Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Tată, ies cu o fată diseară și am și eu nevoie de 0,01 bitcoin...” Cripto-monedele sunt orice, numai monede nu

Bitcoin

Foto: Guliver Getty Images

- Tata, ies cu o fată diseară și am și eu nevoie de 0,01 bitcoin

- 102,65 de dolari? Dar ce faci tu cu 117,85 de dolari? Nici eu nu merg la restaurante de 96,87 de dolari. Chiar crezi că-ți dau 82,54 de dolari?! Nu ai tu ce să faci cu 109,86 de dolari.

Este doar un banc, dar gândiți-va cum ar fi să vă verificați contul bancar la fiecare 5 minute și să vedeți de fiecare dată o sumă diferită. Sau cum ar fi să nu știți ce și mai ales câtă mâncare puteți cumpără la prânz cu banii pe care i-ați pus în portofel de dimineață. 

Bineînțeles, volatilitatea nu este caracteristică doar cripto-monedelor, ci chiar și unor monede. De exemplu Bolivarul venezuelan este probabil la fel de volatil, dar într-o singură direcție. Marca germană a fost cândva la fel de volatilă, chiar și leul românesc la începutul anilor 90. Dar în niciunul din aceste cazuri efectele sociale și economice nu au fost pozitive.

Conform teoriilor academice o moneda are câteva caracteristici printre care: capacitatea de a stoca valoare, capacitatea de a fi un etalon de valoare și facilitarea schimburilor de bunuri și servicii.

Volatilitatea excesivă împiedică cripto-monedele să stocheze valoare. Dacă suntem plătiți în bitcoin și economisim jumătate din câștig, este posibil ca peste 3 luni economiile noastre să nu mai valoreze nimic. Sau de 10 ori mai mult. Cum ne-o fi norocul.

A fi un etalon de valoare presupune să am o idee despre cam cât ar costa un bun pentru a putea să îi asimilez o valoare. De exemplu un calculator ar putea teoretic să fie vândut în semințe, polonice sau rucsacuri. Aș putea spune că un calculator valorează cam 150.000 de boabe de piper. Dar ar fi mult mai ușor să am un etalon pentru ambele. Dacă nu toate bunurile sunt cotate în acea “moneda”, nu mai este un etalon de valoare. 

Dacă ați fi comerciant, ați accepta să cumpărați bunurile în dolari și să le vindeți în bitcoin? Închipuiți-vă cum ar fi să cereți o cotație pentru un calculator în bitcoin. Dacă sunteți în magazin probabil că ar fi că în bancul de mai sus: Este 0,012876 BTC. Da, 0,021455 BTC. Doriți unul mai ieftin? Avem ceva la 0,039153 BTC. Dacă comercianții ar fixa prețul în bitcoin implicațiile contabile ar fi de-a dreptul ridicole. Provizioanele necesare, pierderile de schimb valutar enorme. Practic în acest moment este imposibil să vinzi ceva în vreo cripto-moneda.

Sigur, dacă toți am fi plătiți în bitcoin și toți am cumpără doar în bitcoin, este posibil ca monedă să se stabilizeze. Pe moment. Până când se ajunge la limită de 20999999,9769, numărul maxim de unități ce pot fi emise. 

Ah, cum, nu știați că există un număr maxim de BitCoins emise? Ăsta este principalul motiv pentru care a fost adoptat de către oamenii tehnici care l-au asimilat cu aurul (resursă finită). Bineînțeles, pare mult mai de valoare când deții un bun rar, în calitate limitată, valoarea lui nu poate decât să crească, nu? Și asta e bine, pentru că economiile noastre personale cresc fără ca noi să facem nimic. Dar pe termen lung orice valoare adaugă, orice bun nou produs, înseamnă deflație, adică avem mai multe bunuri și aceeași masă monetară care trebuie împărțită la aceste bunuri.

De exemplu, când asamblezi o mașină creezi valoare, adică ai un nou produs aruncat în economie care valorează mai mult decât sumă părților componente luate separat. Și astăzi, când scoți mașina pe poarta fabricii o mașină costă 1 BTC și ai investit în componente 0,7 BTC. Dar nu ești singurul care a produs valoare. Valoarea bunurilor totale din economie a crescut, dar masa monetară nu. Iar cum masă monetară trebuie să acopere valoarea tuturor bunurilor din economie, prețul unitar al acestora va scădea. Mașina aceea în momentul vânzării, peste 6 luni, poate va costa 0,6 BTC. Acești 0,6 BTC valorează cât valora 1 BTC acum 6 luni deci tu teoretic ai făcut profit. Practic, contabil, ai o pierdere de 0,1BTC și tocmai a devenit imposibil să măsori activitatea economică. Cu cât produci mai multă valoare, cu atât ai mai puțini bani.

Bitcoin-ul a devenit popular în primul rând pentru că există un număr maxim de unități și entuziaștii inițiali credeau că asta ar opri guvernele să creeze inflație, astfel noua “moneda” protejându-le economiile. Dar tocmai limitarea ei face imposibilă existența ei ca monedă pe termen lung.

Un alt motiv pentru care a fost adoptată este tehnologia blockchain. Când i-am explicat soției mele cum funcționează această tehnologie am folosit analogia: imaginează-ți că de fiecare dată când plătești ceva, la magazin, la bar, peste tot, apar vreo 30 de oameni care încep să scrie pe o hârtie data tranzacției, suma, cumpărătorul, beneficiarul, verifică dacă cumpărătorul are bani, verifică de unde are banii ăia citind toate tranzacțiile de când s-a născut, discută între ei și verifică dacă istoria tranzacțiilor este aceeași pentru toți, dacă e vreunul care are alte înregistrări îl dau afară în huiduieli “hotule hotule”, și apoi cel care termină tot procesul ăsta cel mai repede primese 1 ban. Apoi o iau de la capăt, următoarea tranzacție. Închipuiți-vă dacă BitCoin-ul ar fi cu adevărat folosit ca și monedă, de câți omuleți de genul acesta am avea nevoie dacă sunt câteva zeci pentru fiecare tranzacție? Acum închipuiți-vă de câtă mâncare am avea nevoie să hrănim toți acești oameni. Înlocuiți oamenii cu calculatoarele și hrana cu energia. Chiar și în acest moment în care cripto-monedele sunt orice numai monede nu, când singurele tranzacții care se fac în aceste intrumente sunt transferul lor de la un speculator la altul, energia folosită este imensă.

 Dar toată această energie folosită pentru menținerea sistemului de cripto-monede nu este complet irosită: Carrefour tocmai a anunțat că extinde folosirea tehnologiei blockchain de la produsele de pui la alte 8 produse. În acest fel consumatorul știe exact de unde vine mâncarea lui și pe unde a trecut, o mare îmbunătățire pentru micii producători bio. Tehnologia are un viitor foarte strălucit, și cine știe, poate cândva în viitor i se va găsi și o utilizare pentru a crea o monedă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cosmin check icon
    In bancul cu pricina, este posibil să fi fluctuat dolarul. Băiatul voia să cumpere două prăjituri și un suc, nu să se ducă la exchange. Just kidding.
    • Like 0
  • Toate tehnologiile de mare succes au avut la început o evoluție diferită și de cele mai multe ori surprinzătoare de tehnologiile pe care le-au înlocuit.

    Cei ce văd lucrurile din perspectiva tehnologiilor pe cale să fie înlocuite e absolut evident că vor vedea lucrurile complet diferit. Cei ce nu pot vedea lucrurile altfel sau au beneficii din păstrarea neschimbată a lucrurilor așa vor vedea lucrurile.

    Cei ce sunt nemulțumiți filosofic, financiar, politic ... vor căuta schimbarea și cu siguranță o vor găsi sau inventa. Schimbarea e invevitabilă și ne prinde din urmă pe toți ... fugim cu ea sau împotriva ei?
    • Like 0
  • "Acum închipuiți-vă de câtă mâncare am avea nevoie să hrănim toți acești oameni. "
    Accept acest lucru; decit sa fiu spectator la cum irosesc bancile banii clientilor : bonusuri umflate cu pompa pt CEO sau altor magarii financiare menite de a le spori profitul ....fiti sigur ca toate acestea depasesc cu mult energia consumata pt validarea tranzactiilor bitcoin.
    Oamenii au ajuns sa fie satui de rapacitatea bancilor.Cineva trebuie sa ii puna cu botul pe labe.Sistemul monedelor virtuale ar putea fi o solutie.
    • Like 0
  • double post edited/cancel
    • Like 0
  • Ce ar fii dacă fiecare localitate sau chiar bloc de locuințe și-ar creea o monedă?Sau ar forma un stat?Formează un parlament,steag,imn,etc.Ceva în genul Republica Moldova.Un fel de aflata în treabă.Dacä fraierii pun botul:Foarte bine.Dacă nu,:Asta e.
    • Like 0
    • @ Cornel Cancel
      Pe de altă parte care ar mai fi baza financiară a statului dacă l-am ocoli și nu am plăti taxe și impozite ? Dacă firmele și persoanele își ascund (prin intermediul criptomonedelor) tranzacțiile, ce și cât mai încasează statul ? De unde-și va mai trage seva pentru funcționare ? Sau ajungem ca interesul personal să conducă (prin exacerbare) la șubrezirea și dispariția statului ? Întrebări, întrebări,
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult