Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Războiul clinic fără pierderi” – un concept nou în teoria războiului modern, infirmat brutal de conflictul din Ucraina

Harkov, Ucraina

Foto: Getty Images

Lecturarea cărții „Netocrația - noua elită a puterii și viața după capitalism” (Editura Publica, București,2009) scrisă de doi renumiți futurologi Alexander Bard si Jan Soderqvist mi-a oferit o surpriză. 

La pagina 80 am descoperit un nou concept „războiul clinic fără pierderi”. Autorii afirmă că „idealul unui război clinic fără pierderi, care s-a răspândit în perioada târzie a capitalismului (Războiul din Golf, conflictul din Kosovo etc.) trebuie să fie privit ca un rezultat direct al convingerii opiniei publice că apărarea națiunii sau a democrației nu mai merită nicio formă de sacrificiu. Diferența între filmele de acțiune de la Hollywood și războiul postmodern este neglijabilă. Războiul nu mai este acceptabil decât dacă este redus la un joc video cu victoria prestabilită a băieților buni”.

Despre unul dintre autori, „Times Magazine“ afirma: „El a văzut viitorul. Enciclopedist talentat, Bard e ori genial, ori nebun. Voi hotărâți”.

Cartea tratează netocrația ca o formă de conducere a societății în care cei care controlează rețelele interactive dețin puterea, în contextul trecerii de la capitalism la informaționalism. Statutul social al cetățeanului este determinat de apartenența la o rețea, iar interacțiunea digitală devine mediul dominant al comunicării.

Capitolul în care apare acest concept se numește „Societatea plurarhică-moartea etatismului și criza democrației”,  iar subcapitolul se numește „Statul–națiune reprezintă o parte fundamentală din paradigma capitalistă și, prin urmare, nu are nicio credibilitate în societatea informațională”.

Războiul postmodern, în viziunea celor doi futurologi, este acceptat doar dacă este redus la nivelul unui joc video, da, un joc video. Autorii supralicitează și pun semnul de egalitate între un film de acțiune și războiul postmodern. Pierderile în acest caz sunt zero.

Iată că, după conceptul de „muniție inteligentă” care poate lovi cu precizie „chirurgicală”, evitând, astfel, pierderile colaterale, termenul clinic vine și se adaugă panelului termenilor medicali folosiți în arta războiului.

Surpriza constă în faptul că este asociat cuvântul „război” cu termenul „clinic” pe care l-am întâlnit, aproape în exclusivitate, în domeniul medical. Războiul fără pierderi a fost dintotdeauna un deziderat pentru părțile beligerante. Marii strategi în arta războiului Sun Tzu, Carl von Clausewitz au teoretizat acest concept al războiului fără pierderi. Dar de ce „clinic” acest război ? Ce a vrut autorul conceptului să semnifice prin aceasta ? Probabil clinic semnifică aici, la fel ca în medicină, stabilirea unui diagnostic doar pe baza unor observații. „Diagnosticul” de război clinic fără pierderi va fi stabilit doar pe baza unor observații. Sau fondatorii conceptului s-au gândit că acțiunile întreprinse într-un război vizează doar distrugerea infrastructurii militare, fără ca populația să aibă de suferit. Sau au vrut să-i cauționeze pe cei care declanșează războaie „noi am vrut un război (clinic) fără pierderi”.

Din păcate, războiul din Ucraina infirmă, în totalitate, acest concept ultrafuturist, înregistrându-se pierderi masive, îndeosebi în vieți omenești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AdiM check icon
    Să fie pentru că rușii n-au citit cartea?
    ..sau dacă au citit-o s-au prins că n-au "muniție inteligentă"
    • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult