Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Statul paralel” la Sibiu. O doamnă de vârsta a treia ne-a văzut strânși în fața sediului PSD și ne-a întrebat dacă „se dă ceva” de la partid

Protest Sibiu

Foto: Rareș Helici

Literalmente, pâna ieri la amiază, statul paralel era in mintea mea imaginea reprezentării celor doua Românii, care, întocmai ca liniile în discuție, nu se intersectează, oricât s-ar prelungi. Era, carevasazică, o metaforă.

Ieri am primit însă dovada de necontestat a existenței lui. Ipotezele și concluzia le știam, dar ceea era de demonstrat nu m-a lovit niciodata mai tare și mai din plin, ca ieri pe la 3. Să vă explic: se dă un grup de sibieni, oameni din comunitate (a se citi young professionals & entrepreneurs) care protestează în tăcere în fața sediului PSD, într-o manieră demnă de un stat scandinav. Se transmite live. Piața Huet din centrul orașului se umple de viață și de bun simț. Se cere entuziasm și nu se acceptă devieri de la linia decenței.

În acest context de armonie cu liniștea orașului și legile țarii, se dă comunicatul de presă al PSD. Două pagini care ar fi putut crea frustrare, dacă nu le-am fi cunoscut metehnele de translatori tendențioși ai realitații din Statul 1 în imaginarul manipulator al Statului Paralel 2.

Demontat pe bucățele, comunicatul de presă al PSD a fost construit după logica „un mare incediu a pârjolit orașul”, dar nu era incendiu, ci praf de stele și nu la noi, ci pe o planetă aflată dincolo de bine și de rău...

Comunicatul de presă al PSD Sibiu vorbește, așadar, despre prejudicii grave aduse vieții comunității: branșamente ilegale la sistemul de electricitate al orașului, lozinci defăimătoare, copii ținuți abuziv în frig la protest, comportament agresiv, nepotrivit acestui oraș european în care cuvântul de ordine ar trebui să fie siguranța. La final, se solicită imperios protecția autorităților față de acest grup de manifestanți. („Facem apel către autorități și le cerem să intervină de urgență, astfel încât legea să fie respectată și aplicată. Nu este normal să nu ne simțim în siguranță într-un oraș european în 2017!”)

Se cuvine, deci, o mărturisire. Da, au fost branșamente ilegale, de laptopuri și telefoane. Da, s-a folosit defăimarea cu privirea. Da, au fost și copii. Puțini și în trecere, că doar e centrul orașului. Dar da, au fost siliți să devoaleze, sub presiunea fără precedent a grupului de protestatari, ce poezii vor recita la Serbarea de Crăciun. Și da, solicitarea de intervenție a Jandarmarei pentru disiparea grupului de protestatari a fost la fel de justificată ca vocea plângăcioasă a pârâciosului taberei, supărat foc că i s-a pus pasta de dinți pe clanța camerei.

S-a atins însă și un apogeu al stării de tensiune, seara târziu, când protestatarii au fost rugați să evacueze zona, fiindcă nu exista autorizație de protest și pentru a doua noapte sub cerul liber. Fără să aștepte mult, ca la un semn, acești ocupanți ilegali ai domeniului public au început să colecteze selectiv gunoiul rămas în urma lor. Pahare de cafea la „plastic”, țigări la „gunoi menajer”, hârtii și carton la iglu-ul albastru, pentru ca deplina curățenie să rămână singurul semn al adunarii de peste zi.

La finele celei de-a doua zi de proteste, mi-a rămas în minte un singur dialog: o doamnă de vârsta a treia care a venit la măsuța cu prajituri de casă instalată lângă grupul nostru si ne-a întrebat ce vindem. I-am răspuns că am fi prea mulți vânzători pentru o „tarabă” atât de mică, dar că o invităm să guste din dulciuri. „Sunt de la PSD?” m-a întrebat. „Nu, i-am răspuns, sunt de la cei care manifestă împotriva PSD-ului”. „Bine, am să iau una. Și un ceai, dacă aveți”. „Avem, dar nu vă intrebați de ce suntem aici?”

„Da nu ma interesează, a răspuns doamna cu gura plină. Mie îmi place la pesedeu, că ne dă!”.

„Vă dăm și noi, dar n-avem decât prăjitură și ceai. De la noi mai puțin, de la PSD mai mult…”

Doamna era dovada vie că în statele paralele, monedele nu vor fi niciodată convertibile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • catalin check icon
    Statul paralel este PSD,ALDE,UDMR si o parte destul de importanta din PNL,chiar daca ultimii pozeaza in aparatorii justitiei ! Totii contribuie la amendamentele pe legile justitiei si in curand pe codurile penale.
    • Like 1
  • Al Lui Al Lui check icon
    Doamna "era dovada vie" ca in Ro exista "statul paralel" .
    Paralel cu nevoile si suferintele reale ale poporului, cu dorintele si nazuintele celor ce doresc sa traiasca intr-o "tara ca afara" , cu nevoia de educatie, sanatate, liniste publica si tot ce tine cu adevarat de NORMALITATE.
    Este acel stat, care-i tine captivi pe bietii pensionari, prin promisiuni fara acoperire, acel stat care nu incurajeaza munca ci o suprataxeaza dar este "bun" cu asistatii sociali, doar ei sunt temelia acestui stat.
    Este acel stat in care infractori dovediti fac legea penala ( sa dispara !) pentru a-si ascunde urmele nelegiuirilor facute in trecut, prezent cat si pe cele viitoare.
    Si cu toate acestea...OFICIAL NE MERGE BN !
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult