Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Pachete de bani, pachete de bani/ Face băiatu’, să bage boala-n dușmani”. Mi-am dus băiatul la concert de manele

manele

- Matei, mai lasă telefonul ăla și hai afară, să îți arate tati viața reală. Mergem în parc, la concertul de manele.

Ignor protestele copilului și coborâm din bloc spre parcul unde erau așteptați, printre alții, marele Mihăiță Piticu și opusul lui nominal, Marius Babanu, cele două forțe ale zbuciumului laringo-naturii dezlănțuite, Sandu Vijelie și Tzancă Uraganu, plus regele culinaro-meloman al galantarelor muzicale, Floriiiin Salaaaam.

Pentru câteva ore, zona s-a tranformat într-un fel de capitală mondială a Beemveurilor cu volan pe dreapta, a Audiurilor negre cu scaune încălzite, kilometric reali, climatronic, trapă, piele, conduse cu grijă părintească de aceeași băbuță din Germania și acum băgate la vânzare pentru guguștiuci, a Mercedesurilor impecabile, țiplă, fratele meu, de la un medic stomatolog din Dortmund, care a avut grijă de mașină ca de cabinetul lui.

Parcul e plin ochi. Doar uitându-te în jur, îți dai seama că oamenii ăștia au cucerit mai multe orașe din Europa decât au reușit până acum rușii în Ucraina. Nu prea vezi fețe de tocilari, ci de oameni care au școala vieții absolvită încă de la grădiniță. Priviri încruntate de ceceni și voci gâjâite, palme cât lopata, brațe groase cât picioarele și mușchi antrenați pe străzile de prin Germania, Spania, Franța sau Anglia. ”Când ai nume de boieeer/ Îți plouă cu bani din ceeer/ Și nu plouă la oricineee/ Numai la boieri ca mineee”.

Toți hăndrălăii sunt parcă trași la indigo. Din loc în loc răsar fie o barbă neagră, întreținută cu grijă autoerotică, fie o barba di quattro giorni e shaorma con tutto. Apoi sprâncenele! Pensate delicat, mai ceva la ale Biancăi Drăgușanu! Ditamai zdrahonii care bat suta de kile nu mai ies din casă nepensați și neepilați. Nu e zi în care să nu vezi prin geamurile frizeriilor ditamai gealații lungiți la pensat-epilat, ca niște pitbulli întinși în fața stăpânei, ca sa îi frece pe burtică.

Și dacă tot ești fresh, spălat, epilat, pensat, e clar ce îți lipsește: un lanț de aur! Zăngăne părculețul de zale galbene, pe care joacă medalioane, cruci, stele, alte lanțuri. Totul e să se poarte peste tricou, la vedere!

”Dumnezeu azi mă iubește/ Și cu bani mă răsplătește/ Fiindcă mi-a mers bine capu’/ Uite-așa se umple sacu’/ Pachete de bani, pachete de bani/ Face băiatu’, să bage boala-n dușmani”.

Cu Balenciaga în picioare, ochelari de soare Gucci, deși e seara, tricouri Jimmy Choo sau Givenchy, pantaloni Armani sau Ralph Lauren, ai zice că ești pe Riviera milionarilor francezi, pe Croazeta de la Cannes, nu în părculețul de lângă Ferentari, colț cu Rahova. 

”Ei mă caută prin țară/ Eu îmi fac viața afară/ Caută probe cu tona/ Eu mă plimb prin Barcelona/ Am relații peste tot/ Sunt șef de clan mafiot”.

Răcnesc tobele din difuzoare, dansează niște drăcușori printre picioarele părinților, domnițele rup buricele în dansuri, iar bărbații se uită demn spre scenă, bătând ușor din șpiț în praful gri, pe locul unde dimineața fusese iarbă verde.

Concertul e totodată o adevărată expoziție ambulantă de tatuaje. Pătratul din patru puncte, cu alt punctișor în mijloc, tatuat între degetul mare și arătător, ”singur între patru pereți ai pușcăriei”. Desene cu draci, cruci, dragoni sau diverse menajerii pe piele: tigri, lei, scorpioni, lupi, raci. Toată fauna de cerneală se gudură pe sub piele la auzul versurilor răcnite la microfon.

”De la Frankfurt la Parisss/ Eu mulți șmecheri am învinsss/Am noroc că-mi merge capu’/ Cu dușmanii mă joc teatru… Am noroc în jurul meu/ Și-mi-ajută Dumnezeu/ Să mai dau un tun/ Că sunt cel mai bun”.

- Hai acasă, e deja noapte. Să nu îi zici lui maică-ta unde te-am dus azi, că o să avem scandal.

I-a zis. 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Emită check icon
    Funny articolul... E doar satiră până la urmă... Mi-a plăcut
    • Like 1
  • Dan check icon
    Manelistii fac parte dintr-o clasa sociala josnica ,fara multa scoala si cu o educatie redusa Foarte interesant este faptul ca, s-a ,,molipsit paraca un medic stomatologic din Constanta , nici numele nu mai stiu ,, NU ASCULT ASA CEVA IN VECI ..
    • Like 1
  • Manelele sunt expresia artistico-kitsch-oasă a vieții și concepțiilor unei categorii specifice, de regulă dominată de infracționalitate. Culmea, ceea ce consider că este de blamat nu este neapărat ”cântarea” infracționalității la modul general (în fond și hip-hopul e tot despre infracționalitate), ci tocmai kitsch-ul prin care se exprimă concepțiile dezgustătoare, jenante, despre viață. În mesajul manelelor NU găsim niciodată nimic nobil, înălțător, sau dimpotrivă, nicio urmă de revoltă împotriva răului, a nedreptății etc. E singurul gen ”artistic” în care mesajul e plin de egoism, aroganță, AUTOSUFICIENȚĂ, materialism grețos, tendințe dominatoare, lăudăroșenie etc. De regulă cântărețul de manele exprimă nu durerea, nu revolta, nu dragostea adevărată, ci mulțumirea de sine (într-un sens josnic), mulțumirea cu mersul societății al cărui favorizat este el, pasiunea grosieră etc. Pe scurt manelele sunt expresia artistică a sentimentelor și concepțiilor reprobabile, de joasă speță. Mai direct spus, cocălăreala exprimată artistic. Ce ar putea fi bun în asta? Excepție fac, totuși, textele referitoare la iubire, mustind însă și ele de un kitsch desăvârșit, uneori aproape amuzant.
    Pe de altă parte, contrar părerilor multora, mie mi se pare că muzica HIP-HOP (un alt gen repudiat de adepții culturii adevărate) are o substanță mai adevărată, mai artistică, oricum lipsindu-i dimensiunea kitsch. În hip-hop, deși purtătorii de mesaj sunt tot infractori, care se exprimă cel puțin colorat, nu găsim nicio urmă de autosuficiență grețoasă și de conlucrare cu sistemul social existent. Ba dimpotrivă, aici de multe ori predomină revolta și frustrarea. Impresia lăsată după ce asculți de exemplu BUG Mafia, este că viața lor este așa doar pentru a supraviețui și a răzbate în această lume care le e potrivnică și dușmănoasă și cu care nu sunt împăcați. În timp ce manelistul e mulțumit 100% cu starea de fapt, hip-hoperul ar schimba oricând această lume cu una mai bună, chiar mai cinstită. El e deci un infractor de conjunctură, practic o victimă a vieții dar care nu se resemnează, în timp ce manelistul e infarctor din convingere și se mândrește cu asta, mai ales când mulțumirea lui e față în față cu ratarea altora din anturaj (așa-zișii dușmani). Deci o atitudine interioară execrabilă. La hip-hoperi, oricâte înjurături ar zice pe direct, chiar la adresa ascultărorilor, n-o să găsim de regulă o împlinire sufletească în acțiunile infracționale.
    Exemple reprezentative de versuri:
    1) Manele
    Ei ma cauta prin tara eu imi fac viata pe-afara
    Cauta probe cu tona eu ma plimb prin Barcelona.
    Am relatii peste tot sunt sef de clan mafiot
    Gaborii n-au nici o proba ca-s din lumea interlopa

    2) Hip-hop
    Lumea e nebuna, vad copii cu ani mai multi ca mine
    Cu parul alb ce inca nu disting raul de bine
    Dau sentimente grele in cuvinte fine pentru tine
    Esti impotriva tuturor de mic, retine
    N-ai inca buletin dar de copilarie ai uitat de mult.
    Si gandurile-ti stau la smecherie, la bogatie
    Tu stii ca despre saracie se pot face multe filme insa nu vreo comedie?
    ...............
    Stai...
    E prea devreme acum...
    Inca mai poti sa visezi...
    Si lumea nu e ce crezi...
    Nu te grabi sa o vezi...

    FĂRĂ ALTE COMENTARII
    • Like 10
    • @ Dan Cojocaru
      Te bagi în seamă cu nenorocitele astea de comentarii lungi mai rău decât maneliștii cu merț-urile lor...
      Chiar nu realizezi că ne obosești pe-aici ??
      • Like 2
    • @ razvan.novac@gmail.com
      Înțeleg că pentru tine cititul e obositor. Asta e, nu oricine are aplecare spre lectură. Norocul tău că ai oricând opțiunea de a nu citi. Nu te obligă nimeni. Deci atenție! eu nu te-am tras de mânecă să mă citești neapărat, dar tu mă agresezi cu insolența ta. Dacă ai cumva opinii proprii despre subiectul articolului sau despre alte subiecte, atunci zi-le domnu' Geo, ce mai aștepți? Dar nu fă pe deșteptul cu mine, că nu e cazul.
      • Like 10
    • @ Dan Cojocaru
      Comentariul cu care " te-ai bagat in seama" este clar, corect, la un nivel inalt de civilizatie exprimat. Dovedeste ca ai avut deschiderea de a intelege cat mai bine abele genuri. Sper sa nu te jignes spunadu-ti bravo. Majoritea creia ii repugna genurile nu se obosesc sa le inteleaga atunci cand isi dau cu parerea. Actioneaza din reflex, cu superficialitate. Este de intels si asta. Analiza ta merita citita si luata in consideratie. Este pentru prima data in care sun de acord cu tine 100%.
      • Like 3
    • @ Mircea Zugravu
      Mulțumesc pentru aprecieri. Chiar mă bucur când descopăr puncte comune cu tine. Și uite că dacă nu e vorba de politică, se găsesc, zic eu, destule.
      • Like 1
  • Un tanar, rocker metalist inràit, se intoarce acasa tarziu spre dimineatà de la un concert, obosit si bine afumat; mama il intâmpinà grijulie si'i spune: hai sa'ti punà mama niste manele ca sà vomiti si o sa'ti treacà greata dup'aia imediat !
    • Like 8
  • Nume check icon
    Superb articol. Un singur comentariu. Nu cred ca este o viata reala totusi. Ci viata unei categorii sociale mult diferita de cum ar trebui sa fie o viata reala.
    • Like 4
    • @ Nume
      Ion Rux Ion Rux check icon
      Aveti dreptate, doar ca aceasta categorie sociala, din pacate, devine predominanta in viata cotidiana. Astfel, efectele sunt din ce in ce mai vizibile si distructive. In principal pentru copiii nostri, care trebuie sa suporte aceste comportamente inclusiv in scoli si licee. Iar din ce in ce mai des in licee cu renume.
      • Like 6
    • @ Ion Rux
      Asta pentru ca programul " romania educata " este o mare minciuna. Se intampla tocmai invers.
      • Like 1


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult
sound-bars icon