„Mai mulți oameni imperfecți au mai multă putere decât o mână de oameni perfecți”. Mădălina Scarlat, tânăra care s-a alăturat mișcării inițiate de Greta Thunberg și le-a scris liderilor ONU

„Salvarea pădurilor este prioritatea noastră numărul 1. Copacii sunt singurul scut între noi și dioxidul de carbon pe care îl emanăm. La nivel de orașe, București, Iași și Brașov au dosare de infringement deschise pe calitatea proastă a aerului. Și cum se răspunde la asta? În București se taie spațiile verzi și se betonează”, spune Mădălina Scarlat, tânăra de 26 de ani care a pus bazele grupului de inițiativă Climate Strike în România și s-a alăturat mișcării globale Fridays for Future, fondate de Greta Thunberg. Discuția noastră are loc la două zile după Marșul pentru păduri, iar vocea Mădălinei este răgușită. Și-a folosit-o, alături de mii de oameni, pentru a cere oprirea tăierilor ilegale de copaci și protejarea ultimelor păduri virgine ale Europei.

Pe pagina sa de Instagram, actorul Leonardo di Caprio a postat o fotografie din timpul protestului din România. Pentru cine înțelege cât de mult depindem unii de alții pe această planetă și cum o acțiunile dintr-o țară afectează ecosistemele dintr-o alta, nu este un lucru de mirare că un actor de la Hollywood face un astfel de gest de solidaritate.

A participat la scrierea Declarației Tinerilor citite la Summit-ul ONU

La sfârșitul lui septembrie, Mădălina Scarlat a coordonat echipa de voluntari din România care au redactat, alături de tineri din alte 64 de state, Declarația pentru Acțiune Climatică. Aceasta a fost citită la Summitul ONU de la New York, în timpul căruia activista Greta Thunberg i-a certa pe liderii lumii pentru lipsa de viziune asupra amenințărilor climatice. „Copiii își doresc să fie parte decizională din ceea ce se întâmplă în domeniul politicilor de mediu. Își doresc să fie informați și pentru asta trebuie să existe o materie obligatorie în școli - ecologie și durabilitate. Își doresc să aibă acces mai ușor la diferitele evenimente pe teme climatice, la care de obicei nu au acces. Își doresc încurajarea sistemului de transport public, cât mai puțin poluant. Vor infrastructură bună pentru deșeuri, e stupid - în România 50% din deșeurile reciclabile sunt importate pentru că noi nu colectăm selectiv suficient. Cer implementarea acordului de la Paris”, spune Mădălina Scarlat.

Absolventă de jurnalism, aceasta a început să își dorească să creeze o schimbare, după ce a luat parte la o tabără de activism civic organizată de Greenpeace. 

„Întotdeauna am fost conștientă de impactul pe care îl am asupra mediului și, poate fiindcă am fost un copil crescut la țară care a venit la oraș cu resurse limitate, am consumat doar ce am avut nevoie. Dar după acea tabără am devenit conștientă de starea de urgență climatică în care ne aflăm și am început să fac schimbări în viața mea. Am început să mănânc rar carne, doar de două ori pe lună. Am hotărât să nu mai consum nimic ce vine în plastic, nu mai cumpăr pungi, în casa mea nu există nicio pungă. Și urmează, pentru că am așteptat să termin stocurile pe care le aveam, să trec pe săpun solid, săpunuri făcute în casă, ce nu mai vin ambalate în supermarket”, povestește ea. Să folosești cât mai mult transportul public, să refuzi pungile de plastic la cunpărături, să colectezi selectiv sunt câteva dintre schimbările mici care pot fi făcute imediat și care au un impact pozitiv asupra naturii.

„Mai mulți oameni imperfecți au mai multă putere decât o mână de oameni perfecți”

„În România, nu este nevoie de 1.000 de oameni perfecți, care să nu mai producă deloc gunoi. Ci de 10 milioane de oameni imperfecți care să facă mici schimbări. Noi, în România, nu avem centre în care gunoiul menajer să fie compostat și nu oricine poate să-și facă acasă o cutie de paleți pentru compost. 10 milioane de oameni care să nu mai folosească plastic, care să se ducă în magazin și să refuze să cumpere alimente învelite în plastic au un impact asupra planetei. Pot să meargă în față la Ministerul Mediului și să spună că avem nevoie de niște măsuri care să oprească criza climatică. Mai mulți oameni imperfecți au mai multă putere decât o mână de oameni perfecți”, spune Mădălina Scarlat.

Climate Strike România a început în luna august, în momentul în care și-a dat seama că nu găsea nicăieri informații relevante în limba română despre uriașele incendii de pădure din Siberia. Așa că a creat o pagină de Facebook, care numără acum peste 4.400 de fani.

Proteste pentru mediu în 80 de școli din România

Dar impactul cel mai surprinzător l-a avut în școli. A început o campanie prin care să-i ajute pe elevi să conștientizeze starea de urgență climatică în care ne aflăm, iar 80 de unități de învățământ din România, de la grădinițe la licee, au decis să i se alăture.

„Ne-au contactat 80 de școli care au vrut să se implice în campanie - în fiecare zi copiii trebuiau să atragă atenția asupra crizei climatice prin mici proteste. Ne-a surprins foarte mult că au fost 80 de școli care au mers împotriva sistemului ca să arate că nu suntem ok ca planetă, că nu suntem ok ca țară. Ne-au contactat și copii, și părinți, și profesori și chiar directori de școală. Am primit mesaje super-drăguțe. Într-un caz, a plouat în vinerea în care niște copii trebuiau să iasă terenul de joacă al grădiniție să protesteze. Iar ei au plecat în marș prin grădiniță. Și era foarte drăguț că ne povestea cineva: Ștrumfii au plecat către Fluturași și i-au luat pe ei și s-au dus către Ursuleți. Ne-au surprins foarte mult, erau foarte drăguți cu pancartele lor mici cu Salvați Pământul și Pământul e casa noastră”, povestește Mădălina Scarlat.

Lucrează mult cu liceenii și este convinsă că elevii din toată lumea ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce privește protecția mediului. „Copiii știu că viitorul nostru depinde de ce facem astăzi. Și sunt fantastici. Am lucrat cu ei pe acea declarație, lucrăm cu ei pe grupurile de lucru în care vorbim despre cum să facem următorul global strike. Sunt atât de informați și au soluții atât de viabile, care ajută atât de mult nu doar comunitate pe care o reprezintă ei. Copii nu mai gândesc individual, gândesc global. Și se gândesc cum o decizie pe care o iau afectează alte comunități și țări. Ăsta e un atu de care adulții ar trebui să țină cont, factorii politici ar trebui să țină cont. Și ar trebui să cheme tinerii la masa de discuții și să-i asculte”, crede ea.

Acest articol face parte din campania Mergi la VOT! inițiată de ROM Autentic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp