Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Războiul clinic fără pierderi” – un concept nou în teoria războiului modern, infirmat brutal de conflictul din Ucraina

Harkov, Ucraina

Foto: Getty Images

Lecturarea cărții „Netocrația - noua elită a puterii și viața după capitalism” (Editura Publica, București,2009) scrisă de doi renumiți futurologi Alexander Bard si Jan Soderqvist mi-a oferit o surpriză. 

La pagina 80 am descoperit un nou concept „războiul clinic fără pierderi”. Autorii afirmă că „idealul unui război clinic fără pierderi, care s-a răspândit în perioada târzie a capitalismului (Războiul din Golf, conflictul din Kosovo etc.) trebuie să fie privit ca un rezultat direct al convingerii opiniei publice că apărarea națiunii sau a democrației nu mai merită nicio formă de sacrificiu. Diferența între filmele de acțiune de la Hollywood și războiul postmodern este neglijabilă. Războiul nu mai este acceptabil decât dacă este redus la un joc video cu victoria prestabilită a băieților buni”.

Despre unul dintre autori, „Times Magazine“ afirma: „El a văzut viitorul. Enciclopedist talentat, Bard e ori genial, ori nebun. Voi hotărâți”.

Cartea tratează netocrația ca o formă de conducere a societății în care cei care controlează rețelele interactive dețin puterea, în contextul trecerii de la capitalism la informaționalism. Statutul social al cetățeanului este determinat de apartenența la o rețea, iar interacțiunea digitală devine mediul dominant al comunicării.

Capitolul în care apare acest concept se numește „Societatea plurarhică-moartea etatismului și criza democrației”,  iar subcapitolul se numește „Statul–națiune reprezintă o parte fundamentală din paradigma capitalistă și, prin urmare, nu are nicio credibilitate în societatea informațională”.

Războiul postmodern, în viziunea celor doi futurologi, este acceptat doar dacă este redus la nivelul unui joc video, da, un joc video. Autorii supralicitează și pun semnul de egalitate între un film de acțiune și războiul postmodern. Pierderile în acest caz sunt zero.

Iată că, după conceptul de „muniție inteligentă” care poate lovi cu precizie „chirurgicală”, evitând, astfel, pierderile colaterale, termenul clinic vine și se adaugă panelului termenilor medicali folosiți în arta războiului.

Surpriza constă în faptul că este asociat cuvântul „război” cu termenul „clinic” pe care l-am întâlnit, aproape în exclusivitate, în domeniul medical. Războiul fără pierderi a fost dintotdeauna un deziderat pentru părțile beligerante. Marii strategi în arta războiului Sun Tzu, Carl von Clausewitz au teoretizat acest concept al războiului fără pierderi. Dar de ce „clinic” acest război ? Ce a vrut autorul conceptului să semnifice prin aceasta ? Probabil clinic semnifică aici, la fel ca în medicină, stabilirea unui diagnostic doar pe baza unor observații. „Diagnosticul” de război clinic fără pierderi va fi stabilit doar pe baza unor observații. Sau fondatorii conceptului s-au gândit că acțiunile întreprinse într-un război vizează doar distrugerea infrastructurii militare, fără ca populația să aibă de suferit. Sau au vrut să-i cauționeze pe cei care declanșează războaie „noi am vrut un război (clinic) fără pierderi”.

Din păcate, războiul din Ucraina infirmă, în totalitate, acest concept ultrafuturist, înregistrându-se pierderi masive, îndeosebi în vieți omenești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AdiM check icon
    Să fie pentru că rușii n-au citit cartea?
    ..sau dacă au citit-o s-au prins că n-au "muniție inteligentă"
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult