CEDO a dat marți o hotărâre prin care a stabilit faptul că, în penitenciarele românești, condițiile de detenție contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului și a dat României un termen de șase luni, de la data rămânerii definitive a deciziei, pentru a veni cu un calendar de implementare a unor măsuri care să rezolve situația din închisori. Instanța nu a dat statului român sancțiuni financiare așa cum susțineau liderii PSD care au încercat să impună acte normative ce privesc grațierea sau relaxarea legislației penale și nici nu a recomandat grațierea drept o cale de îmbunătățire a situației deținuților.
Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos
CEDO a stabilit însă că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce patru persoane, Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi, au reclamat la Curte condiţiile din închisorile din România.
„Curtea nu dă sancțiuni unui stat, ceea ce face Curtea este să acorde niște despăgubiri victimelor din dosar, cum s-a întâmplat și aici. În această hotărâre pilot, Curtea cere să se ia niște măsuri pentru a se pune capăt încălcării drepturilor omului, iar aceste măsuri să aibă o dimensiune preventivă, ca să nu se repete încălcarea, și o dimensiune compensatorie”, explică Diana-Olivia Hatneanu, avocat specializat în drepturile omului.
În cazul Italiei, de pildă, explică ea, măsura pe care a ales să o ia statul pentru a-i despăgubi pe cei care au fost prejudiciați de condițiile de detenție a fost de a le acorda câte 8 euro pentru fiecare zi în care le-au fost încălcate drepturile.
La un moment dat, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună a făcut în calcul din care reieșea că statul italian ar fi plătit astfel, voluntar, 80 de milioane de euro, sumă pe care liderii PSD au transformat-o în sancțiune certă și au folosit-o ulterior pentru a justifica încercarea de a adopta o legislație în vederea grațierii.
„Grațierea nu rezolvă pe termen lung problema supraaglomerării”
Judecătorii CEDO au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Aceștia au considerat că supraaglomerarea din celule, insuficiența instalațiilor sanitare, mâncarea proastă și șobolanii și insectele din celule pe care le-au reclamat cei patru arată o problemă generală, care își are originea în disfuncționalitățile din sistemul penitenciar românesc.
În aceste condiţii, CEDO a cerut României să implementeze măsuri care să îmbunătățească condițiile din închisori și să reducă supraaglomerarea, fără a impune statului român o măsură sau alta. Ceea ce spune însă CEDO este că atunci când statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare prin măsuri precum implementarea mai multor pedepse neprivative de libertate și reducerea cazurilor de arest preventiv.
„Grațierea nu rezolvă pe termen lung problema supraaglomerării închisorilor. Grațierea o faci o singură dată, după care într-o perioadă de timp închisorilor vor continua să se aglomereze”, spune Diana-Olivia Hatneanu, adăugând faptul că supraaglomerarea este doar una dintre problemele pe care România le are de rezolvat în sistemul penitenciar.
CEDO a mai stabilit că statul român trebuie să implementeze căi de “recurs preventiv” şi “recurs compensatoriu specific”. “Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţie şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
P.S.
Nelipsitul „a alege” ne-a năpădit de tot.
Conform APADOR-CH, in Italia, dupa gratiere, a crescut de trei ori numarul infractiunilor...