„Păream precum colegii mei de liceu, o fată normală. Dar se întâmpla să trăiesc într-o casă de chirpici, să visez să am apă caldă”. Alina Șerban, prima regizoare romă din România, „În fața ta”

Actriță și regizoare, Alina Șerban a absolvit UNATC, a urmat Tisch School of the Arts la New York. a făcut un masterat la Royal Academy of Dramatic Art din Londra, a obținut premii de interpretare la nivel internațional și a fost decorată în România cu Ordinul Meritul Cultural în rang de Cavaler. Însă niciuna dintre realizările trecute astăzi, la 36 de ani, în CV-ul său nu ar fi putut fi ghicite de un ochi neavizat care ar fi privit-o pe fetița de 11 ani în curtea unei case de chirpici din cartierul bucureștean Tei. Alina Șerban este prima din familia ei care a absolvit liceul. Și prima regizoare de etnie romă din România. În povestea ei, care poate semăna cu cea a multor copii al căror potențial se stinge, a existat din capul locului un erou mai puternic decât prejudecățile și dificultățile materiale: mama. „Mama mea mi-a pus stele în ochi ca să văd dincolo de sărăcie”, spunea regizoarea.

Când a ajuns dincolo, în lumina reflectoarelor, a arătat ce a păstrat mereu cu sine: povestea prea puțin știută a alor ei. 

„Faptul că ești femeie romă, poate singura din familia și din cercul tău într-o anumită cameră, unde oamenii nu au trecutul tău, mă face pe mine uneori să simt că am o responsabilitate. Că nu mă reprezint doar pe mine. Și poate de aici vine și necesitatea de a demonstra, pentru că nu am avut niciodată norocul începătorului, să pot să dau greș și să spun: Ce prost a fost proiectul ăsta, dar ce bine că am învățat și uitați am făcut mai bine. Pentru că atunci când reprezinți, ai și această responsabilitate, dar și onoarea de a încerca să spui: Știu că eu sunt doar o față acum înaintea voastră, numai că, fără să vreau, cu titlul ăsta reprezint mult mai multe suflete, milioane de suflete”, a explicat Alina Șerban în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Viața mi-a dat acest această aventură, care mi-a dat și poveștile pe care le spun astăzi”

După un început de copilărie lipsit de griji, Alina a fost nevoită, din cauza dificultăților materiale, să se mute împreună cu familia sa în casa sărăcăcioasă a rudelor paterne. Mama sa se ocupa cu imprimarea cravatelor, tatăl ei era fochist și ambii puneau mare preț pe educația fetei. Au crezut nu va dura mai mult de două săptămâni, maximum o lună până să plece din curtea familiei extinse care îi primise la ananghie. A durat șase ani. „Eu sunt din București, iar în București și în toată țara asta oamenii duc diferite vieți de care poate nu știm în anumite bule. În cazul meu, păream precum colegii mei de liceu, o fată normală. Însă acasă se întâmpla ca eu să nu am aceleași condiții de trai cum aveau colegii mei de liceu, care nu m-au discriminat vreodată și care îmi sunt încă prieteni. Se întâmpla să trăiesc într-o casă de chirpici, să visez să am apă caldă. N-am crescut în curtea asta, dar mi-am petrecut adolescența acolo, între 11 și 17 ani. În Cartierul Tei, unde înconjurată de blocuri era și această curte, care avea niște maghernițe sau cum le spunem din chirpici, iar pe noi ne-a adus viața și acolo”, a spus regizoarea. Acea perioadă avea să aibă un impact major asupra vieții ei. „Pentru mine era un lucru care avea să mă influențeze foarte tare, tocmai pentru că eu nu cunoscusem sărăcia la nivelul ăla până atunci. Până atunci chiar puteam să spun că eram o fetiță răsfățată și de o anumită clasă socială bună. Dar viața mi-a dat această aventură, care mi-a dat și poveștile pe care le spun astăzi”, povestește Alina Șerban.

Când a ajuns acolo, a văzut cât de greu le era verilor ei, romi tradiționali spoitori, să rămână în școală, în ciuda eforturilor mătușii de a le da copiilor șansa la o educație. 

„Mama știa să se impună și în fața profesorilor, dacă ei mă discriminau”

„Mătușa mea, sora tatei, făcea foarte multe eforturi să-i trimită la școală. Deși ei nu știau să scrie sau să citească, făceau eforturi să-și trimită copiii la școală, dar acolo erau puși în ultima bancă, nu aveau uneori bani să le ia cărți, că noi spunem că educația e gratuită, dar școala nu e gratuită pentru toată lumea și nici accesul la resurse. Le era mai greu să-și ducă copiii, dar ei încercau și îi trezeau de fiecare dată, o vedeam pe tanti Veta cum îl muștruluia pe nepotul ei să meargă și el la școală. Dar diferența dintre noi era foarte mare. Eu aveam niște privilegii pe care ei nu le aveau, mama cu mine făcuse temele până la vârsta aia, mama știa să se impună și în fața profesorilor, dacă ei mă discriminau, până și faptul că eu aveam altfel de haine. Chiar dacă am ajuns în aceeași curte, eu veneam cu niște privilegii în comparație cu ei. Pot să spun chiar și privilegiul unei pieli deschise. La ce vreau eu să ajung este că și eu, la rândul meu, am judecat și am discriminat. Îmi permit să vorbesc despre asta, dar în arta pe care eu o pun în lume pentru mine nu are niciun fel de miză doar a blama. În mintea mea și în sufletul meu, chiar cred că putem veni împreună, nu am niciun dubiu”, arată regizoarea. Spune că de la bun început și-a dorit să dea o voce celor neauziți de prea multă vreme, dar și să creeze o punte între oameni. „Folosesc aceste instrumente, care se întâmplă să fie despre romi, dar dacă noi dăm la o parte această etichetă este despre noi toți. Pentru că, lăsând toate aceste etichete, la finalul zilei cu toții știm ce înseamnă nevoia de siguranță, cu toții suntem demni de respect, ar trebui să fim demni de respect și așa mai departe, lucrurile care ne fac umani, universal vorbind. Iar arta face asta, arta ne aduce împreună și ne emoționează și ne face să ne punem întrebări”, crede Alina Șerban.

„Trebuie să-i explic mamei și altor romi că neromii nu știu ce înseamnă cocalar”

Ea a vorbit despre cum se nasc unele etichete peiorative fără ca oamenii să le cunoască sensul. Un caz este cel al cuvântului cocalar, care îi desemna pe romii a căror ocupație era aceea de a face piepteni din os. „Trebuie să-i explic mamei și altor romi că neromii nu știu ce înseamnă cocalar și că neromii, când spun că ești cocalar nu se referă la romi, ci mai degrabă la un tip de comportament. Și am fost în anumite situații amuzante în care activiști romi erau pe lângă mine și auzeau gluma asta și eu mă întorceam și le spuneam: Nu știu ei, nu știu, nu e despre noi liniștiți-vă, nu e despre noi”, a povestit Alina Șerban.

„Discriminarea nu este doar în afara ta. Este foarte mult înăuntrul tău”

Prin performance-urile, piesele de teatru și filmele sale, aduce înaintea publicului larg aspecte ignorate din viața și istoria romilor. A început să facă acest lucru chiar de la primul său one woman show. „M-am întrebat pe mine de ce am simțit atâta ură de sine. De fapt, discriminarea nu este doar în afara ta. Este foarte mult înăuntrul tău, tu iei acel refuz, acea energie și, din păcate, se strecoară pe sub pielea ta și se transformă în ură de sine. Tu ești de acord cu acel om, din păcate. Ba, mai mult, înăuntrul tău cred că dai mai tare decât ce se aude în afară. Și în one woman show, în această cercetare personală, m-am întrebat despre mine, despre cercul meu. Dar apoi m-am gândit la strămoși și așa am ajuns la sclavia romilor în Țările Române. De ce? Pentru că m-am gândit de unde am început noi relația dintre romi și români? Și totul aducea la punctul zero, la un anumit document care atesta faptul că peste 35 de sălași, adică grupuri, familii, erau date unei biserici în 1300 și ceva. Și, la fel, nu mi-am dorit să aduc acest subiect în fața oamenilor ca să blamez, simt că nu ne aduce nicăieri. Dar am vrut să vorbim despre lucruri inconfortabile”, a spus regizoarea, care a subliniat cât de important este ca oamenii să cunoască istoria sclaviei romilor și a Holocaustului. 

„Uităm să spunem că muzica imnului nostru este făcută de Anton Pann, care vine dintr-o familie de căldărari”

Care este cel mai șocant lucru pe care un român îl poate afla despre istoria romilor?, a fost întrebată regizoarea în timpul emisiunii „În fața ta”.

„Sunt multe, dar cred că putem să spunem sclavia și licitațiile de oameni, când efectiv puneai o femeie cu copii și o dădeai ca pe un obiect de mobilă sau ca pe o vacă. Când robii, când sclavii au fost eliberați, li s-au luat și hainele de pe ei, adică libertatea a început efectiv, fiind dezbrăcați. Cine a primit despăgubiri din partea statului au fost fix boierii și biserica, pentru că și-au pierdut mâna de lucru gratuită. Ca nu mai vorbim despre Holocaust”, a spus ea.

De ce au romii o imagine proastă în lume?, a fost o altă întrebare primită de regizoare în timpul emisiunii.

„Nu cred că poveștile sunt spuse de cine trebuie”, a răspuns. „Istoria niciodată n-a fost spusă într-un mod complex. Istoria pe care o știm noi și povestea pe care o știm noi sunt foarte obtuze, noi uităm să spunem că muzica imnului nostru este făcută de Anton Pann, care vine dintr-o familie de căldărari. Uităm să spunem cât de mulți romi au participat la construcția acestei țări”, a punctat Alina Șerban.

Alina Șerban, în „Cel mai bun copil din lume”, la Teatrul Național București

În luna aprilie, Alina Șerban pune în scenă la Teatrul Național București, one woman show-ul „Cel mai bun copil din lume”, un „spectacol autobiografic, aflat la granița dintre viață și teatru, dintre trăire și mărturisire, autentic până la a deveni un fragment de realitate”. „Am devenit prima regizoare romă care a intrat în repertoriul permanent și ne putem întâlni și în aprilie și mă bucur foarte tare că acest spectacol, de 2 ani de zile, se joacă tot timpul cu casa închisă. Și este minunat că oamenii vin să pe podul de care vorbeam mai devreme”, a spus Alina Șerban. Întrebată ce i-ar spune astăzi copilului Alina, regizoarea a răspuns. „Asta fac în spectacolul Cel mai bun copil din lume. Și spun așa, versiunea mai mică spune așa: Hei, iar nu mă auzi. De ce nu te oprești un pic? Vezi cât de multe lucruri am obținut. O să mă iei și pe mine de acum înainte cu tine? Sunt frumoasă, sunt deșteaptă, eu pot orice am și mușchi. Mi-a fost frică de multe ori. Și mi-a venit să plâng... Mă iei și pe mine cu tine. Că eu sunt cel mai bun copil, eram deja”.

Emisiunea „În fața ta” este difuzată sâmbăta și duminica, de la ora 14:00, la postul Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp