Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Adevărul pe care nu vor să îl spună politicienii în aceste zile: bugetul pentru anul 2023 nu poate fi considerat nimic altceva decât „un cont” greșit elaborat

Marcel Ciolacu - Marcel Bolos

Foto - Inquam Photos

Ce scriam în luna iulie pentru EurActiv Bruxelles despre deficitul bugetar al României pare că se întâmplă acum.  

◾ Am vorbit atunci cu mai multe voci publice, iar concluzia a fost că guvernul condus de Marcel Ciolacu va dori să mărească cheltuielile, având în vedere că anul viitor sunt patru rânduri de alegeri. Prin urmare, guvernul va continua să adopte măsuri populiste și nu va reduce deficitul decât prin impozitarea sectorului privat. Ulterior, Ciolacu și restul decidenților de la Palatul Victoria vor veni și vor da vina pe Comisia Europeană pentru situația în care ne aflăm.

◾ La două luni distanță de atunci fix asta s-a întâmplat. Sub presiunea scadenței termenului limită și a temerii că România va pierde fondurile europene, oficialii de la București și-au construit o retorică care redă imaginea unei țări obligate să se supună presiunilor Comisiei pentru ca fondurile de peste 29 de miliarde de euro să fie decontate integral, după cum remarcă publicația Europa Liberă

◾ „Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară”, a spus ministrul de Finanțe Marcel Boloș despre exigențele Comisiei – de altfel, asumate de România. Anterior, premierul Marcel Ciolacu a spus că miniștrii români nu îngenunchează, nu se ploconesc și nici nu execută ordine la Bruxelles.

◾ Mai mult, Marcel Boloș a dat de înțeles chiar că România ar fi în pericol să intre în incapacitate de plată dacă ar îndeplini cerințele Comisiei Europene.

◾ Jurnaliștii de la Europa Liberă remarcă faptul că discursul oficialilor români ascunde lipsa totală de fermitate în aplicarea reformelor și de responsabilitate față de măsurile asumate.

◾ După cum explică analiștii economici, economia de piață a redus substanțial rolul de comandă al statului, dar i-a conferit posibilitatea de a avea în patrimoniul său managerial un instrument de politică economică extrem de eficient și de puternic, iar acest instrument de politică economică pe care îl are statul într-o economie de piață este [bugetul].

◾ Iar bugetul acesta problematic din 2023 a fost făcut de actualii guvernanți, care au supraestimat veniturile și au subestimat cheltuielile, după cum au atras atenția experții economici și Consiliul Fiscal.

◾ Publicația Curs de Guvernare notează faptul că bugetul este singurul instrument pe care statul îl mai are la dispoziție pentru a interveni în economie, dar de o asemenea capacitate încât nu se poate spune că în economia de piață statul este privat de putere. Din contră, transformarea bugetului într-un instrument de politică economică îi conferă statului (și partidului aflat la guvernare) multă putere în ceea ce înseamnă orientarea și direcționarea dezvoltării economice a țării.

◾ Simplu spus, ca instrument de politică economică, bugetul orientează și direcționează politica fiscală a țării, prin taxe, impozite și alte politici fiscale, dar și prin acordarea de facilități. Toate acestea sunt parte a interesului manifestat de decidenții politici pentru stimularea dezvoltării unor sectoare sau pentru reducerea activității altor sectoare.

◾ Fără îndoială, bugetul de stat este un instrument important la îndemâna decidenților de a orienta dezvoltarea în mod selectiv. Dar experții atrag atenția că pentru a bugetul să poată fi utilizat trebuie ca decidenții guvernamentali să aibă capacitatea de a elabora o selecție sănătoasă a sectoarelor de activitate ale țării, adică să facă o schemă a priorităților și a etapelor de realizare a acestora în funcție de timp și posibilitățile investiționale.

◾ Numai că actuala coaliție de guvernare PSD-PNL nu a venit cu o astfel de schemă. În schimb, a ajuns să recunoască, doar că prea târziu, că bugetul din 2023 a fost construit prost de la început. Cu toate acestea, guvernul PSD-PNL încearcă acum să nu-și asume responsabilitatea pentru acest lucru și să transfere decontul către sursa constantă de venituri la buget: mediul privat, după cum arată Europa Liberă.

◾ Mai mult, guvernul condus de Marcel Ciolacu profită de bazinul de români eurosceptici și naționaliști, aruncând vina în curtea Bruxelles-ului. Guvernul încearcă astfel să construiască vinovați artificiali care pot să servească electoral și pe care se poate da vina pentru măsurile neplăcute pe care statul ar trebui să le ia pentru a redresa situația bugetară.

◾ Adevărul pe care nu vor să îl spună politicienii în aceste zile este că bugetul pentru anul 2023 nu poate fi considerat nimic altceva decât „un cont” greșit elaborat în care veniturile și cheltuielile nu au reușit să treacă granița dintre dorințe și realități.

◾ Avem cele mai mici venituri fiscale, cele mai mici alocări pentru educație, cele mai mici alocări pentru sănătate, cele mai mici alocări pentru cercetare, cea mai mică alocare pentru sprijinirea ramurilor cu potențial din economie și cele mai mari cheltuieli (după Ungaria) cu funcționarea statului.

◾ În tot acest context este necesar ca lumea să înțeleagă că o reformă fiscală nu se face haotic, folosind aceleași erori și improvizații care au adus țara în groapa de acum, după cum remarcă jurnalistul Cristi Grosu, care precizează și că este timpul să ne decidem cum vrem să impozităm capitalul și munca și ce ramuri din economie vom sprijini fiscal pentru a menține filosofia bugetară care să susțină un echilibru între stat și economie.

◾ Atât timp cât mergem pe improvizații, cum vedem că propune guvernul PSD-PNL, acest echilibru nu există, iar decidenții politici iau măsuri lipsite de eficiență și care pun din ce în ce mai multă presiune pe starea socială a cetățenilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult