Cum se aranjează planetele în Educația din România | David Turturean, olimpic internațional la astronomie și astrofizică: Se pune accentul pe noi, dar sunt zeci de procente de elevi care nu iau 5 la Evaluare

Foto: Facebook / David Turturean 

David Turturean este elev în clasa a XI-a, la Colegiul Național Ștefan cel Mare, din Suceava. Studiază la profitul matematică-informatică, informatică intensiv. De când a intrat la liceu are numai medii de zece.

Perseverent, prietenos. Așa se descrie. De o inteligență și o modestie ieșite din comun, spun apropiații. Nu are multe hobby-uri care să fie legate de pasiunea sa, astronomia.

David este olimpic internațional la astronomie și astrofizică.

În clasa a III-a, învățătoarea lui David le-a recomandat părinților lui să îl ducă la Palatul Copiilor din Suceava. L-au pus să aleagă din mai multe cursuri, iar el a optat pentru astronomie și informatică. În fiecare săptămână mergea la cursuri. Așa a început să învețe despre stele și galaxii.

Îndrumător la astronomie i-a fost, din clasa a III-a și până acum, același profesor, Petru Crăciun.

„Astronomia m-a fascinat de la început. Dl profesor Petru Crăciun ne-a spus atunci povești despre constelații, ne-a arătat poze cu anumite fenomene și ni le-a explicat, pe înțelesul copiilor”, povestește David.

În clasa a VI-a a participat pentru prima oară la Olimpiada județeană de astronomie, iar un an mai târziu s-a calificat la faza națională, unde a obținut medalia de argint.

Din clasa a șaptea participă la olimpiade internaționale.

Acum trei ani a luat medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie din Bulgaria.

În 2018, David s-a întors acasă cu medalia de aur la Olimpiada de Astronomie din Sri Lanka și medalia de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică din Beijing.

Pentru deplasarea și participarea la competiția din China, David a avut nevoie de sponsorizare. „România poate participa cu două echipe de câte cinci elevi, aprobate de Ministerul Educației. Prima echipă are participarea asigurată de minister, iar cea de-a doua trebuie să găsească sponsorizare pentru participare. Pe această cale, mulțumesc din suflet tuturor persoanelor care m-au ajutat să strâng suma necesară, și peste aceasta, pentru plecarea mea la IOAA, donând”, a scris atunci David Turturean pe Facebook.

Tot în 2018 liceeanul a reușit și cinci calificări naționale la Astronomie, Chimie, Fizică, Matematică, Informatică. A fost desemnat elevul anului, cu media 10, la colegiul unde învață. 

Olimpiada de Astronomie din Sri Lanka i s-a părut cea mai frumoasă. „Am interacționat cu mulți oameni. Am luat contact cu elemente de cultură și civilizație. Nu cred că voi mai avea, în următorii ani, ocazia unei asemenea experiențe. Ne-au fost prezentate de către organizatori multe lucruri despre țara lor, în mai multe excursii. Este ceva complet diferit”, a spus David.

Cea mai importantă din punct de vedere al modului în care îl va ajuta pe viitor consideră că este olimpiada de anul acesta, din Ungaria. „Personal nu mă așteptam, acum câțiva ani, ca anul ăsta să obțin medalia de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică din Ungaria. Cunoșteam persoane care au participat și știam cât de greu este. Știu că mă va ajuta foarte mult rezultatul la olimpiada de anul asta.Va conta în CV și la aplicațiile pentru facultate”, este convins liceanul.

10 ore de concurs

Olimpiada internațională de astronomie și astrofizică are trei părți. În total, 10 ore de concurs, în trei zile. Partea teoretică durează nu mai puțin de cinci ore și are un număr variabil de probleme. Anul acesta au fost cele mai multe din istoria olimpiadei: 14. De obicei erau 12.

O altă parte a competiției, cea observațională, depinde de vremea din timpul concursului. În general, constă în găsirea, cu ajutorul telescopului, pe cerul liber, a mai multor galaxii, nebuloase, stele. În plus, participanții trebuie să facă și anumite măsurători, folosindu-se de cunoștințele de astronomie observațională.

Pe lângă proba cu telescopul, mai este și Planetariul – o probă pe un cer simulat. „Asta se întâmplă fie pentru că, în timpul olimpiadei, nu sunt condiții meteo prielnice, fie în caz că organizatorii vor să simuleze, de exemplu, bolta cerească la o anumită latitutine, diferită de cea la care se dă proba, sau o perioadă complet diferită a anului. „Anul asta ne-au pus la Planetariu o situație cu Soarele și Pământul, în timpul unei eclipse de Lună”.

Există și posibilitatea de probă cu „harta mută” - o hartă a cerului cu stelele, necompletată, figurate ca puncte, iar concurenții trebuie să măsoare anumite lucruri, au de numit constelații, stele, asterisme, totul pentru verificarea cunoștințelor în astronomie observațională.

Mai este și proba practică, ce constă în interpretarea mai multor grafice, tabele de date, pentru a obține mai multe informații despre acel eveniment, obiect ceresc. Aceasta durează patru ore.

Are emoții? „Depinde de cât de pregătit mă simt. Am observat că în ultimul timp nu prea. M-am obișnuit cu ideea, m-am desensibilizat la emoțiile acestea”, zâmbește tânărul.

Câte ore pe zi te pregătești?

E o pregătire constantă. Și când nu sunt calificat la vreun concurs, o dată la câteva zile, recapitulez anumite capitole, concepte, pentru a nu pierde contactul. Înainte de olimpiada internațională, cu o lună, două, mă pregătesc o bună bucată de zi. Anul acesta olimpiada internațională a avut loc în august. În iulie m-am pregătit poate și 10 ore pe zi. Când olimpiada are loc în timpul anului școlar, cum a fost anul trecut, în regulamentul școlii se specifică faptul că participanții la olimpiade internaționale pot să se învoiască două-trei săptămâni să se pregătească. 

De ce crezi că ai avut aceste rezultate? Care e atuul tău?

În general cred că perseverența și faptul că m-am gândit și la beneficiile pe care le va avea rezultatul. Mereu mi s-a părut frumos să merg la olimpiade de științe reale și dacă au fost și rezultate bune, cu atât mai mult.

Știi toate cele 88 de constelații?

Orice participant la olimpiade internaționale de astrofizică ar trebui să le cunoască, pentru că se poate da orice tip de subiect. În general astronomii din România nu acordă un timp foarte mare de studiu constelațiilor sudice care nu se văd niciodată de la noi. Dar eu le cunosc, da.

Vrei să studiezi în străinătate?

M-am uitat la ce oferă facultățile din Marea Britanie. Mă interesez și de facultăți din alte țări din Europa. Nu aș vrea ca bariera lingvistică să fie un motiv pentru care să ratez o facultate care ar putea să îmi ofere multe oportunități. În decursul acestui an școlar cu siguranță va trebui să mă decid asupra facultății, pentru că admiterea în alte țări presupune trimiterea dosarului cam pe vremea asta, doar că în clasa a XII-a.

Unde te vezi peste 10 ani?

Peste 10 ani, la 27 de ani, probabil voi fi terminat o facultate, probabil cu masterat. Cercetător. Asta aș dori să devin.

Lucrând în România?

Nu știu ce va apărea până atunci. Dar poate. Văd existența posbilității.

De ce pleacă tinerii din România?

Dacă cineva pleacă la facultate în străinătate nu însemnă că el rămâne acolo. Personal cred că e vorba de salariu și lipsa de oportunități, de lipsa de locuri de muncă în anumite domenii știintifice, mai ales.

Ce ai schimba la sistemul de învățământ din România?

Cele mai multe țări vestice nu prea au concurenți la olimpiade internaționale legate de astrofizică sau fizică. Doar la matematică participă un număr important de țări. Dar la celelalte olimpiade nu prea participă țări vestice și dacă participă nu toate obțin rezultate bune, deoarece ei nu pun accent pe vârfuri, pun accent pe toată lumea. Mi se pare că România pune accent pe olimpicii internaționali. Dar să nu uităm că sunt procente bune, zeci de procente de copii care la Evaluarea Națională nu reușesc să ia peste nota 5 și asta e destul de grav. Nu mi se pare că a lua 5 în examen presupune mai mult decât a reuși să ai un nivel minim de cunoștimțe care să îți permită conviețuirea cu ceilalți, în viitor.

Ar fi nevoie de o oarecare reformă pentru găsirea și pregătirea tinerilor calificați pentru predare mai ales în mediul rural, pentru că în mediul rural se întâmplă cel mai mult lucruri de genul acesta.

Cuiva care din clasa a V-a fost elev la un colegiu național i se poate părea că toată lumea are acces la aceeași educație, la fel de bună cum o au cei din școlile mai bune, și că profesorii toți sunt dedicați, cum sunt în școlile mai bune. Dar știu că nu e așa, chiar din cazuri din familie și dintre prieteni. Mi se pare important ca cei care ajung la putere, care în general sunt cei cu facultăți și trecuți prin școli bune, să nu uite faptul că există o bucată bună de populație care nu a avut acces la aceleași condiții de pregătire în școală.

Dacă te-ai întâlni cu viitorul ministru al Educației ce i-ai spune?

În 2017 sau 2018, când Liviu Pop era ministru, eu împreună cu colegul meu, Paul Rebenciuc, care a participat și el la olimpiade internaționale de astronomie și astrofizică, ne-am întâlnit cu Liviu Pop în Suceava și am avut o scurtă discuție cu dumnealui, în legătură cu pregătirea loturilor pentru olimpiadele internaționale. Sumele acordate sunt foarte mici. Dl profesor Crăciun Petru organizează aceste pregătiri timp de 10 zile, înainte de concurs, cheamă toți elevii după selecție și se pregătesc intens. Suma acordată până acum un an sau doi era 25 de lei pe zi pe elev, ceea ce e destul greu de împărțit pentru a acorda cazare și masă.

Crezi în existența unor civilizații extraterestre?

Cred că e probabil să existe. Există o șansă să se fi dezvoltat undeva o formă de viață mai inteligentă sau mai puțin inteligentă decât noi. Chiar glumeam cu colegii mei de la olimpiada internațională că poate există o olimpiadă intergalactică de astronomie, doar că noi încă nu am fost invitați. Nu putem ști până nu vom primi un răspuns.

Ce sfat le-ai dat tinerilor care ar dori să studieze astronomia?

Să își găsească un profesor bun. În România vor fi tot mai greu de găsit profesori de astronomie. Ultimele generații de profesori care au învățat astronomie la școală încep să se pensioneze. Următoarele generații care vin nu au făcut astronomie nicăieri. De o vreme nu se mai face astronomie în facultate în România. 

Acest articol face parte din campania Mergi la VOT! inițiată de ROM Autentic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp