Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Născută într–o familie de romi, Anca Mezei a intrat în învățământ ca să fie un om mai bun decât învățătoarea care o discrimina. „Nimeni nu mi-ar fi dat nicio șansă ca eu să ajung cadru didactic”

Anca Mezei

Foto: Daria Drăgușin, Proiectul Merito

Ancăi Mezei i-a plăcut mereu să învețe, deși școala a fost multă vreme și o mare sursă de suferință. Născută într-o familie de romi cu 5 copii, ea a fost supusă discriminării atât de către colegi, cât și de către unele cadre didactice.

„Eu vin dintr-un sat sat numit Purcăreni, de lângă Brașov. Într-adevăr, nimeni nu mi-ar fi dat nicio șansă ca eu să ajung cadru didactic. Am fost foarte discriminată, atât în școala gimnazială, cât și în liceu, am avut parte de multe momente foarte, foarte grele, care la un moment dat m-au făcut cumva să vreau renunț. Dar apoi, desigur, a venit și un ajutor, au mai venit profesori care au știut să mă motiveze și să vorbească cu mine atunci când am avut nevoie mai mare.

Eu provin dintr-o familie de romi și pe vremea aceea discriminarea era foarte mare, deși cuvântul discriminare nu exista în public. Am vrut să renunț la școală, deși îmi plăcea foarte mult școala, deși îmi doream sa merg și eu la facultate.

De cele mai multe ori colegii mi se adresau foarte urât, îmi spuneau mereu „țiganca lui Mezei” sau „iar ai venit cu velurii nu știu care”, mereu se purtau foarte, foarte rău cu mine. Am avut un moment în care am fost și plesnită, așa de rău a fost în liceu, de exemplu”, a povestit în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 Anca Mezei, care acum este educatoare într-o școală din Săcele. 

Una dintre persoanele care au discriminat-o a fost chiar învățătoarea sa. „Pe mine învățătoarea mea m-a făcut să nu simt că sunt și eu copil ca toți ceilalți copii. M-a discriminat, vorbea destul de nepotrivit pentru un copil de vârsta mea cu mine, iar eu acum cu copiii mei încerc să fac total diferit. De asta m-am și dus ca educator, învățător la școala, că am vrut să fiu opusul doamnei mele. Și eu consider cu toată sinceritatea că fac tot ce pot pentru copii”, a spus educatoarea.

Șansa ei în liceu a fost profesoara de limba română, care a observat că era jignită și izolată de colegi. „Ea a discutat cu colegii mei, nu știu ce fel de dialog au avut și lucrurile s-au schimbat foarte mult, Îmi amintesc că în clasa XII-a chiar mi-au sărbătorit ziua de naștere. De la bătaie și ruptul caietelor, am ajuns ca colegii să vorbească cu mine, să-și dorească să stea în bancă cu mine și să chiulim câteodată împreună”, a rememorat ea.

În timpul școlii s-a confruntat nu doar cu discriminarea, ci și cu sărăcia, așa cum se se confruntă mulți copii din mediul rural. Își amintește cum în liceu se ducea la școală fără pachet și cum într-un an a fost în pericol să abandoneze liceul pentru că părinții nu-și mai puteau permite să-i cumpere abonament. „În liceu am mers patru ani fără pachețel la școală și de multe ori, la ora de matematică, nu mă mai puteam concentra efectiv. Eu îmi doream foarte mult să fiu atentă și să înțeleg, dar nu mă mai puteam concentra. Nu reușești. Când îți este foame, chiar îți este foame și chiar trebuie să mănânci”, spune educatoarea, laureată a Galei Merito din acest an.

Experiența ei de viață a făcut-o să lupte pentru a le face viața mai bună copiilor de la sat și pentru a-i aduce la școală. Împreună cu colegii săi a atras finanțări și donații și a creat la subsolul școlii un spațiu de depozitare de unde elevii își pot lua haine și încălțări atunci când au nevoie.

„Am reușit să luăm contact cu anumite ONG-uri, am reușit să aduc foarte multe materiale, rechizite și tot ce aveau nevoie, inclusiv hăinuțe. Pentru că de cele mai multe ori părinții invocau acest motiv, că nu-i aduc pentru că nu au cu ce să-i îmbrace, nu au cu ce să-i încalțe”, a explicat Anca Mezei.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vorbii cu romani de prin alte tari si auzii plangandu se despre rasism si integrare si discriminare. Nu, nu batuti la scoala sau rupt caietele si profesori sa ii persecuteze cum vazura noi deseori la romani fata de tigani,  dar sunt multe jigniri si cuvinte grele la adresa natiei romanesti. 
    Realitatea e ca romanii sunt rasisti. Rasisti cu noi, cu tiganii, moldovenii, basarabenii, glumele cu lentoarea unor ardeleni, despre bozgori, sau cat de superficiali sunt miticii etc . Si tot rasismul asta si aerele de superioritate ce le-am prins in comunism ca suntem cei mai cei ni se intoarce cand venim in contact cu alte natii /altii mai destepti /mai cititi / mai diferiti, . Dovada? In multe locuri din lumea asta romanii, cu unele exceptii, au probleme de conviețuire cu restul comunitățilo, pt ca asa vor sa traiasca.
    Si arabii au probleme asemanatoare - vezi comunitatile rigide din Franta. Si negrii din Bronx. Si chinezii din China Town. .

    Problema ramane in Romania si colcaie. Am ascultat de curand cum o invatatoare la clasa a 3a jignea o eleva. ACUM!! in 2022 ! e inacceptabil sa jignesti un copil si umilesti in fata intregii clase.... bine, e inacceptabil pt mine sa jignesc un om asa de rau dar mai ales un copil ce nu se poate apara si nici nu stie cum sa reactioneze la asa abuz.

    • Like 2
  • Felicitari si bafta in continuare! :)
    • Like 0
  • Corina check icon
    Excelentă ideea depozitului de haine și încălțăminte din școală, acolo unde e nevoie. Și mai e problema hranei care li se dă acum. E o mare porcărie să nu le dai copiilor care vor ceea ce rămâne de la absenți, ci să ia profesorii, unii chiar pentru a da animalelor lor - cornuri, de ex.
    • Like 1
  • Încă o întâmplare fericită. Asemenea lui Gelu Duminică, o altă întâmplare. Același discurs despre discriminare la modul general. In limba spaniola există un substantiv "payo" de origine gitana (se citește hitana) acest substantiv desemnează oamenii de origine ne gitana. Oricare seminție mai puțin rromii. Sau tiganii, după timp si loc. In românește nu există un substantiv asemănător, ar fi fost foarte util. Ce vreau să spun este că oricare rrom se plânge de discriminare, din partea oricarui "payo" și apoi apar excepții. Deci există payos care nu discriminează dar "miracolul" reușitei aparține, mereu, rromilor. Nu domnilor, nu. Adevarul este ca rromii asa vor sa trăiască, stim bine cu toții, cum vor să trăiască. Dovada?? Oriunde in lumea asta rromii, cu unele excepții, au probleme de conviețuire cu restul comunităților. Oriunde. Ma întreb de ce niciun rrom exemplar, ca doamna in cauză, nu vrea sa explice sincer cauzele acestor probleme de conviețuire. Presupun ca sinceritatea nu intra in tradiția rromilor decât dacă aduce un câștig, fie el doar denigrarea. Să auzim numai de bine.
    • Like 1


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult