteni apropiați, cu care să mă văd doar în exterior, doar distantați, și sunt sigură că n-am să mor din cauza depresiei provocate de neîntâlnirea în grupuri masive, ci mai degrabă de supărarea pe care ne-o provoacă concetățenii mei care nu înțeleg că e o perioadă grea pe care trebuie să o depășim împreună.

Nu trebuie să vină cineva să ne biciuiască, să înțelegem. Dacă cunoștința noastră e colegul nostru pe care îl vedem în fiecare zi, nu înseamnă că noi în birou cu el nu purtăm mască. Dacă colegul nostru e prietenul nostru, nu înseamnă că mă pot duce într-un interior să mănânc cot la cot cu el la aceeași masă. Se întâmplă asta în mod frecvent, se întâmplă în multinaționale.

Am colegi medici care sunt infectați în acest moment de soții lor, care au fost la serviciu, care n-au purtat mască,. E utopic noi să stăm atât de bine protejați, să consumăm atâtea finanțe pe tot ce înseamnă măști, costume, mănuși, pentru că pacienții au nevoie de noi, noi trebuie să fim sănătoși. Am datoria ca săptămâna viitoare să îmi vaccinez pacienții programați, e o datorie morală. Este utopic să nu porți mască în mijloacele de transport în comun, în metrou. E peste puterile noastre de a înțelege de ce trebuie să fii atât de împotriva a ceva ce e evident că nu e o conspirație împotriva țării tale, se întâmplă la nivel mondial, nu are nimeni ceva cu noi. Dar în curând o să aibă. Nu ne vor mai primi peste granițe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp