„Revoluția fiscală” a devenit realitate. Guvernul a aprobat măsurile de schimbare a Codului Fiscal

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

UPDATE Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului fiscal a fost adoptată azi în şedinţa de Guvern.  OUG cuprinde între altele transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, introducerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5% și scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

UPDATE Premierul Tudose a declarat la începutul ședinței de Guvern că „a înțeles” de unde vin protestele împotriva „revoluției fiscale”. „S-au inflamat niște multinaționale, dar finalul este același”, a spus Mihai Tudose.

În discursul său de la guvern Ministrul Finanțelor Ionuț Mișa a ales tema multinaționalelor care „transferă profiturile în afara țării”, adăugând că românii sunt „extrem de inteligenți să facă diferența, să nu meargă după fentă”.

„În opinia mea e de fapt esența acestei ordonanțe și reprezintă măsura care dorește să atragă atenția românilor care eu sunt convins că sunt extrem de inteligenți să facă diferența, să nu meargă după fentă, dacă îmi permiteți o mică exprimare, în a urmări transferul contribuțiilor și să înțeleagă că contesterea acestei ordonanțe este mai mult legată de transferul acestor profituri în afara țării și de dorința de a împiedica posibilitatea statului român să impoziteze aceste companii”, a spus Ionuț Mișa.

Principalele declarații ale premierului, la începutul ședinței de guvern:

„Tocmai am aflat că sucursalele unor bănci au dat liber unor angajați să protesteze în fața Guvernului. Dacă băncile sunt nervoase, felicitări, domnule Mișa, sunteți pe drumul cel bun”.

„O companie le-a cerut angajaților să protesteze cerând autostrăzi, compania externalizând profitul. Nu mai merge!”, a spus Tudose, făcând aluzie la producătorul de automobile de la Mioveni.

(Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad)

ȘTIREA INIȚIALĂ

„Revoluția fiscală” a fost criticată dur de oamenii de afaceri, sindicate, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis, care a caracterizat-o drept o „megațopăială fiscală” care va băga România „într-o aventură economică şi fiscală cu final trist”.

Sindicatele și companiile vorbesc de scăderi de salarii nete ca efect imediat al mutării contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Proiectul de ordonanță de urgență a fost avizat negativ de Consiliul Fiscal care susține că modificările propuse ale Codului fiscal ar genera în 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei (0,6% din PIB).

Nici primarii nu văd cu ochi buni „revoluția fiscală”. Ei au avertizat că vor avea mai puțini bani la bugetul local, iar investițiile vor fi diminuate dacă impozitul pe venit va scădea de la 16% la 10%. 

Întrebat despre riscurile interne induse de politica fiscală, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat marți că speră ca acestea să se mai diminueze în ședința de Guvern de miercuri.

Banca Naţională a României a anunţat miercuri un curs de referinţă de 4,6198 lei/euro, cel mai mare nivel din august 2012 până în prezent. Pe de altă parte, Digi24 a relatat că benzina premium a ajuns la valoarea de 6 lei pe litru într-o benzinărie de pe Autostrada București-Pitești. Acest nivel nu a mai fost din 2016, înainte de reducerea accizelor şi a TVA-ului, relatează sursa citată, care atrage atenția că în ultimul an combustibilii s-au scumpit cu un leu.

C.T. Popescu: Nu e revoluţie fiscală, e anti-patronală şi anti-occidentală

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit la Digi24 despre decizia Guvernului de a modifica prin ordonanţă de urgenţă Codul fiscal. Ordonanța prevede transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi scăderea impozitului pe venit, de la 16%, la 10%. "Ţinta este de natură politică. Nu trebuie să ne încurcăm în tot felul de calcule stupide în legătură cu contribuţiile de la patron la angajat. E vorba nu de o revoluţie fiscală, ci de o revoluţie anti-patronală şi anti-occidentală", a declarat Cristian Tudor Popescu, la postul Digi24.

„O artimetică simplă arată că nu putem avea creşteri salariale decât nesemnificativ de ordinul câtorva lei, în cazul salariilor bugetarilor, iar în cazul privaţilor nu pot fi decât creşteri 0 şi cel mai probabil scăderi, acesta este un lucru evident.

Este evident şi pentru PSD, şi pentru guvern - nu aceasta este ţinta. Creşterile salariale pe care PSD ştie că nu le poate realiza. Ţinta este de natură politică. Nu trebuie să ne încurcăm în tot felul de calcule stupide în legătură cu contribuţiile de la patron la angajat. E vorba nu de o revoluţie fiscală, ci de o revoluţie anti-patronală şi anti-occidentală. Spuneam la Digi24, pe 29 iunie, când a fost învestit guvernul Tudose: acest guvern ar fi considerat foarte bun de Ceauşescu. Cred că începe în acest moment cea mai mare restauraţie etatist anti-capitalist şi anti-occidentală după 1989.

Acest lucru se întâmplă acum. Deşi am făcut această predicţie nu mă aşteptam la brutalitatea şi rapiditatea acţiunii PSD - ALDE, a guvernului Tudose. Având în vedere că suntem în noiembrie, în săptămâna în care acum 100 de ani a avut loc un puci bolşevic, desfăşurat cu brutalitate şi viteză, ne putem gândi că avem de-a face cu un puci de factură bolşevică.

De ce fac asta? Pentru că nu vor creşte salariile, nu vor construi autostrăzi, spitale şi şcoli, despre care vorbea Tudose, o fac pentru că atunci când vor scădea salariile, când nu se vor face autostrada, şcoală şi spitale, să avem ţapi ispăşitori, să avem pe cine da vina. E o modalitate propagandistică, manipulatorie, veche a bolşevicilor, vina se va da pe patroni, pe principiul noi am vrut, dar dacă patronul e rău şi nu vrea să crească salariile...

De ce nu se fac autostrăzi - nu pentru că la transporturi este individul care demite câte o persoană pe zi.

De ce nu se face educaţie - nu pentru că acolo e Pop-genunche.

De ce merg lucrurile cum merg în sănătate şi mor oamenii cu zile - din pricina multinaţionalelor care îşi externalizează profitul. Nu că acolo e un anume <Buldog> care se declara neresponsabil pentru cei care mor de cancer pentru că nu au medicamente.

Nu din aceste cauze, a unui guvern probabil cel mai incompetent după 1989, a dezordinii ... de vină sunt multinaţionalele, patronii români şi străini.

Un singur lucru lipseşte în construcţia lui Dragnea, Tăriceanu şi Tudose - ce păcat că nu poate să-i impoziteze profitul lui Soros, pentru că nu are nicio afacere în România.

Nu e revoluţie fiscală, e anti-patronală şi anti-occidentală. E o atitudine politică împotriva capitalismului şi a Occidentului.

Până să vedem dacă vor creşte salariile, cursul leu-euro s-a dus la o cotă sângeroasă, ROBOR se duce în sus, creditele se scumpesc, preţurile cresc, inflaţia creşte şi încrederea mediului de afaceri scade, şi aşa scad investiţiile”, a spus Cristian Tudor Popescu.

Senatorul Cîțu: „Tudose, eu te-am atenționat serios. Nu ai sacrificat nebunul. Acum nebunul o să te sacrifice pe tine”

Senatorul liberal Florin Cîţu l-a avertizat miercuri pe Facebook pe premierul Mihai Tudose, într-o postare cu titlul „PSD-ul bate şahul!”, că dacă Guvernul aprobă OUG de modificare a Codului Fiscal intră „în colecţia de hamsteri a lui Liviu Dragnea”, iar dacă nu o aprobă „sacrifică nebunul”, dar va rămâne la Palatul Victoria.

„Tudose, eu te-am atenționat serios. Nu ai sacrificat nebunul. Acum nebunul o să te sacrifice pe tine.

Ai două variante:

1. aprobi ordonanța astăzi și intri în colecția de hamsteri a lui Dragnea.

2. nu aprobi ordonanța astăzi, sacrifici nebunul de Crăciun și apuci să împodobești bradul de Crăciun în palatul Victoria.

Tic-Tac, Tic-Tac … am pornit ceasul. Urmează mutarea ta!”, scrie senatorul liberal Florin Cîțu.

PNL anunță moțiune de cenzură

PNL a anunțat, prin președintele partidului, Ludovic Orban, depunerea unei moțiuni de cenzură și organizarea de proteste de stradă. Orban a caracterizat măsurile adoptate de în ședința de Guvern ca fiind „cea mai mare bătaie de joc” la adresa mediului de afaceri.

„Vom apela la toate forțele politice”, a spus Ludovic Orban, potrivit digi24.ro. El s-a referit și la UDMR, și la grupul celorlalte minorități, și la neafiliați. Liberalii, chiar și alături de USR și PMP, ar mai avea nevoie de circa 70 de voturi pentru ca moțiunea de cenzură să poată trece.

Cum arată „revoluția fiscală” aprobată miercuri de Guvern

„Revoluția fiscală” aprobată de Guvern, așa cum a fost prezentată în comunicatul de presă al Executivului:

„În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.

Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

* limitarea deductibilității dobânzilor;

* introducerea impozitării la ieșire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

* consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;

* introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:

- contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;

- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;

- contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

-de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,

-de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool și produse din tutun”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp