Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Mai mulți oameni imperfecți au mai multă putere decât o mână de oameni perfecți”. Mădălina Scarlat, tânăra care s-a alăturat mișcării inițiate de Greta Thunberg și le-a scris liderilor ONU

Madalina Scarlat, Climate Strike

„Salvarea pădurilor este prioritatea noastră numărul 1. Copacii sunt singurul scut între noi și dioxidul de carbon pe care îl emanăm. La nivel de orașe, București, Iași și Brașov au dosare de infringement deschise pe calitatea proastă a aerului. Și cum se răspunde la asta? În București se taie spațiile verzi și se betonează”, spune Mădălina Scarlat, tânăra de 26 de ani care a pus bazele grupului de inițiativă Climate Strike în România și s-a alăturat mișcării globale Fridays for Future, fondate de Greta Thunberg. Discuția noastră are loc la două zile după Marșul pentru păduri, iar vocea Mădălinei este răgușită. Și-a folosit-o, alături de mii de oameni, pentru a cere oprirea tăierilor ilegale de copaci și protejarea ultimelor păduri virgine ale Europei.

Pe pagina sa de Instagram, actorul Leonardo di Caprio a postat o fotografie din timpul protestului din România. Pentru cine înțelege cât de mult depindem unii de alții pe această planetă și cum o acțiunile dintr-o țară afectează ecosistemele dintr-o alta, nu este un lucru de mirare că un actor de la Hollywood face un astfel de gest de solidaritate.

A participat la scrierea Declarației Tinerilor citite la Summit-ul ONU

La sfârșitul lui septembrie, Mădălina Scarlat a coordonat echipa de voluntari din România care au redactat, alături de tineri din alte 64 de state, Declarația pentru Acțiune Climatică. Aceasta a fost citită la Summitul ONU de la New York, în timpul căruia activista Greta Thunberg i-a certa pe liderii lumii pentru lipsa de viziune asupra amenințărilor climatice. „Copiii își doresc să fie parte decizională din ceea ce se întâmplă în domeniul politicilor de mediu. Își doresc să fie informați și pentru asta trebuie să existe o materie obligatorie în școli - ecologie și durabilitate. Își doresc să aibă acces mai ușor la diferitele evenimente pe teme climatice, la care de obicei nu au acces. Își doresc încurajarea sistemului de transport public, cât mai puțin poluant. Vor infrastructură bună pentru deșeuri, e stupid - în România 50% din deșeurile reciclabile sunt importate pentru că noi nu colectăm selectiv suficient. Cer implementarea acordului de la Paris”, spune Mădălina Scarlat.

Absolventă de jurnalism, aceasta a început să își dorească să creeze o schimbare, după ce a luat parte la o tabără de activism civic organizată de Greenpeace. 

„Întotdeauna am fost conștientă de impactul pe care îl am asupra mediului și, poate fiindcă am fost un copil crescut la țară care a venit la oraș cu resurse limitate, am consumat doar ce am avut nevoie. Dar după acea tabără am devenit conștientă de starea de urgență climatică în care ne aflăm și am început să fac schimbări în viața mea. Am început să mănânc rar carne, doar de două ori pe lună. Am hotărât să nu mai consum nimic ce vine în plastic, nu mai cumpăr pungi, în casa mea nu există nicio pungă. Și urmează, pentru că am așteptat să termin stocurile pe care le aveam, să trec pe săpun solid, săpunuri făcute în casă, ce nu mai vin ambalate în supermarket”, povestește ea. Să folosești cât mai mult transportul public, să refuzi pungile de plastic la cunpărături, să colectezi selectiv sunt câteva dintre schimbările mici care pot fi făcute imediat și care au un impact pozitiv asupra naturii.

„Mai mulți oameni imperfecți au mai multă putere decât o mână de oameni perfecți”

„În România, nu este nevoie de 1.000 de oameni perfecți, care să nu mai producă deloc gunoi. Ci de 10 milioane de oameni imperfecți care să facă mici schimbări. Noi, în România, nu avem centre în care gunoiul menajer să fie compostat și nu oricine poate să-și facă acasă o cutie de paleți pentru compost. 10 milioane de oameni care să nu mai folosească plastic, care să se ducă în magazin și să refuze să cumpere alimente învelite în plastic au un impact asupra planetei. Pot să meargă în față la Ministerul Mediului și să spună că avem nevoie de niște măsuri care să oprească criza climatică. Mai mulți oameni imperfecți au mai multă putere decât o mână de oameni perfecți”, spune Mădălina Scarlat.

Climate Strike România a început în luna august, în momentul în care și-a dat seama că nu găsea nicăieri informații relevante în limba română despre uriașele incendii de pădure din Siberia. Așa că a creat o pagină de Facebook, care numără acum peste 4.400 de fani.

Proteste pentru mediu în 80 de școli din România

Dar impactul cel mai surprinzător l-a avut în școli. A început o campanie prin care să-i ajute pe elevi să conștientizeze starea de urgență climatică în care ne aflăm, iar 80 de unități de învățământ din România, de la grădinițe la licee, au decis să i se alăture.

„Ne-au contactat 80 de școli care au vrut să se implice în campanie - în fiecare zi copiii trebuiau să atragă atenția asupra crizei climatice prin mici proteste. Ne-a surprins foarte mult că au fost 80 de școli care au mers împotriva sistemului ca să arate că nu suntem ok ca planetă, că nu suntem ok ca țară. Ne-au contactat și copii, și părinți, și profesori și chiar directori de școală. Am primit mesaje super-drăguțe. Într-un caz, a plouat în vinerea în care niște copii trebuiau să iasă terenul de joacă al grădiniție să protesteze. Iar ei au plecat în marș prin grădiniță. Și era foarte drăguț că ne povestea cineva: Ștrumfii au plecat către Fluturași și i-au luat pe ei și s-au dus către Ursuleți. Ne-au surprins foarte mult, erau foarte drăguți cu pancartele lor mici cu Salvați Pământul și Pământul e casa noastră”, povestește Mădălina Scarlat.

Lucrează mult cu liceenii și este convinsă că elevii din toată lumea ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce privește protecția mediului. „Copiii știu că viitorul nostru depinde de ce facem astăzi. Și sunt fantastici. Am lucrat cu ei pe acea declarație, lucrăm cu ei pe grupurile de lucru în care vorbim despre cum să facem următorul global strike. Sunt atât de informați și au soluții atât de viabile, care ajută atât de mult nu doar comunitate pe care o reprezintă ei. Copii nu mai gândesc individual, gândesc global. Și se gândesc cum o decizie pe care o iau afectează alte comunități și țări. Ăsta e un atu de care adulții ar trebui să țină cont, factorii politici ar trebui să țină cont. Și ar trebui să cheme tinerii la masa de discuții și să-i asculte”, crede ea.

Acest articol face parte din campania Mergi la VOT! inițiată de ROM Autentic.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Copii de grădiniță să protesteze? E prea mult. Ca să te angajezi într-o cauză și să protestezi trebuie mai întâi să înțelegi și ce să înțeleagă din O2, CO2, etc. Hai, la cei mai mari, poate. Îmi pare o folosire a copiilor pentru scopurile adulților. Că sunt drăguți! Ei sunt oricum așa.
    La fel și dra Greta, e folosită la greu de ecologiști care își fac campanie pe seama unei copile nu foarte sănătoase. Și au succes. Scopul scuză mijloacele?
    • Like 1
  • Ne întoarcem la vremurile progresiste de dinainte de '89 și am rezolvat problema, atunci se trăia eco, nu aveam căldură, energie electrică, benzină, mâncare, haine...... de fapt nu aveam mai minic,eram eco-rupți în fund.
    • Like 2
  • Eugen check icon
    Este laudabil efortul domnisoarei Madalina Scarlat de a trai atat de economic, dar din pacate poluam din momentul in care ne nastem. Si eu caut sa las o amprenta de mediu cat mai mica, fara a fi exagerat in acest sens, si dat fiind fapul ca deja am ajuns la o anumita varsta, deci cu un numar de ani de trait considerabili mai mic decat dominsoara Scalat, voi polua mai putin decat va polua dansa pe parcursul anilor ce-i mai raman de trait. Si ca dovada ca doresc un viitor ecologic este faptul ca sunt membru activ al organizatiilor Avaz si Declic, organizatii care au in agenda lor inclusiv protectia mediului. Ceea ce vreau sa spun este ca principala sursa de poluare este suprapopularea planetei . Populatia in crestere are nevoie de hrana si asta inseamna, ori agricultura intensiva (ingrasaminte, pesticide, ierbicide a caror productie si folosire inseamna poluare) ori agricultura extensiva pe mari suprafete de teren (si de aici "eradicarea" marilor paduri, ex padurea amazoniana), pasunatul intensiv intr-un mediu ecologic fragil au dus la extinderea desertului Sahara. Oamenii au nevoie de foc pentru a gati sau pentru a de incalzi deci alta poluare, au nevoie de unelte care se produc poluand, etc. Domnisoara Scarlat nu foloseste pungi de plastic, merge cu transportul in comun, si nu mananca carne, dar foloseste internetul. Stie dansa cata energie si cata poluare produc serverele Facebook si Google la un loc ? Ce folos ca eu folosesc putine pungi de plastic cand zece oameni le folosesc in exces, ce folos ca eu nu folosesc masina, cand alti zece nu se pot deplasa nici o suta de metri fara masina. Haideti sa va dau un exemplu personal. Pana sa ies la pensie aveam o slujba care implica multe deplasari. Spre deosebire de colegii mei care nu-si miscau fundul din masina de serviciu, eu cautam sa fac deplasarile scurte (care insemnau pana la 10-12 km/zi) pe jos. Si ca urmare aveam cel mai mic consum de combustibil din societate. Rezultatul mi s-a dat masina cu consumul cel mai mare si cea mai poluanta din parcul societatii la care lucram pe motiv ca asa se reduc cheltuielile de transport. Nu neg importanta luptei pentru protectia mediului, dar consider ca toate acestea nu sunt decat paleative atata vreme cat nu se elimina cauza principala si anume cresterea necontrolata a populatiei si suprapopularea planetei
    • Like 1
    • @ Eugen
      Parerist check icon
      Asta cu suprapopularea din pacate e o scuza ieftina. In tarile dezvoltate mai mult de jumatate din mancarea produsa se arunca, deci nu am ajuns inca in situatia in care sa nu mai putem hrani planeta. Africa ar putea hrani toti cei 7 miliarde ai planetei daca ar fi exploatata cu cap (cifre scoase de UN, nu de mine). Tot UN spune ca gestionata cu cap, planteda ar putea duce 20 miliarde, iar noi mai mult de 10-11 nu vom fi probabil niciodata.
      Problema nu e ca suntem prea multi ci ca suntem prost gestionati. Unii produc rosii in sere in Olanda sau cartofi in desert in Israel in timp ce in zone unde orice samanta ajunsa in pamant rasare nu se produce nimic pentru ca e nerentabil, conform unui model economic (si cel politic care il sprijina) complet sucit.
      • Like 1
    • @ Parerist
      Eugen check icon
      Si ma rog unde ar putea produce Africa atata hrana ? Plantand in Sahara, ori poate arand savana sau taind jungla ca sa faca loc culturilor agricole. Hai sa luam exemplu Romania. La ora actuala nu poate asigura, din intinsa suprafata agricola pe care o are, nici macar necesarul "restului" de populatie care am ramas, si asta in situatia unei agriculturi semiintensive. Spui ca in Olanda se produc rosii in sere. Serele au nevoie de incalzire deci polueaza, ca sa produca in sere trebuiesc ingrasaminte care se produc poluând, etc. Israelul produce cartofi in desert dar o face irigand, si iriga pentru ca au de unde lua apa.
      Deja consumam in 7 luni resursele care ar trebui sa ajunga un an si in ritmul asta cat se va mai putea merge ?
      Nu spun ca Terra nu poate sustine o populatie de 20 de miliarde, dar pentru cat timp ?
      Orice agricultura intensiva devine poluanta solul se degradeaza (vezi terenurile saraturate din Oltenia ca urmare a irigatiilor. Apa de ploaie este apa disatilata, apa de irigatii contine o mare cantitate de saruri care raman in sol si in decursul anilor solul devine neproductiv)
      Oricum ecosfera se comporta ca un organism viu si daca nu facem noi reglajul se va regla singura. Prin cresterea densitatii populatiei bolile se vor transmite mai usor, va creste mortalitatea (deja antibioticele aproape nu mai fac fata, acum in cazuri izolate), prin agricultura intensiva solul se degradeaza, hrana se va imputina (si cei care acum arunca mancare nu vor mai avea ce sa arunce), vor porni razboaie care va duce la scaderea populatiei etc. deci ecosistemul se va autoregla cand se va atinge pragul critic. Lupta eclogistilor este ca acst prag critic sa se atinga cat mai tarziu, dar solutia definitiva va fi controlul populatiei sau "exportul" ei.

      • Like 0
    • @ Eugen
      Delia MC Delia MC check icon
      Exagerat.
      La minte trebuie să crească oamenii și nu altfel. Să faci 10 copii pe care n-ai cu ce-i crește, pe care-i vei vedea cum sufera si mor de foame, asta o fi înțelepciune?
      Face deja asta îmbătrânirea populației și sporul negativ.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Eugen check icon
      Exact despre asata vorbesc. Se spune ca e nevoie de nu stiu cati salariati activi sa sustina un pensionar, deci faceti cat mai multi copii. De ce ? Poate candva era valabil dar acum cand avem atata automatizare un salariat produce cat o faceau 10 inainte. Problema este goana dupa profit (scazand numarul de salariati scade "baza de consum" - deoarece consumatorii sunt tinerii in general - si deci profitul), sau altfel spus da-o dracului de natura daca mie imi iese profit. In trecutul indepartat, care acum este valabil inca in tarile subdezvoltate, si din pacate a ramas ca mentalitate si acolo unde nu mai e nevoie, logica era cam asa: fac 10 copii, 5 mor (boli, foamete, saracie etc), la doi nu le pasa de mine, dar tot mai raman trei care sa aiba grije de mine la batranete. Chestia e ca in unele zone (China,India) mentalitatea a ramas aceeasi desi nu mai fac 10 copii, dar nu mar mor nici 50% din ei, si de aici sporul demografic accelerat.
      Deci, dupa parerea mea (parere care nu consider ca este un adevar absolut), Problema pleaca de la aceste mentalitati depsite si de la consumismul modern ( si aici ar fi foarte multe de spus)
      • Like 0
  • gyow check icon
    Greta Thunberg si Madalina Scarlat , = femei= vorbe . Main stream media le face publicitate pe larg ( mai ales pe Greta), cuvinte de lauda, girl power narrative etc .
    Jadav Payeng = barbat= a plantat, pe parcursul catora zeci de ani, mii de copaci care acum au ajuns sa formeze o padure in tota regula pe un mal al fluviului Brahmaputra, padure in care traiesc deja inclusiv cativa tigri si elefanti. Main stream media : ... (inserati zomotele facute de greieri).

    Femeile vorbesc. Barbatii rezolva problemele.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult