Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Sportivi români dopați”. Consecințele unei crize de PR aproape negestionate

doping - Getty

Foto Guliver/Getty Images

„Sportivi români dopați” este un alt scandal ce zguduie opinia publică la început de 2020. După situația „Pacientă arsă la Floreasca”, asistăm la un nou subiect care ne determină să ne întrebăm încotro ne îndreptăm. Și nu, nu este vorba despre un caz izolat. Conform actualului ministru, vorbim despre 20 de sportivi dopați în ultimii 12 ani. Din păcate, nici consecințele nu sunt de ignorat.

Deși poate nu pare, ne confruntăm cu o situație extrem de delicată. Eu am identificat trei consecințe destul de serioase, mai ales că nu am văzut o gestionare a crizei care să minimizeze daunele.

O primă consecință este imaginea de țară

Aici vom avea o problemă majoră, și nu doar din perspectiva sportului respectiv. La un număr atât de mare de cazuri de dopaj, vom fi etichetați drept o țară neserioasă. Sigur, vor exista urmări impuse de forurile internaționale, dar chiar și odată ridicate, percepția despre noi nu se va schimba. Repet, va fi o percepție generală, ce va afecta toate sporturile si, implicit, toți sportivii. 

O a doua consecință este poziționarea sportului românesc în societatea românească

Măcar la nivel principial, sportivii reprezintă un model de urmat pentru mulți copii. Vorbim aici de oameni care și-au construit seturi de valori și principii ce îi ajută să performeze, să obțină rezultate, să se autodepășească, să fie mai buni.

Din păcate, astfel de situații ridică semne de întrebare și îndepărtează copiii de o viață sănătoasă și, de ce nu, de performanțe sportive notabile.

Nu în ultimul rând, perspectivele pentru cei doi sportivi nu sunt chiar roz. Întâi de toate, aceștia riscă să-și piardă medaliile cucerite la Londra ( 2012 ).

Apoi, imaginea lor este practic distrusă. Deși se așteaptă proba B, scandalul a luat deja amploare și îndoiala a fost plantată.

Gestionarea situației, practic inexistentă

O situație de o asemenea dimensiune ar fi necesitat o gestionare mult mai corectă. Sunt convins că toți actorii implicați ( și nu numai ) au așteptat o reacție din partea autorităților. Aceasta a venit parțial, doar prin vocea ministrului Tineretului și Sportului. Nimic însă din partea celor direct implicați în prevenirea sau gestionarea unor astfel de incidente. 

Nu am găsit vreo reacție din partea președintelui Federației de Haltere

Sunt un mare susținător al următorului principiu: emoțiile sunt transmise între oameni. O criză de imagine presupune gestionarea și eliminarea emoțiilor negative, motiv pentru care prezența liderului în spațiul public este crucială. Am mai spus-o și voi repeta: liderii autentici se evidențiază în situațiile negative sau dificile. Prezența președintelui Federației se impunea. Vorbim totuși despre un subiect extrem de sensibil, ce conduce la consecințe grave, atât din punct de vedere sportiv, cât și moral.

Ar fi fost bine să aflăm, întâi de toate, că știe de situație. Că este „acolo”. Implicat direct.

Apoi, am fi dorit să știm cum gestionează situația, ce se va întâmpla acum cu prezența noastră la Tokyo și, cel mai important, cum vom proceda pentru a evita situații similare în viitor. Pași concreți, acțiuni concrete.

Apoi, ce va decide Federația cu privire la cei doi sportivi români dopați ? Bun, vor rămâne fără medalii... dar aici, în gospodăria noastră, cum procedăm ?

Percepția generală despre sportul românesc este o altă problemă.

Situația „sportivi români dopați” ridică semne de întrebare la nivel general.

Ministrul Tineretului și Sporturilor a declarat că a solicitat premierului înființarea unui comitet prin care să prevină astfel de situații în viitor. Ideea este bună și poate fi încadrată în categoria „decizii concrete”.

Doar că, ținând cont de percepția oamenilor despre mediul politic, o serie de detalii suplimentare s-ar fi impus acum, când subiectul este încă de interes.

Vorbim, în primul rând, despre rolul concret al acestui comitet. Care vor fi acțiunile concrete pe care le va implementa și cum își propune să elimine dopajul din sport.

Apoi, ar fi interesant de știut cine va face parte din acest comitet ( am înțeles ca sunt reprezentanți din diferite ministere ) și, cel mai important, care va fi rolul fiecărui membru. Credibilitatea unui astfel de grup este dată, în special, de membrii grupului. Vor fi aduși și experți externi sau doar din ministere ? Care este nivelul lor de competență și cum își vor utiliza experiența în combaterea unui fenomen periculos ?

Nu în ultimul rând, cine va coordona acest comitet și care va fi rolul federațiilor sportive.

Sunt doar câteva informații simple, de bază, dar care pot liniști opinia publică.

Reacția celor doi sportivi

Nu am citit nicăieri vreo poziție a celor doi. Da, știu că situația este extrem de dificilă, dar cum am spus și în cazul „Pacientă arsă la Floreasca”, gestionarea crizei este, ironic, mult mai simplă în astfel de contexte. Dacă își doresc să revină, într-un fel sau altul, în viața sportivă din România, o poziție publică responsabilă nu poate fi evitată. Da, chiar și acum când așteaptă proba B.

Situația „sportivi români dopați” este dificilă, în special prin implicațiile sociale.

Gestionarea corectă, poate chiar dură, se impune, deoarece a sosit timpul să demonstrăm responsabilitate. A sosit timpul să demonstrăm că am renunțat la încercările ieftine de a trișa, de a fenta regulamentul, de a păcăli. Chiar cred că a sosit timpul să demonstrăm principii și valori, iar sportul reprezintă un bun instrument în acest sens.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    "sportivi dopati" e un pleonasm. Atunci cand e vorba de profesionism vorbim de sportivi dopati prinsi, dopati neprinsi sau dopati pe baza de TUE (Therapeutic Use Exemptions, cei care se dopeaza pentru ca sunt bolnavi si au scutire de la doctor, si care mai sunt facute public de cate un hacker din cand in cand).
    Poate or fi si unii care nu se dopeaza, insa aia nu castiga niciodata nimic.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult