Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Pe termen lung, grațierea nu rezolvă aglomerarea”. Cum trebuie interpretată decizia prin care CEDO cere României să îmbunătățească condițiile din închisori

CEDO a dat marți o hotărâre prin care a stabilit faptul că, în penitenciarele românești, condițiile de detenție contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului și a dat României un termen de șase luni, de la data rămânerii definitive a deciziei, pentru a veni cu un calendar de implementare a unor măsuri care să rezolve situația din închisori. Instanța nu a dat statului român sancțiuni financiare așa cum susțineau liderii PSD care au încercat să impună acte normative ce privesc grațierea sau relaxarea legislației penale și nici nu a recomandat grațierea drept o cale de îmbunătățire a situației deținuților.

Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

CEDO a stabilit însă că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce patru persoane, Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi, au reclamat la Curte condiţiile din închisorile din România.

„Curtea nu dă sancțiuni unui stat, ceea ce face Curtea este să acorde niște despăgubiri victimelor din dosar, cum s-a întâmplat și aici. În această hotărâre pilot, Curtea cere să se ia niște măsuri pentru a se pune capăt încălcării drepturilor omului, iar aceste măsuri să aibă o dimensiune preventivă, ca să nu se repete încălcarea, și o dimensiune compensatorie”, explică Diana-Olivia Hatneanu, avocat specializat în drepturile omului. 

În cazul Italiei, de pildă, explică ea, măsura pe care a ales să o ia statul pentru a-i despăgubi pe cei care au fost prejudiciați de condițiile de detenție a fost de a le acorda câte 8 euro pentru fiecare zi în care le-au fost încălcate drepturile. 

La un moment dat, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună a făcut în calcul din care reieșea că statul italian ar fi plătit astfel, voluntar, 80 de milioane de euro, sumă pe care liderii PSD au transformat-o în sancțiune certă și au folosit-o ulterior pentru a justifica încercarea de a adopta o legislație în vederea grațierii. 

„Grațierea nu rezolvă pe termen lung problema supraaglomerării”

Judecătorii CEDO au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Aceștia au considerat că supraaglomerarea din celule, insuficiența instalațiilor sanitare, mâncarea proastă și șobolanii și insectele din celule pe care le-au reclamat cei patru arată o problemă generală, care își are originea în disfuncționalitățile din sistemul penitenciar românesc.

În aceste condiţii, CEDO a cerut României să implementeze măsuri care să îmbunătățească condițiile din închisori și să reducă supraaglomerarea, fără a impune statului român o măsură sau alta. Ceea ce spune însă CEDO este că atunci când statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare prin măsuri precum implementarea mai multor pedepse neprivative de libertate și reducerea cazurilor de arest preventiv.

„Grațierea nu rezolvă pe termen lung problema supraaglomerării închisorilor. Grațierea o faci o singură dată, după care într-o perioadă de timp închisorilor vor continua să se aglomereze”, spune Diana-Olivia Hatneanu, adăugând faptul că supraaglomerarea este doar una dintre problemele pe care România le are de rezolvat în sistemul penitenciar.

CEDO a mai stabilit că statul român trebuie să implementeze căi de “recurs preventiv” şi “recurs compensatoriu specific”. “Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţie şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Am citit cu interes, să văd dacă nu ni s-a recomandat ... privatizarea în masă a închisorilor. Nu încă.

    P.S.

    Nelipsitul „a alege” ne-a năpădit de tot.
    • Like 0
  • check icon
    Evident că grațierea și situația din pușcării sunt două chestiuni complet diferite. Cine are tendința să le amestece înseamnă că are mintea haotică ori are alte interese.
    • Like 1
  • Gratierea nu rezolva problemele din sistemul penitenciar romanesc! Nu face sa dispara mucegaiul din celule, nu face mancarea mai buna sau bude mai salubre.
    Conform APADOR-CH, in Italia, dupa gratiere, a crescut de trei ori numarul infractiunilor...
    • Like 0
    • @ Valentin Capbun
      check icon
      Este logic: grațierea conduce la ideea că se pot face fapte penale și, poate, scapi mai ușor dacă le comiți.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult