Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Tată, ies cu o fată diseară și am și eu nevoie de 0,01 bitcoin...” Cripto-monedele sunt orice, numai monede nu

Bitcoin

Foto: Guliver Getty Images

- Tata, ies cu o fată diseară și am și eu nevoie de 0,01 bitcoin

- 102,65 de dolari? Dar ce faci tu cu 117,85 de dolari? Nici eu nu merg la restaurante de 96,87 de dolari. Chiar crezi că-ți dau 82,54 de dolari?! Nu ai tu ce să faci cu 109,86 de dolari.

Este doar un banc, dar gândiți-va cum ar fi să vă verificați contul bancar la fiecare 5 minute și să vedeți de fiecare dată o sumă diferită. Sau cum ar fi să nu știți ce și mai ales câtă mâncare puteți cumpără la prânz cu banii pe care i-ați pus în portofel de dimineață. 

Bineînțeles, volatilitatea nu este caracteristică doar cripto-monedelor, ci chiar și unor monede. De exemplu Bolivarul venezuelan este probabil la fel de volatil, dar într-o singură direcție. Marca germană a fost cândva la fel de volatilă, chiar și leul românesc la începutul anilor 90. Dar în niciunul din aceste cazuri efectele sociale și economice nu au fost pozitive.

Conform teoriilor academice o moneda are câteva caracteristici printre care: capacitatea de a stoca valoare, capacitatea de a fi un etalon de valoare și facilitarea schimburilor de bunuri și servicii.

Volatilitatea excesivă împiedică cripto-monedele să stocheze valoare. Dacă suntem plătiți în bitcoin și economisim jumătate din câștig, este posibil ca peste 3 luni economiile noastre să nu mai valoreze nimic. Sau de 10 ori mai mult. Cum ne-o fi norocul.

A fi un etalon de valoare presupune să am o idee despre cam cât ar costa un bun pentru a putea să îi asimilez o valoare. De exemplu un calculator ar putea teoretic să fie vândut în semințe, polonice sau rucsacuri. Aș putea spune că un calculator valorează cam 150.000 de boabe de piper. Dar ar fi mult mai ușor să am un etalon pentru ambele. Dacă nu toate bunurile sunt cotate în acea “moneda”, nu mai este un etalon de valoare. 

Dacă ați fi comerciant, ați accepta să cumpărați bunurile în dolari și să le vindeți în bitcoin? Închipuiți-vă cum ar fi să cereți o cotație pentru un calculator în bitcoin. Dacă sunteți în magazin probabil că ar fi că în bancul de mai sus: Este 0,012876 BTC. Da, 0,021455 BTC. Doriți unul mai ieftin? Avem ceva la 0,039153 BTC. Dacă comercianții ar fixa prețul în bitcoin implicațiile contabile ar fi de-a dreptul ridicole. Provizioanele necesare, pierderile de schimb valutar enorme. Practic în acest moment este imposibil să vinzi ceva în vreo cripto-moneda.

Sigur, dacă toți am fi plătiți în bitcoin și toți am cumpără doar în bitcoin, este posibil ca monedă să se stabilizeze. Pe moment. Până când se ajunge la limită de 20999999,9769, numărul maxim de unități ce pot fi emise. 

Ah, cum, nu știați că există un număr maxim de BitCoins emise? Ăsta este principalul motiv pentru care a fost adoptat de către oamenii tehnici care l-au asimilat cu aurul (resursă finită). Bineînțeles, pare mult mai de valoare când deții un bun rar, în calitate limitată, valoarea lui nu poate decât să crească, nu? Și asta e bine, pentru că economiile noastre personale cresc fără ca noi să facem nimic. Dar pe termen lung orice valoare adaugă, orice bun nou produs, înseamnă deflație, adică avem mai multe bunuri și aceeași masă monetară care trebuie împărțită la aceste bunuri.

De exemplu, când asamblezi o mașină creezi valoare, adică ai un nou produs aruncat în economie care valorează mai mult decât sumă părților componente luate separat. Și astăzi, când scoți mașina pe poarta fabricii o mașină costă 1 BTC și ai investit în componente 0,7 BTC. Dar nu ești singurul care a produs valoare. Valoarea bunurilor totale din economie a crescut, dar masa monetară nu. Iar cum masă monetară trebuie să acopere valoarea tuturor bunurilor din economie, prețul unitar al acestora va scădea. Mașina aceea în momentul vânzării, peste 6 luni, poate va costa 0,6 BTC. Acești 0,6 BTC valorează cât valora 1 BTC acum 6 luni deci tu teoretic ai făcut profit. Practic, contabil, ai o pierdere de 0,1BTC și tocmai a devenit imposibil să măsori activitatea economică. Cu cât produci mai multă valoare, cu atât ai mai puțini bani.

Bitcoin-ul a devenit popular în primul rând pentru că există un număr maxim de unități și entuziaștii inițiali credeau că asta ar opri guvernele să creeze inflație, astfel noua “moneda” protejându-le economiile. Dar tocmai limitarea ei face imposibilă existența ei ca monedă pe termen lung.

Un alt motiv pentru care a fost adoptată este tehnologia blockchain. Când i-am explicat soției mele cum funcționează această tehnologie am folosit analogia: imaginează-ți că de fiecare dată când plătești ceva, la magazin, la bar, peste tot, apar vreo 30 de oameni care încep să scrie pe o hârtie data tranzacției, suma, cumpărătorul, beneficiarul, verifică dacă cumpărătorul are bani, verifică de unde are banii ăia citind toate tranzacțiile de când s-a născut, discută între ei și verifică dacă istoria tranzacțiilor este aceeași pentru toți, dacă e vreunul care are alte înregistrări îl dau afară în huiduieli “hotule hotule”, și apoi cel care termină tot procesul ăsta cel mai repede primese 1 ban. Apoi o iau de la capăt, următoarea tranzacție. Închipuiți-vă dacă BitCoin-ul ar fi cu adevărat folosit ca și monedă, de câți omuleți de genul acesta am avea nevoie dacă sunt câteva zeci pentru fiecare tranzacție? Acum închipuiți-vă de câtă mâncare am avea nevoie să hrănim toți acești oameni. Înlocuiți oamenii cu calculatoarele și hrana cu energia. Chiar și în acest moment în care cripto-monedele sunt orice numai monede nu, când singurele tranzacții care se fac în aceste intrumente sunt transferul lor de la un speculator la altul, energia folosită este imensă.

 Dar toată această energie folosită pentru menținerea sistemului de cripto-monede nu este complet irosită: Carrefour tocmai a anunțat că extinde folosirea tehnologiei blockchain de la produsele de pui la alte 8 produse. În acest fel consumatorul știe exact de unde vine mâncarea lui și pe unde a trecut, o mare îmbunătățire pentru micii producători bio. Tehnologia are un viitor foarte strălucit, și cine știe, poate cândva în viitor i se va găsi și o utilizare pentru a crea o monedă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cosmin check icon
    In bancul cu pricina, este posibil să fi fluctuat dolarul. Băiatul voia să cumpere două prăjituri și un suc, nu să se ducă la exchange. Just kidding.
    • Like 0
  • Toate tehnologiile de mare succes au avut la început o evoluție diferită și de cele mai multe ori surprinzătoare de tehnologiile pe care le-au înlocuit.

    Cei ce văd lucrurile din perspectiva tehnologiilor pe cale să fie înlocuite e absolut evident că vor vedea lucrurile complet diferit. Cei ce nu pot vedea lucrurile altfel sau au beneficii din păstrarea neschimbată a lucrurilor așa vor vedea lucrurile.

    Cei ce sunt nemulțumiți filosofic, financiar, politic ... vor căuta schimbarea și cu siguranță o vor găsi sau inventa. Schimbarea e invevitabilă și ne prinde din urmă pe toți ... fugim cu ea sau împotriva ei?
    • Like 0
  • "Acum închipuiți-vă de câtă mâncare am avea nevoie să hrănim toți acești oameni. "
    Accept acest lucru; decit sa fiu spectator la cum irosesc bancile banii clientilor : bonusuri umflate cu pompa pt CEO sau altor magarii financiare menite de a le spori profitul ....fiti sigur ca toate acestea depasesc cu mult energia consumata pt validarea tranzactiilor bitcoin.
    Oamenii au ajuns sa fie satui de rapacitatea bancilor.Cineva trebuie sa ii puna cu botul pe labe.Sistemul monedelor virtuale ar putea fi o solutie.
    • Like 0
  • double post edited/cancel
    • Like 0
  • Ce ar fii dacă fiecare localitate sau chiar bloc de locuințe și-ar creea o monedă?Sau ar forma un stat?Formează un parlament,steag,imn,etc.Ceva în genul Republica Moldova.Un fel de aflata în treabă.Dacä fraierii pun botul:Foarte bine.Dacă nu,:Asta e.
    • Like 0
    • @ Cornel Cancel
      Pe de altă parte care ar mai fi baza financiară a statului dacă l-am ocoli și nu am plăti taxe și impozite ? Dacă firmele și persoanele își ascund (prin intermediul criptomonedelor) tranzacțiile, ce și cât mai încasează statul ? De unde-și va mai trage seva pentru funcționare ? Sau ajungem ca interesul personal să conducă (prin exacerbare) la șubrezirea și dispariția statului ? Întrebări, întrebări,
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult