Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Să știi că noi, absolvenții Academiei «Ștefan Gheorghiu», suntem buni la toate și oricând putem conduce treburile țării”. Despre comunismul din noi

sala omnia

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În timpul comunismului, într-un adevărat context orwellian, am fost virusați definitiv atât în ființa noastră individuală, cât și în cea colectivă, cu consecințe evidente transgeneraționale în comportamente, atitudini, mentalități, dar și la nivelul limbajului care conține puternice marcaje agramate ale limbii de lemn.

În acest sens, am fost șocat de un exemplu întâlnit pe un afiș la Facultatea de Științe Politice, Administrație Publică și Comunicare din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, exemplu care poate fi citit la intrarea în instituția universitară, acum, în preajma admiterii, cu următorul text de promovare: „La FSPAC poți să fii orice vrei să fii”. Pe lângă formularea agramată ce incorporează o evidentă tautologie, expresie a limbajului de lemn, acest text transmite un mesaj absolut și exclusiv și anume că această facultate este facultatea tuturor facultăților, a tuturor posibilităților, indiferent de pregătirea pe care o livrează. Este o facultate bună pentru toți și pentru toate, pentru oricine, pentru orice fel de specialitate. Este o instituție de învățământ superior care se poate substitui tuturor facultăților deoarece de aici poți deveni orice: medic, inginer, politolog, jurnalist, economist, lider politic, profesor, croitor, fierar betonist, hairstylist, îndrumător în toate și al tuturor. 

Toate acestea îmi aduc aminte de universitatea tuturor universităților din comunism, anume de celebra Academie a lui Ștefan Gheorghiu, înaltă școală de partid unde viitorii activiști comuniști, școliți aici, au fost buni „în toate cele ce sunt/și-n cele ce mâine vor râde la soare”. Acești abosolvenți de „Ștefan Gheorghiu”, de extracție proletariană, au dispus fără de măsură de soarta românilor.

FSPAC este afină cu o facultate similară din București, și anume Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care deține toată legitimitatea moștenirii atât instituționale, cât și în spirit a Academiei „Stefan Gheorghiu”. Bazele acestei SNSPA au fost puse de foști lectori comuniști ai acestei academii, precum Lică Secăreș, Volodea Pasti și Joșca Boda, o tripletă epigonică a lui K. Marx, Fr. Engels, V.I.Lenin, dar care între timp au devenit doctrinarii și ideologii oțeliți ai unei linii politice din care au făcut parte FSN, PD(L), PSDR și PSD. Acest SNSPA este astăzi frecventat și absolvit cu asiduitate la nivel licență, dar mai ales la nivel masterat de mulți actuali lideri politici ai țării. FSPAC reia indirect aceleași metehne comuniste, în care excepționalismul și exclusivismul („poți fi orice vrei să fii”) sunt, în fond, expresia celui mai indigest provincialism.

Îmi aduc aminte de o întâmplare petrecută cu mulți ani înainte, în epoca comunistă, când fiul unui coleg de serviciu a fost admis cu brio la Facultatea de Silvicultură de la Brașov. Cu această ocazie, colegul meu a fost felicitat pentru reușita fiului său și de un activist de partid, proaspăt absolvent de „Stefan Gheorghiu”. Colegul meu, om hâtru cu toate ironiile în buzunar, i-a răspuns că facultatea pe care o va urma fiul său nu este atât de valabilă, de prestigioasă, de renumită, precum Academia „Stefan Gheorghiu”. Activistul de partid, plin de fudulie, i-a replicat, cu toată convingerea și responsabilitate comunistă, „Să știi că noi, absolvenții Academiei „Ștefan Gheorghiu” suntem buni la toate și oricând putem conduce treburile țării”.

Așadar, comunismul se prelungește dincolo de timp, în toate generațiile, chiar și în cele tinere de astăzi, care sunt fatalmente subjugate și dirijate de aceleași reflexe și instincte din comunism. Prin urmare, comunismul este supragenerațional, supramundan, supratemporal, fiind o adevărată stafie care încă ne bântuie mințile, sufletul și imaginarul nostru colectiv.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriel check icon
    sunt intru totul de acord cu cele punctte in articol pana la a continua sa dam vina pe comunismul ceausist. da, inca suntem profund comunisti si nu ne-am revenit, dar nu este eminamente datorat epocii de trista amintire. eu cred ca nu am fi avut comunism daca nu aveam in societate un numar semnificativ de cetateni care sa imbratiseze ideile comuniste. daca am fi avut suficienti opozanti atunci puteam sa deturnam comunismul fortat de la a-si atinge scopul. la fel si acum. suntem comunisti nu pentru ca nu ne-a trecut ci pentru ca o forma d egandire trebuie sa existe si cat timp nu punem altceva in loc, vechea forma continua sa existe. dar nu putem si nu e ok sa dam vina sute de ani pe acelasi lucru.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Comunismul a stricat cam trei generații. Efectul e în oglindă: avem nevoie de trei generații ca să ne vindecăm. Acum merge pe a doua.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult