Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Războiul clinic fără pierderi” – un concept nou în teoria războiului modern, infirmat brutal de conflictul din Ucraina

Harkov, Ucraina

Foto: Getty Images

Lecturarea cărții „Netocrația - noua elită a puterii și viața după capitalism” (Editura Publica, București,2009) scrisă de doi renumiți futurologi Alexander Bard si Jan Soderqvist mi-a oferit o surpriză. 

La pagina 80 am descoperit un nou concept „războiul clinic fără pierderi”. Autorii afirmă că „idealul unui război clinic fără pierderi, care s-a răspândit în perioada târzie a capitalismului (Războiul din Golf, conflictul din Kosovo etc.) trebuie să fie privit ca un rezultat direct al convingerii opiniei publice că apărarea națiunii sau a democrației nu mai merită nicio formă de sacrificiu. Diferența între filmele de acțiune de la Hollywood și războiul postmodern este neglijabilă. Războiul nu mai este acceptabil decât dacă este redus la un joc video cu victoria prestabilită a băieților buni”.

Despre unul dintre autori, „Times Magazine“ afirma: „El a văzut viitorul. Enciclopedist talentat, Bard e ori genial, ori nebun. Voi hotărâți”.

Cartea tratează netocrația ca o formă de conducere a societății în care cei care controlează rețelele interactive dețin puterea, în contextul trecerii de la capitalism la informaționalism. Statutul social al cetățeanului este determinat de apartenența la o rețea, iar interacțiunea digitală devine mediul dominant al comunicării.

Capitolul în care apare acest concept se numește „Societatea plurarhică-moartea etatismului și criza democrației”,  iar subcapitolul se numește „Statul–națiune reprezintă o parte fundamentală din paradigma capitalistă și, prin urmare, nu are nicio credibilitate în societatea informațională”.

Războiul postmodern, în viziunea celor doi futurologi, este acceptat doar dacă este redus la nivelul unui joc video, da, un joc video. Autorii supralicitează și pun semnul de egalitate între un film de acțiune și războiul postmodern. Pierderile în acest caz sunt zero.

Iată că, după conceptul de „muniție inteligentă” care poate lovi cu precizie „chirurgicală”, evitând, astfel, pierderile colaterale, termenul clinic vine și se adaugă panelului termenilor medicali folosiți în arta războiului.

Surpriza constă în faptul că este asociat cuvântul „război” cu termenul „clinic” pe care l-am întâlnit, aproape în exclusivitate, în domeniul medical. Războiul fără pierderi a fost dintotdeauna un deziderat pentru părțile beligerante. Marii strategi în arta războiului Sun Tzu, Carl von Clausewitz au teoretizat acest concept al războiului fără pierderi. Dar de ce „clinic” acest război ? Ce a vrut autorul conceptului să semnifice prin aceasta ? Probabil clinic semnifică aici, la fel ca în medicină, stabilirea unui diagnostic doar pe baza unor observații. „Diagnosticul” de război clinic fără pierderi va fi stabilit doar pe baza unor observații. Sau fondatorii conceptului s-au gândit că acțiunile întreprinse într-un război vizează doar distrugerea infrastructurii militare, fără ca populația să aibă de suferit. Sau au vrut să-i cauționeze pe cei care declanșează războaie „noi am vrut un război (clinic) fără pierderi”.

Din păcate, războiul din Ucraina infirmă, în totalitate, acest concept ultrafuturist, înregistrându-se pierderi masive, îndeosebi în vieți omenești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • AdiM check icon
    Să fie pentru că rușii n-au citit cartea?
    ..sau dacă au citit-o s-au prins că n-au "muniție inteligentă"
    • Like 0


Îți recomandăm

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult