Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Ne distrug biserica, ne fură credința!” Cineva a făcut o propunere justificată ca românii să sărbătorească Paștele odată cu catolicii și cu protestanții, iar ideea a dezlănțuit mânia „creștinului adevărat”

Paște - Lumina Sfanta

Foto Inquam Photos / Alexandra Pandrea

Cineva a făcut o propunere justificată logic, astronomic, istoric ca românii să sărbătorească Paștele odată cu catolicii și cu protestanții. Nu să trecem de la ortodoxie la catolicism sau protestantism, nu să renunțăm la credința noastră străbună, nu să fim vasali în fața cuiva, nu să ne unim cu alte culte, ci doar să sărbătorim Paștele la aceeași dată, dar fiecare în legea lui. Propunerea a dezlănțuit mânia „creștinului adevărat”.

Să te ții Jihad...

Să te ții îndemnuri de a porni la o cruciadă împotriva Vestului, Uniunii Europene, Americii...

Să te ții ură...

Să te ții neînțeles...

Ne distrug biserica, țipă, deși nimeni nu a atacat biserica. A fost doar o propunere cu care poți fi de acord sau nu.

Ne fură credința, țipă apărătorul ei din oficiu, deși nimeni nu fură nimic.

Suntem vasalii catolicilor! Suntem slugile protestanților! țipă isteric unii și nu le poți opri delirul urii, spunându-le măcar atât: Biserica Catolică nu ne-a cerut nimic. Nu au făcut nicio propunere protestanții. Cred că le este indiferent când sărbătoresc Paștele câteva milioane de români. Ei sunt mai mult de un miliard. Sunt mulțumiți în credința lor.

...

Orice ai spune, nu mai ești auzit de apărătorul din oficiu al „ortodoxiei”. Am citit și văzut texte în numele „iubirii creștine” ce i-ar face și pe sfinți să roșească. Nu argumente, nu păreri contrare spuse cu sinceritate, ci ură viscerală, delir.

Iude, vasali, trădători, eretici, demni de focul iadului - ar fi doar câteva din etichetele grele care s-au pus pe cei ce au îndrăznit să susțină o asemenea idee. A fi ecumenist - sinonim cu cel mai greu păcat pedepsit de Inchiziție.

Ce să le spui?! Ce să le răspunzi?! Nimic. 

Sau poate ar fi de spus totuși ceva...

Vorbele lui Iisus despre o turmă și un păstor le-ați citit?!

Ce spune Iisus despre iubire, iertare și credință cât un bob de muștar știți?!

Ce simțiți când citiți în Evanghelie cuvintele prin care Iisus se ruga pentru călăii săi?! 

Sunteți siguri că pe Iisus îl slujiți?!

...

Nu am nimic de spus despre cei ce susțin civilizat și cu argumente că sunt împotriva ideii de a sărbători Paștele împreună. În democrație și în libertate e normal așa. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De acord cu autoarea, dar sper că știe cum si pe ce baze se calculează data Paștelui ortodox și că pretenția catolicilor este ca noi să ne... alniem la... data Paștelui lor, „chestie” cu care eu nu pot fi în ruptul capului de acord! Și, vă asigur - nu sunt un ortoox habotnic, nici pe departe! Să discutăm, deci, agumentat scripturistico-teologic și cu... cărțile pe față, și veți vedea că noi avem CEA MAI MARE DREPTATE! Deci, cum rămâne?!
    • Like 0
  • Nume check icon
    Trebuie sa intelegem ca in Romania exista doua Romanii. O parte care doreste sa fie integrata in Vest - din toate punctele de vedere - si o Romanie crede ca suveranismul - o frumoasa manipulare a celor care doresc sa ne integreze in Est - este solutia noastra ca sa scapam de saracie. O Romanie care doreste sa demonstreza ca nu este o victima si ca poate reprezenta ceva in EU si o Romanie care se foloseste de statutul de victima pentru ca stie ca nu poate sa demonstreze prea multe. O Romania care nu este neaparat credincioasa, dar care se comporta corect si incearca sa schimbe multe lucruri in bine si o Romanie care isi face cruce in timp ce mananca seminte si arunca coji pe strada sau intr-o pauza de injuraturi fata de soferul mocait din fata. O Romanie toleranta fata de straini care lucreaza la noi din nevoie, si o Romanie care ii injura ca asa au fost si ei injurati cand erau pribegie prin Vest, o Romanie in care intelege ca respectul fata de ceilalalti inseamna sa faci toti ce vrei, dar in asa fel incat sa nu iti deranjezi aproapele si o Romanie care intelege respectul prin faptul ca ceilalalti trebuie sa il accepte indiferent daca ii deranjeaza sau nu. O Romanie in care daca platesti inseamna ca suntem egali si o Romania in care daca platesti pentru ceva celalalt este sluga ta. O Romanie in care cinstea si corectitudinea sunt baza competentei profesionale si o Romanie in care incompetenta in care cinstea si corectitudinea sunt slabiciuni.
    Aici am ajuns si falia va continua sa se adanceasca. Cine pierde si cine castiga? De castigat nu va castiga nimeni, iar de pierdut vom pierde toti.
    • Like 2
    • @ Nume
      Rucs Rucs check icon
      Ati scris argumentat și nu fără expresivitate. Aparent, suntem pe poziții net opuse, deși înțeleg și optica dvs. Haideți acum sa va explic și optica mea, poate veți înțelege și dvs vreun pic din ea. Am absolvit o facultate, am mers Erasmus la Paris. Am avut vreme de un an un iubit francez. Apoi, o scurta relație cu un maghiar din Brașov și una cu un ucrainian din Delta. Nu a fost sa meargă, deși nu cred ca sunt prea cusurgie. Sunt in prezent măritată cu un roman. Acest intro ar vrea sa arate ca în niciun caz nu sunt xenofoba. Sunt pasionata de literatura și cultura franceza. Dar. Dar este minunat sa conserv ce ai specific. Atunci când ma vizitează vreun prieten francez, nu il duc în Mall și la KFC, ci răspund așteptărilor sale de a-l face sa guste mâncare specifica, de a-l plimba la muzee, la conace și castele etc. Lucrurile uzuale. Omul de fapt iubește nuanță, nu uniformizarea, nu globalismul. Chiar și aceia care spun "ubi bene, ibi patria" (unde îmi e bine, acolo e patria mea), chiar și ei își simt rădăcinile. Scriu sau comentează pe platforme românești (nu s au rupt de romani), la petreceri vorbesc de România etc. Nu ai cum sa nu ai sentimentul apartenentei dacă îl ai, de ex, fata de mama care te-a purtat și crescut. Din loialitatea fata de familie, vrând-nevrând creste o afecțiune și fata de o zona, o tara, un neam. Mircea Eliade spunea ca modernii tind sa facă din casele lor mașini de locuit, bazate pe confort. Dar de fapt nimeni nu are doar o astfel de casa. Toată lumea pune în ea o fotografie, o floare, o icoana, un obiect care îl trimite cu gândul la ceva. Nu este totul pragmatism, utilitarism. Întâmplarea face ca am câțiva prieteni iranieni. M au invitat la masa pe 21 martie, de anul nou iranian. Mâncare excelenta, plus o tradiție cu un fel de grâu incoltit, crescut. Este foarte bine ca acești iranieni (ca și alți străini), trăind de ani de zile în Ro, încearcă sa conserve tradiții și specific. E natura umana. Ei bine, eu am însă o problema cu înlocuirea totala (pe care o riscam) a specificului nostru cu o cultura globalista. Înlocuirea de ex a unei mitologii autohtone (Făt Frumos, Pacala, Ileana Cosanzeana etc) cu una de tip Batman și Superman.
      Pentru mine, care în vacante mergeam la bunici, e o tragedie și sabotarea satului. Sabotarea, prin politici guvernamentale, nu le mai exemplific. Oameni care nu mai cultiva legume, nu mai cresc un porc, o găină, ci merg la Profi din sat sau la butic. Și în vremea asta ei sufera, ei se abrutizeaza, ei rămân fără sens (vidul existențial). Sa fii asa fara scop, stand seara la TV la Las Fierbinti sau pe fb... Sau cum? Desigur, mai sunt și excepții foarte frumoase. Satul se zbate. Ai pe de o parte o geografie spirituala a lui, pe de alta un pragmatism cinic, de sorginte urbana. Încă ai uneori cismeaua, fântână publica, troita, parastasul care strânge, la masa din curte, toți vecinii. Încă ai împrumutarea de o cana de zahar sau de o sapa, ca tocmai ți s-a rupt coada. Încă ai ideea ca la sat nu ai voie sa ai cerșetori, iar cei vulnerabili, marginal, sunt în seama rudelor și a comunității apropiate. Încă ai credința într-un mister al vieții și o lume extrasenzoriala, pt ca omul nu e doar un stomac de umplut și un corp de îmbrăcat. Încă ai obsesia pământului, văzut nu ca resursa materiala, ci ca obligație (sa îl lași nemuncit e o rușine), ca demnitate și ca legătură cu trecutul (moșii îngropați în același pământ).
      Ce spun eu aici nu sunt ciudățenii ale romanilor, ci sunt esențe ale omului firesc. E acea Tara din Pe aripile vântului de ex. Este filmul Wild river, din anii 60. Este povestea insulei Ada Kaleh, scufundata ca să facă loc hidrocentralei Porțile de Fier. Ok, a fost nevoie de progres, dar comuniștii au carat de pe insula o grămadă de obiecte, de fresce, de bucăți de arhitectura... De ce s-au chinuit sa strâmute, dacă nu ar fi contat? De ce au făcut superbul documentar "ultima primavara la Ada kaleh"? Răspunsul e simplu: pt ca omul autentic are valori, sentiment de apartenenta, loialitate. Omul modern, cinic, cu capul doar în netflix și tiktok, adica noi - noi riscam sa ne alienam, sa ne pierdem. Riscam sa devenim niște moluște, niște mercenari, apatrizi. Dar nu ne facem rău decât noua înșine, ne îmbolnăvim de depresie și de aroganta, pentru ca suntem suspendați și lipsiti de solidaritate.
      • Like 2
    • @ Rucs
      Nume check icon
      Nimic din ce am scris eu nu este impotriva a ce ati scris Dvs. Dimpotriva, ce spuneti Dvs. este in asentimenul meu. In acest moment avem un "razboi" civil intre o populatie care doreste sa fie relevanta si importanta atat pentru tara, dar si intr-un contextul UE si a oportunitatilor care au aparut in urma acelei aderari si o populatie care nu doreste sa contribuie cu nimic la dezvoltarea acestei tari, care vor sa primeasca gratis cat mai mult si sa nu faca nimic, in care coruptia, influenta, mediocritatea, obedienta, indolenta sunt la loc de cinste, o societate de stapani si slugi.
      • Like 2
    • @ Nume
      Rucs Rucs check icon
      Ok, minunat. Dvs nu sunteti in conflict cu viziunea prezentată mai sus. Dar...Vestul este, normativele europene sunt. Si asta nu la nivel de teoria conspiratiei, ci pe fata. Vorbeam de sat. Aveti o declaratie politica la nivel inalt (prezidentiala) ca Romania trebuie sa iasa din capcana agriculturii pe scara mica, si ca trebuie sa se indrepte spre marile ferme. Cum asa? Nici macar in paralel? De ce trebuie sa fie o tensiune între cele două directii? De ce trebuie să sabotăm mica gospodărie? De ce sa le spui țăranilor să nu crească porc? Nici măcar comunistii nu au îndrăznit asta. Apoi s-au razgandit, dar au normat dând prilej de glume. https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/uniunea-europeana-enerveaza-taranii-romani-cu-legea-porcului-sa-i-fac-un-grafic-de-hranire-sa-ma-schimb-de-cinci-ori-pe-zi-1333030
      Nu mai vorbim de vanatoarea de capete si braconarea de mână de lucru. Una e sa dai posibilitatea omului să circule liber si să opteze pentru orice loc de pe piata muncii, alta e să favorizezi exodul (sa ne amintim si din rapida ridicare a interdictiei din pandemie, pentru a culege sparanghel). Vedeti ce spun producatorii locali de mobila, de ex. Ca nu mai au loc la licitatii, ca nu mai ajung sa cumpere decât lemn de calitate inferioara. Asta in conditiile in care Schweighoffer si Ikea taie masiv. Când s-a propus un nou cod silvic, cabinetul prezidential a tinut cu austriecii, practic le-a preluat argumentele. Când Daea a propus ca 40 la sută din alimentele de supermarket să fie românesti, i-au sărit in cap. Asta in conditiile in care vestul are măsuri mult mai protectioniste decât noi (vezi Franta, Polonia, Elvetia etc). Când acelasi a zis să facem niste puncte de colectare de lână, legume, lapte, iarăși a fost boicotat. În vremea asta, ciobanii aruncă lâna pe câmp. Despre conditiile PNNR, ce sa mai vorbim? Despre noul proiect de lege a învățământului? Despre reformele traduse din vest, care ne-au pus scoala pe butuci? Avem programe traduse aproape mot-a-mot, principiul competentelor, bacul făcut praf, examenul de a opta - irelvant ( de aia zic acum să il dubleze de admitere). Ai procesul Bologna de care se vaită toti profii universitari. Trei ani, in loc de 4 - primul an e de acomodare, anul 2 e consistent, anul 3 - il ai confiscat de licenta. Materie de 4 ani incercata de a fi condensată în 3 ani ametiti. Dizolvarea invătământului superior e cauzată tot de recomandări externe, deoarece ni se spune in n raportări că suntem printre ultimii la nr de persoane cu studii superioare. Asa, si? Ce să facem, să ii dăm la hectar? Să ii trecem pe toti? Să ii inscriem fără bac? Să nu mai avem rigori, cerinte? Cand Funeriu a băgat camerele la bac, a fost linsat de universitati. A dinamitat interese financiare de milioane de euro. I-au orchestrat in presa campanii denigratoare (cum ca el insusi nu are bac! etc etc). Exemplele pot continua din n domenii si n prevederi. Ne despart de al Doilea Razboi Mondial si de holocaust si gulag cateva zeci de ani. De razboiul rece, de primavara araba, de razboiul din Serbia - si mai putin. Iar noi credem că lăcomia umană și polii de putere au fost dintr-odată suspendați? Măi să fie. Gata, nu mai avem conflicte externe, pestele mare nu mai vrea să îl inghită pe cel mic, iar toată lumea ne vrea binele. Fals. Fiecare țară își urmărește interesul. Numai că acum nu o mai face exclusiv militar, ci si prin multă manipulare si in mod mieros-insidios. Plus oameni cumpărati la greu, cozi de topor. La noi functiile politice nu sunt, majoritar, decât onorifice. Secretari care isi iau notitele din alte părti. Si de la alte state, si de la alte companii (v scandalul Microsoft). Un pic de vigilentă si de cunoastere a interesului propriu nu ne-ar strica.
      • Like 1
    • @ Rucs
      Nume check icon
      Un studiu facut acum cateva zile si il gasiti si aici spune ca noua romanilor ne place statutul de victima? De ce? Pentru ca nu ne plac responsabilitatile si pentru ca este mult mai usor sa aiba cineva grija de tine si nu tu. Ati mentionat Polonia - pe care o admir din punct de vedere economic - si va intreb, de ce noi romanii nu am facut ceva similar? Pentru ca nu ne-au lasat strainii sau pentru ca nu am stiut sau nu am vrut? Sau din lene ca era ceva de munca? De ce trebuie sa dai o lege sa fortezi magazinele sa listeze produse romanesti daca nu se cumpara? De ce un polonez prefera sa plateasca mai mult pentru un produs polonez decat pentru unul strain si de ce romanul traditionalist, cu frica lui D-zeu cumpara produse straine pentru ca sunt ieftine? Daca am face si noi ca ei ar fi pline magazinele de produse romanesti. Cum explicati succesul "enorm" al lui Daea cu magazinele Unirea?
      De ce nu suntem in stare sa facem un sistem de educatie bun? Nimeni nu stie ce sa faca. Ne-au oprit strainii sa punem camere video in salile de examen? Sau acum cand profesorii sunt atacati de elevi cu cutite, strainii sau parintii romani se opun sa pui camere video in clase? Nici guvernantii nu stiu ce sa faca, dar nici ONG-isti care viseaza sa ne transforme in finlandezi 100% cand noi suntem romani.
      Nu ne lasa strainii sa ne dezvoltam? Suntem chiar buricul acestui pamant, poporul ales si care daca am fi "lasati" sa zburdam in voie am conduce lumea din punct de vedere economic, politic si spiritual? Am avut aceasta sansa in timpul comunismului? S-a ales praful de aceasta tara. Si ce facem acum? Ne dam victimele tuturor din aceasta lume. Vrem o tara cum trebuie, atunci trebuie sa intelegem ca acest lucru nu poate fi facut de un popor care nu isi ia destinul in maini si se considera victima, in care 62% din cetatenii acestei tari doresc sa aiba alta cetatenie si care crede ca daca tara ar trebuie sa fie condusa un brand acesta ar trebui sa fie BMW.
      Dar este de munca, multa munca. Vedeti pe cineva dornic de asa ceva? Putini si vor fi si mai putini pentru ca vor pleca din tara pentru ca nu au cu ce si cu cine.
      • Like 1
  • D-l Rucs: Da. Și eu am colegi încă din grădiniță, care au făcut diverse specializări în Medicină. Credincioși de mici au rămas la fel de credincioși și la vârsta înaintată. Străbunica, ardeleancă era foarte credincioasă. Pt.că preotul din sat era un bețiv notoriu majoritatea mergeau la studiu biblic la baptiști. Și totuși la 82 de ani (eu aveam 26 cred) mi-a zis puțin speriată :dacă nu există viața de apoi? Ea și bunica ai mama sunt cei mai buni oameni pe care i-am cunoscut în familie.
    • Like 0
  • Una e politica, economia, alta credința. Sunt atâtea secte religioase care cred în Dumnezeu și Isus Cristos. Nu a putut învia de 2 ori. Ar trebui serbată Învierea la aceeași dată de către toți creștinii. Indiferent de calcule. Am fost botezată greco-catolic. Fiica am botezat-o la ortodocși. A trecut la baptiști. Am făcut studiu biblic și cu Martori și lui Iehova. Apoi am frecventat iar biserica greco-catolică. Acum sunt prea în vârstă să mai merg prin biserici. Și dacă faci serios o facultate de Medicină începi să te îndoiești de viața veșnică oricât te-ai strădui să nu păcătuiești.
    • Like 0
    • @ Statov Maria
      Rucs Rucs check icon
      Nu va temeți, medicina serios făcută risipește îndoielile. Sora mea e chirurg. Merge la biserica (ortodoxa) aproape în fiecare duminica. Își împărtășește regulat copiii. Alți colegi medici, la fel, sunt credincioși. Cam la 2 luni, merge în Franța, colaborând acolo cu un spital și o clinica. Mulți din colegii ei sunt catolici practicanți și au copiii la scoli catolice (și pentru calitatea lor academica). Atunci când vezi ce uzina minunata e corpul uman, ce capacități are, te ia cu fiori. Cum poate da viata, de ex, ce complicat și ce minuțios este totul dispus și destinat, te întrebi:cum ar putea fi hazard?
      • Like 1
  • Rucs Rucs check icon
    Care e faza cu astrologia? Va referiți la astronomie, astronomia calculează inclusiv date calendaristice. Astrologia se refera la zodii și nu are legătură cu calendarul și măsurătorile sale.
    Ce nu realizați dvs și alții care sar cu virtue signaling și blândețe, toleranta, "eu sunt bun, iar alții, mulți, sunt niste isterici care tipa..." Ei bine, ce nu realizați este ca oamenii trebuie sa îmbine blândețea cu înțelepciunea, cu rațiunea. Sa cântărească bine lucrurile, deoarece ele au consecințe. Și au de obicei drept consecință exact suferinta, rănirea acelui aproape pe care spun ca doresc sa îl protejeze. Nu cred ca v-ar plăcea un medic care va mângâie mieros pe creștet la consultație, iar la operație se dovedește praf. Așadar, rațiune, nu doar emoție și sa pozam în toleranți.
    Deci care ar fi consecințele aici? Pai cele mai importante sunt acelea legate de faptul ca nu e vorba doar de noi, câteva milioane de amărâți, care sa ne dam după câteva miliarde de catolici si protestanți. Noi nu suntem izolați, ci avem comuniune cu alți ortodocși. Daca te dai cu unii, te rupi de alții. Adica fie schimbi data in corpore, toată lumea ortodoxa, fie romanul se aliniază cu catolicul și se rupe de grec, bulgar, georgian, rus, ucrainean, egiptean copt, comunitatea ortodoxa din Israel, moldovean etc etc. Ceea ce e absurd, pt ca acest calendar e un instrument, nu e o dogma. Noi nu regasim sens prin calendar, ci prin credință. Iar de credința celorlalți ortodocși e clar ca suntem mai apropiați decât de a catolicilor. Deci cel|cei de la care a pornit ideea asta are responsabilitatea de a fi făcut simpla zâzanie, de a fi stricat pacea. Nu sinodul BOR poate alege schimbarea datei Pastelui, ci un sinod panortodox. Romanii ortodocși merg în pelerinaje în Israel, merg la sfinții din Grecia - Nectarie, Efrem, Ioan Rusul, Spiridon etc. Mergeau în Ucraina la lavra Pecerska. Merg în Bulgaria la Sf Dimitrie cel Nou Basarabov. În Israel leul este valuta forte, aproape peste tot poți plăti și în lei, atât de obișnuiți sunt oamenii cu pelerinii romani. Deci sunt legături, iar aici vorbesc de astea care se vad la omul simplu, darămite la nivel de administrație religioasa.
    Deci cine creează discordie, ca nu am înțeles? Cine ne pune în tabere est-vest, catolici-ortodocși? Cine, în loc sa își vadă de zilele astea mari, ale Învierii, de dragostea frățească, începe cu discuții despre calendar? Calendarul nu e sfânt asa cum nu vorbim de sfanta matura. Mătura și calendarul sunt instrumente. Dar a vrea sa te arati grozav, cât de solidar și cât de empatic și de ecumenist ești... (nu ma refer la dvs, ci la cei care au declanșat). E o neputință omeneasca, o greșeală care are multe și alambicate cauze (de la schisma încoace), dar lasă, frate, calmează-te, sunt altele lucrurile de care trebuie sa ne vedem și de care tine mântuirea noastră.
    • Like 1
    • @ Rucs
      Like. Ar fi foarte bine dacă ortodocșii s-ar înțelege cu catolicii, la nivelul cel mai de sus, pentru a sărbători Învierea la aceeași dată. Dar nu e ieșit din comun nici să o facem noi românii, sau alte popoare, separat. De fapt o unitate perfectă în ortodoxie nu există nici acum. Slavii sărbătoresc și Crăciunul pe stil vechi, asta însemnând după Revelion. Deci noi suntem pe stil nou în ceea ce privește calendarul. Nu vreau să par că sunt ACUM pentru această propunere. Am scris în postarea mea, mai pe larg, că o consider politicianistă și poate, tributară unor interese ilegitime. Dar spun că, în mod teoretic, făcând abstracție de politicianisme și păstrând doar ideea pură, nu e ceva atât de incorect, ba dimpotrivă. Deci cred că ar trebui la un moment dat să o facem, poate alături dar poate și separat de frații ortodocși din alte țări. Numai că NU acum. Acum, în acest context, ar fi ca o vânzare a propriei spiritualități în favoarea Vestului catolico-protestant. Ca (încă) o slugărnicie ieftină și descalificantă în fața lor.
      • Like 1
  • E fix aceeași rețetă ca la „Bîstroe distrus de ucraineni”, ori cimitirul Valea Uzului. Oile dacopate-creștinopate trebuie să aibă tot timpul subiecte de behăit în cor, ca să nu înceapă (Darwin ferește!) să judece cu... hmmm, capul lor.
    • Like 3
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Vi se pare in regula sa i jigniti pe cei ce au alta parere ? Asta e semn de ratiune ?
      • Like 0
  • Ţara cade iar noi ne sfădim pe tema sexului îngerilor!
    Fir-ar să fie de treabă! Ne-am rezolvat toate problemele şi a rămas numai asta: când să sărbătorim Paştele. „Ce mai freamăt, ce mai zbucium!”
    • Like 2
    • @ Dragoş Anghelache
      Într-adevăr țara cade și căderea ei e urâtă și rapidă. Dar problema sărbătoririi Învierii odată cu catolicii nu e sinonimă cu o banală și insignifiantă discuție despre sexul îngerilor. Problema datei pascale e pusă acum într-un context POLITIC. Nu e vorba doar de o ”bucătărie internă” a Bisericii, pe timp de liniște și pace. E vorba, indirect, dacă mai facem un pas către Vest (unul doar aparent spiritual), că cele politice și economice de până acum poate n-au fost suficiente.... E vorba deci de un punct în plus pentru ”globaliști”, în meciul acestora cu naționaliștii și tradiționaliștii. Fiindcă în zilele noastre asta e de fapt marea și semnificativa confruntare, restul sunt aparențe și mizilicuri. Deci, cum spuneam, mai mult politică decât spiritualitate adevărată. Mai mult de aceea cred că au reacționat mulți agresiv. Au simțit că e ceva ”underground”, ceva nefiresc și ciudat în aceatsă propunere și deși poate mulți nu înțeles exact care e miza, totuși au reacționat instinctiv.
      Părerea mea e că, discutând la rece, fără gândul la situația de criză economică și mai ales morală din prezent, fără a ști de meciul globaliști-suveraniști, eu aș fi mai degrabă PENTRU o dată comună pentru sărbătorirea Învierii. Dar în contextul prezentat, asta ar însemna (încă o dată) o punere a Estului ortodox (în speță românii) la picioarele Vestului catolico-protestant. Și așa am devenit, numai din vina noastră, o colonie economică a Vestului bogat și puternic. Acum să mai devenim, în plus, și supuși ideologic / spiritual / teologic?Ne-am vândut pe nimic resursele și bruma de economie, iar unii vor acum să ne vindem (pompos spus) și sufletul?
      Nota bene: eu sunt pro-occidental de felul meu. Numai că a fi pro-occidental nu înseamnă să nu acceptăm să jucăm mariel jocuri (sau lupte) economice, în interes național. Ei ne-au făcut colonie doar fiindcă noi le-am permis asta, ba chiar i-am invitat la asta. Puterea lor încearcă să domine economic; e firesc și legitim ce fac ei. Dar noi ne supunem necondiționat, iar asta nu mai e legitim, practic e trădare. Deci eu sunt supărat PE NOI, NU PE EI. Pentru ei, jos pălăria: lucfrează bine pentru interesele propriilor țări și popoare. Noi în schimb, ne vindem pe doi bani și ne facem slugi, cu bună știință, doar din felul nostru de a fi slugi și din interesul personal al conducătorilor. De exemplu Johannis, care vizează o funcție călduță după mandatele lui seci de simplu guvernator de colonie.
      Asta cu data Învierii a fost propusă de Baconschi și Papahagi. Cine știe, poate vizează și ei ceva concret în nume personal și simt că e bine să atragă ceva bunăvoință în plus din partea Vestului, orice ar însemna asta.
      • Like 2
  • Din pàcate, multi dintre "crestinii adevàrati" nu pot sà explice : cum se calculeazà data când se serbeazà Pastele, cum poate Mântuitorul sà învie de 2 ori, pentru "papistasi si reformati" mai întâi si pentru ortodocsi mai apoi ; sau cum poate lumina sfântà adusà (mai nou de cativa ani incoace) cu avionul de la Sfântul Mormânt sâmbàta pe la începutul serii, sà ajungà in câteva ore în toate bisericile si mànàstirile din tarà înainte de miezul noptii.
    • Like 2
  • Scuze. Postare repetatà.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult