Foto: Guliver Getty Images
Boris Pasternak spunea că istoria nu este niciodată consecința voinței și deciziilor unei singure persoane, ci reprezintă suma unor acțiuni făcute de mii de indivizi care își exercită inconștient contribuția asupra ei. Totuși, astăzi, când se împlinesc 25 de zile de la stârnirea revoltei cetățenești după adoptarea șmecherească, în nocturnă, a deja celebrei Ordonanțe 13, am putea vorbi de o influență conștientă a indivizilor care au ieșit în stradă asupra României de mâine.
Tumultul provocat de modul în care a găsit de cuviință să debuteze noul Cabinet a generat o mobilizare civică în urma căreia se conturează certitudinea că România de astăzi nu mai este România anterioară nopții de 31 ianuarie.
În ciuda realității paralele de la televiziunile partidului, în ciuda tentativelor PSD de a organiza contramanifestații care amintesc de ingineria socială prin care se instala regimul comunist în România după 23 august 1944, în pofida oricăror încercări de a timora, România este în pragul redefinirii sale, ca societate, ca popor, sub egida unei noi forme de rezistență. O rezistență colectivă lucidă care îmi pare inspirată din ceea ce Thomas Jefferson spunea în 1789: „Când se pune problema puterii, prin urmare, să nu mai auzim de încrederea în om, ci să-l încătușăm pe acesta pentru nereguli cu lanțurile Constituției”.
Căci încăpățânarea cu care mii de oameni au ținut piept frigului și deznădejdii a fost alimentată de revelația solidarității civice, o solidaritate care transcende parcă pentru prima dată diferențele dintre generații sau convingerile politice. Astfel, coeziunea românilor și-a găsit resursele în cerința formulată categoric pentru ruperea noastră colectivă din rapacitatea tumorală a unei oligarhii experte.
Față de un asemenea imperativ, determinarea, atât de surprinzătoare pentru unii, este mai mult decât efectul emoţiei colective. Ea este semnul naşterii alternativei la tot ceea ce a însemnat promiscuitate în istoria noastră recentă. Astfel, radicalismul acestei noi rezistenţe este opus utopiei şi pătruns de ataşamentul faţă de domnia legii.
Am sentimentul că românii au înțeles că nu e suficient să constatăm în fiecare zi că suntem vii, dacă nu şi trăim acest luctu. Astfel, ne putem demonstra azi nu doar regăsita pasiune pentru standarul democrațiilor occidentale, ci și capacitatea de a ne supune rigorilor necesare ale unui astfel de standard, de a ne rupe de relicvele trecutului glorificat de masa clientelară.
Aceste „nopți ale protestelor lungi” imită pașii spre cucerirea, graduală, a libertății, cu fiecare zi în care oamenii acestei țări au ieșit în stradă, proiectând pe clădiri apelul lor sever pentru o viață demnă, iar astfel, se naște, premiza unei alte viziuni despre stat.
Dialogul civic lansat pe tema textelor juridice este un simptom real al eliberării noastre, iar înverșunarea cu care românii își continuă protestul este consolidată de luciditatea cu care este desemnată originea răului. Efectul mâniei colective clatină ca niciodată statul corupt, rafinat în România după 1989, conștient, timp de ani buni, ca mod de viață al unei oligarhii, obișnuite să nu admită nici o formă de contestare, într-o țară în care cei care se opuneau erau marginalizați, intimidați sau alungați.
În aceste zile, prin curajul de a nu ceda, românii au compus scenariul lor despre viitor, iar deznodământul trebuie să fie reinventarea statului. Fundarea acestui proiect poate fi chiar revolta cetățenescă, iar principiile pe care se constituie profilul noii Românii stau în demnitate, egalitate în faţa legii, transparenţă a guvernării și răspunderea celor aleşi în faţa naţiunii. Exercițiul cotidian al solidarității noastre ne poate face să sperăm că acestui nou profil al naţiunii vom şti să îi dăm la timpul potrivit, un chip politic şi juridic. Numărătoarea inversă a început pentru actualii guvernanți, odată cu apariția acestui opozant din stradă care protestează cu rănile fluturând ca un steag de luptă! Poate că noua Românie s-a născut deja.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pentru cei care nu au rabdare sa citeasca tot, voi extrage doar o mica parte.
Rezultatele sunt colectate de la la Institutul Național de Statistică (INS).
Cum arată ponderea categoriilor de vârstă în totalul celor 7.212.022 de voturi de la nivel național:
18-24 ani: 6,1%
25-34 ani: 12,2%
35-44 ani: 17,8%
45-64: 40,3%
+65: 23,7%
De la încăpățânarea incredibilă cu are au ieșit în strada, pe frig, pe ploaie... si, la te.pervazuri de 'sub zero' grade... - cel puțin doua generații de-acum înainte, vor considera o datorie de onoare... prezentarea la urnele de vot.
Eu, unul... - sunt convins, de asta...!
Autorul crede că a început să funcționeze o altă abordare privind statul de drept modern, potrivit României.
Realitatea va demonstra dacă e adevărat sau nu.
Ca să răbufnească din nou ar trebui ca cei de la guvernare să calce flagrant pe bec.
Mai exact în parlament să fie aceeași Mărie,dar cu altă pălărie în ce privește viitoarele legi OUG 13 și grațierea.