Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Mi-e scârbă de toți”, „Toți o apă și-un pământ”. În România, spre deosebire de Belarus, avem dreptul de a alege. Ce vom face, vom fi iar „scârbiți” sau ne vom implica?

Belarus - proteste

Foto: Guliver/ Getty Images

„Mi-e scârbă de toți”, „Toți o apă și-un pământ”. În România, spre deosebire de Belarus, avem dreptul de a alege. Ce vom face, vom fi iar „scârbiți” sau ne vom implica?

„Mi-e scârbă de toți”, „Toți o apă și-un pământ”, „Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”, „Pleacă ai noștri, vin ai noștri”, toți politicienii sunt catalogați drept „ciumă”, sau „mizerii”, de toate culorile. Acestea sunt cel mai des întâlnite apelative în preajma alegerilor. De fapt, sunt auzite mereu, căci dacă citim presa, limbajul este de cele mai multe ori suburban, iar televiziunea transmite un fel de circ cu personaje care de care mai vocale.

Unii, da, chiar nu au ce căuta în viața publică, mai ales politică, alții, cu siguranță sunt buni profesioniști. Însă toți sunt catalogați în cel mai urât mod posibil, de-a valma. Ne pricepem să generalizăm de minune.

Sper ca pe 27 septembrie să mergeți la vot, aveți acest drept, puteți aplica ștampila în așa fel pe buletinul de vot încât să nu votați vreun analfabet sau vreun postac de meserie sau pe vreunul care deși vorbește de mari proiecte de dezvoltare nu a organizat vreodată nimic mai mult în afară de propria-i nuntă sau cununie civilă.

Pentru toți cei scârbiți, da, sunt de acord, nu vă va putea schimba nimeni vreodată modul de a gândi, însă dreptul ăsta de a fi scârbiți și de a-i înjura pe politicieni l-am câștigat în 1989. Putem să îi înjurăm acum atât de relaxați încât mâine o luăm de la capăt și mai înverșunați.

Ni se va întâmpla ceva dacă procedăm așa? În principiu, nu. Poate doar o să ne certăm cu vreun vecin, fan al unui partid aflat în opoziție cu cel pe care îl susținem. Dar mai mult decât atât, nu.

În România, asta de care suntem scârbiți, că arată așa de parcă nu noi am votat acești politicieni, ci extratereștrii, avem dreptul de a schimba lucrurile. Da, știu, „nu se poate”, este imposibil, „jocurile sunt făcute”, care mai de care mai filosof și atoateștiutor. Unii sunt atât de atoateștiutori încât nici nu votează, dar spun altora ce să facă sau ce se întâmplă.

Acum, faceți următorul exercițiu. Deschideți un calculator și scrieți în Google, Belarus. BE-LA-RUS.

Între Minsk, capitala Belarusului și București, capitala României, sunt 1323 de kilometri. Dragi „scârbiți”, aflați că în Belarus poți înfunda pușcăria pentru convingerile politice, poți merge la o demonstrație și să nu te mai întorci acasă, deloc.

Poți dormi cu lunile în pușcărie, doar pentru că ai demonstrat împotriva lui Lukașenko. Da, acolo, la doar 1323 kilometri distanță, România este privită ca o țară occidentală, civilizată. De asemenea, puțin mai la est, nu există opoziție, iar dacă apare vreo urmă de dizidență, este trimisă la reeducare prin Siberia sau este „tratată” cu Noviciok.

Imaginați-vă următorul scenariu. Popescu este președinte din 1994 și câștigă alegerile mereu. Asta până când la un moment dat oamenii se revoltă și ies în stradă pentru a protesta, considerând că scrutinul a fost fraudat. Dar Popescu nu pleacă din funcție, scoate poliția pe străzi, apoi armata. Urmează să dea vina pe vecinii țării pentru ce se întâmplă. În ultimă instanță, fuge la, să-i spunem Georgescu, președintele țării vecine, pentru a-i cere ajutorul în vederea consolidării puterii.

Este evident cine sunt personajele de mai sus, însă în România, în cazul în care ar fi existat un Popescu, acesta ar fi fost debarcat instant de la putere, în urma votului, indiferent ce ar fi spus vecinul Georgescu.

Și știți de ce? Pentru că indiferent cât de proastă este părerea unora dintre noi despre această țară sau despre politicieni, avem dreptul de ne implica, de a demonstra, de ne face publice opiniile și de a-i amenda la vot.

Și înainte de a înjura țara, să ne uităm în oglindă. Ce a făcut fiecare dintre noi pentru ca această țară și nouă, în calitate de cetățeni ai ei, să ne fie bine în România? Ce a făcut fiecare dintre noi pentru ca mediul în care trăim să fie unul mai bun?

Dacă doar suntem scârbiți nu ajută pe nimeni, dar în primul rând pe cei care sunt atât de prețioși încât să își asume o alegere. Și nu, nu toți sunt la fel, iar în România spre deosebire de Belarus, avem dreptul de a alege. În Belarus au doar dreptul de a merge la pușcărie.

Articol apărut inițial pe Project-E

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • SUPERB SPUS:
    "Și înainte de a înjura țara, să ne uităm în oglindă. Ce a făcut fiecare dintre noi pentru ca această țară și nouă, în calitate de cetățeni ai ei, să ne fie bine în România? Ce a făcut fiecare dintre noi pentru ca mediul în care trăim să fie unul mai bun?"ACUM LA VOT -ALTCEVA MAI IMPORTANT NU EXISTA .
    • Like 1
  • Părerea mea: indiferent cu cine vom vota, vom fi crunt dezamăgiți. Nimic din cele promise nu se vor realiza, sau în foarte mică măsură, dacă candidatul este de valoare și bine intenționat. Cred asta pentru că răul cel mare nu este neapărat în toți politicienii, ci în fiecare dintre noi. În marea majoritate a cetățenilor se regăsește lipsa de responsabilitate, de respect, o cruntă ignoranță, o educație precară, o mare disponibilitate de a se lăsa manipulați. Și nu în ultimul rând, corupția din genele fiecărui individ, moștenită din moși și strămoși.... Sunt primul care mă regăsesc în toate cele de mai sus!
    • Like 0
    • @ Mircea Popa
      Ei afla ca sunt si unii care nu fac lucrurile in care te regasesti . Iti spune unul care nu a dat sau nu a luat mita in viata lui . Dar ce pot face sa schimb Romania? Sa merg la vot ? Tot se spune ca puteam sa schimbam Romania mergand la vot. Dute ma. Sa imi spuna mie cineva pe cine trebuia sa fi ales in ultimii 30 de ani ca sa fi ajuns o tara normala. Romania ii o tara capusata de sus , iar ca sa ajungi sus trebuie sa fi tot ca ei altfel nu ajungi sus. Ii un cerc vicios. USR+ ii un partid tanar cu multi membrii tineri si cu initiativa. Nu sunt fan Barna , dar partidul are potential.
      • Like 1
  • check icon
    Nu e adevarat, in Romania te cheama la politie ca martor daca ai deranjat pe cineva. Politia e la cheremul oricarui marlan. In Romania nu se va schimba niciodata nimic. Vedeti textul lui Doru Popa de la UBB despre cei care au plecat, manelizarea Romaniei, fondul genetic ramas si natiunea inlocuitoare.
    • Like 0
  • Da, e mai comod sa fii scarbit decat sa gandesti... e mai comod sa crezi promisiuni fara acoperire, mai ales pentru cei care nu au nici o bruma de educatie economica, si carora le mai lipseste si o buna bucata de discernamant; e mai comod sa declari aberant ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu, vreme despre care imi amintesc cu groaza, cu frigul extrem din salile de curs la facultate (stateam cu paltoanele si caciulile pe noi....), de intreruperile de curent, de magazinele goale sau in care tronau munti dintr-una si aceeasi marfa (de obicei proasta) de ratiile la ulei si zahar (si pentru alea stateai la coada). Pentru multi romani e mai comod sa nu gandeasca si sa nu se implice, ci sa tot invoce aceste clisee pentru a-si scuza lipsa de participare. Am ajuns sa cred ca pentru romanasul nostru e foarte greu sa fie obiectiv, echidistant si constructiv si sa se implice. Daca nu pentru altceva, macar pentru el si familia lui.....
    • Like 4
  • Iluzia de a alege. Mai aleg pentru ultima data. Le ofer increderea mea celor de la USR+. Daca si astia dezamagesc atunci... .
    • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Paul check icon
      USR+ reprezintă o șansa pentru România prin prisma faptului ca in imensa lor majoritate oamenii astia nu au făcut politica înainte. Reprezintă o alternativa la actuala clasa politica de la Iliescu la basescu și dragnea - între noi fie vorba Iliescu in machiavelismul lui a avut onoarea de a nu deveni el mafiot deși a girat destui mafioți, iar aia care au venit după el, i-au preluat ideile proaste (dar politice) și le-au combinat cu propiile lor idei mafiote. Așa am ajuns azi sa nu uitam toți in gura a tot felul de țațe de ultima speța ca firea sau Olguța și a concubinilor lor ca ilustrul don de voluntari pe numele predestinat pandele... Pe de alta parte la cât de mult au stricat alde pesede România, ar trebui sa stea USR+ la putere vreo 15 ani, sa guverneze singuri in condiții economice cel puțin la fel de bune ca cele din 2014-2016 și sa nu se lase corupți de putere, pentru a putea schimba ceva astfel încât generația de romani care i-a adus la putere prima data sa mai apuce sa vadă efectele deciziei lor. Cel mai probabil mai trec cel puțin patru ani pana sa avem șansa asta și in acești ani USR+ o sa fie nevoit sa guverneze intr-o alianța cu PNL și sa treacă țara printr-o criza adevarata unde deciziile necesare și bune vor fi sigur nepopulare...
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult