- Matei, mai lasă telefonul ăla și hai afară, să îți arate tati viața reală. Mergem în parc, la concertul de manele.
Ignor protestele copilului și coborâm din bloc spre parcul unde erau așteptați, printre alții, marele Mihăiță Piticu și opusul lui nominal, Marius Babanu, cele două forțe ale zbuciumului laringo-naturii dezlănțuite, Sandu Vijelie și Tzancă Uraganu, plus regele culinaro-meloman al galantarelor muzicale, Floriiiin Salaaaam.
Pentru câteva ore, zona s-a tranformat într-un fel de capitală mondială a Beemveurilor cu volan pe dreapta, a Audiurilor negre cu scaune încălzite, kilometric reali, climatronic, trapă, piele, conduse cu grijă părintească de aceeași băbuță din Germania și acum băgate la vânzare pentru guguștiuci, a Mercedesurilor impecabile, țiplă, fratele meu, de la un medic stomatolog din Dortmund, care a avut grijă de mașină ca de cabinetul lui.
Parcul e plin ochi. Doar uitându-te în jur, îți dai seama că oamenii ăștia au cucerit mai multe orașe din Europa decât au reușit până acum rușii în Ucraina. Nu prea vezi fețe de tocilari, ci de oameni care au școala vieții absolvită încă de la grădiniță. Priviri încruntate de ceceni și voci gâjâite, palme cât lopata, brațe groase cât picioarele și mușchi antrenați pe străzile de prin Germania, Spania, Franța sau Anglia. ”Când ai nume de boieeer/ Îți plouă cu bani din ceeer/ Și nu plouă la oricineee/ Numai la boieri ca mineee”.
Toți hăndrălăii sunt parcă trași la indigo. Din loc în loc răsar fie o barbă neagră, întreținută cu grijă autoerotică, fie o barba di quattro giorni e shaorma con tutto. Apoi sprâncenele! Pensate delicat, mai ceva la ale Biancăi Drăgușanu! Ditamai zdrahonii care bat suta de kile nu mai ies din casă nepensați și neepilați. Nu e zi în care să nu vezi prin geamurile frizeriilor ditamai gealații lungiți la pensat-epilat, ca niște pitbulli întinși în fața stăpânei, ca sa îi frece pe burtică.
Și dacă tot ești fresh, spălat, epilat, pensat, e clar ce îți lipsește: un lanț de aur! Zăngăne părculețul de zale galbene, pe care joacă medalioane, cruci, stele, alte lanțuri. Totul e să se poarte peste tricou, la vedere!
”Dumnezeu azi mă iubește/ Și cu bani mă răsplătește/ Fiindcă mi-a mers bine capu’/ Uite-așa se umple sacu’/ Pachete de bani, pachete de bani/ Face băiatu’, să bage boala-n dușmani”.
Cu Balenciaga în picioare, ochelari de soare Gucci, deși e seara, tricouri Jimmy Choo sau Givenchy, pantaloni Armani sau Ralph Lauren, ai zice că ești pe Riviera milionarilor francezi, pe Croazeta de la Cannes, nu în părculețul de lângă Ferentari, colț cu Rahova.
”Ei mă caută prin țară/ Eu îmi fac viața afară/ Caută probe cu tona/ Eu mă plimb prin Barcelona/ Am relații peste tot/ Sunt șef de clan mafiot”.
Răcnesc tobele din difuzoare, dansează niște drăcușori printre picioarele părinților, domnițele rup buricele în dansuri, iar bărbații se uită demn spre scenă, bătând ușor din șpiț în praful gri, pe locul unde dimineața fusese iarbă verde.
Concertul e totodată o adevărată expoziție ambulantă de tatuaje. Pătratul din patru puncte, cu alt punctișor în mijloc, tatuat între degetul mare și arătător, ”singur între patru pereți ai pușcăriei”. Desene cu draci, cruci, dragoni sau diverse menajerii pe piele: tigri, lei, scorpioni, lupi, raci. Toată fauna de cerneală se gudură pe sub piele la auzul versurilor răcnite la microfon.
”De la Frankfurt la Parisss/ Eu mulți șmecheri am învinsss/Am noroc că-mi merge capu’/ Cu dușmanii mă joc teatru… Am noroc în jurul meu/ Și-mi-ajută Dumnezeu/ Să mai dau un tun/ Că sunt cel mai bun”.
- Hai acasă, e deja noapte. Să nu îi zici lui maică-ta unde te-am dus azi, că o să avem scandal.
I-a zis.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pe de altă parte, contrar părerilor multora, mie mi se pare că muzica HIP-HOP (un alt gen repudiat de adepții culturii adevărate) are o substanță mai adevărată, mai artistică, oricum lipsindu-i dimensiunea kitsch. În hip-hop, deși purtătorii de mesaj sunt tot infractori, care se exprimă cel puțin colorat, nu găsim nicio urmă de autosuficiență grețoasă și de conlucrare cu sistemul social existent. Ba dimpotrivă, aici de multe ori predomină revolta și frustrarea. Impresia lăsată după ce asculți de exemplu BUG Mafia, este că viața lor este așa doar pentru a supraviețui și a răzbate în această lume care le e potrivnică și dușmănoasă și cu care nu sunt împăcați. În timp ce manelistul e mulțumit 100% cu starea de fapt, hip-hoperul ar schimba oricând această lume cu una mai bună, chiar mai cinstită. El e deci un infractor de conjunctură, practic o victimă a vieții dar care nu se resemnează, în timp ce manelistul e infarctor din convingere și se mândrește cu asta, mai ales când mulțumirea lui e față în față cu ratarea altora din anturaj (așa-zișii dușmani). Deci o atitudine interioară execrabilă. La hip-hoperi, oricâte înjurături ar zice pe direct, chiar la adresa ascultărorilor, n-o să găsim de regulă o împlinire sufletească în acțiunile infracționale.
Exemple reprezentative de versuri:
1) Manele
Ei ma cauta prin tara eu imi fac viata pe-afara
Cauta probe cu tona eu ma plimb prin Barcelona.
Am relatii peste tot sunt sef de clan mafiot
Gaborii n-au nici o proba ca-s din lumea interlopa
2) Hip-hop
Lumea e nebuna, vad copii cu ani mai multi ca mine
Cu parul alb ce inca nu disting raul de bine
Dau sentimente grele in cuvinte fine pentru tine
Esti impotriva tuturor de mic, retine
N-ai inca buletin dar de copilarie ai uitat de mult.
Si gandurile-ti stau la smecherie, la bogatie
Tu stii ca despre saracie se pot face multe filme insa nu vreo comedie?
...............
Stai...
E prea devreme acum...
Inca mai poti sa visezi...
Si lumea nu e ce crezi...
Nu te grabi sa o vezi...
FĂRĂ ALTE COMENTARII
Chiar nu realizezi că ne obosești pe-aici ??
Paraziții - Citește o carte
Dacă să-nveți n-ai sete,
O să speli closete,
Privind aceste aspecte,
Nimeni nu o să te respecte.
Află că-n acest pervers univers divers,
Tre să te informezi corect și să înveți din mers.
[...]
Dacă vrei să faci lumină când e pentru tine noapte,
Educă-te singur frate, citește-o carte!