Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„The Next Rembrandt”, prima lucrare de artă creată de un calculator, expusă la București

The Next Rembrandt

Bucureștenii pot admira în acest sfârșit de săptămână, la Galeriile Kretzulescu, „The Next Rembrandt”, prima lucrare de artă pictată de un computer. 

Realizat la aproape 350 de ani de la moartea artistului, portretul a fost creat de un algoritm ce a descompus, timp de 18 luni, cele 346 de tablouri semnate de Rembrandt, pentru a putea asimila stilul, alegerile și intențiile maestrului olandez.

Operele au fost scanate la înaltă rezoluție 2D și 3D, apoi detaliile au fost amplificate prin algoritmi de deep learning rulând pe platforma de cloud Azure de la Microsoft. O echipă de artiști, programatori, critici de artă, specialiști în date, istorici ai artei și ingineri a obținut la final 168.263 de „unități” vizuale, pe care algoritmul le-a învățat și folosit. Echipa i-a cerut computerului să creeze portretul unui bărbat cu vârsta între treizeci și patruzeci de ani, cu barbă, îmbrăcat în negru, cu guler alb și pălărie.

Algoritmul a creat imaginea folosind tehnicile de geometrie, compoziție, coloristică și detalii învățate din analiza tablourilor maestrului olandez. Rutine software de recunoaștere facială au analizat și clasificat cele mai des întâlnite geometrii folosite de Rembrandt pentru crearea fețelor și le-au aplicat pentru a genera trăsăturile „modelului” pe pânza virtuală a noului tablou.

Odată ce portretul a fost complet, au fost adăugate textură și relief. În urma analizei tehnicii și tușelor tablourilor existente, imaginea creată a fost completată cu informații legate de înălțime pentru a recrea mișcările pensulei și aplicarea culorilor. O imprimantă 3D special dezvoltată pentru reproduceri de artă a aplicat 13 straturi de culoare succesive, recreând realist textura unei picturi clasice pentru cei 148 de milioane de pixeli ai noului Rembrandt.

Emmanuel Flores, specialist în analiza datelor, a prezentat vineri la București modul în care analiza volumelor mari de date - Big Data - și inteligența artificială au influențat chiar și un domeniu presupus intangibil, precum cel al artei.

„Cea mai mare provocare a reprezentat-o cartografierea și realizarea instrumentelor tehnice pentru a ne crea visul. Acest lucru a fost foarte dificil. În special când este vorba de cineva ca Rembrandt, care este un simbol, poți călca ușor „granițele” . Cred că probabil provocarea a fost menținerea unui echilibru”, a precizat pentru Republica.ro Emmanuel Flores.

„The Next Rembrandt” a fost creat de o echipă sub îndrumarea agenției de creație J. Walter Thompson care a utilizat tehnologia Microsoft, cu scopul de a învinge o provocare controversată: a învăța un computer să gândească, să acționeze și să picteze precum Rembrandt. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Pe când un computer care sã gåndeascã, picteze precum Vermeer? O rreproducere dupã tabloul "Fata cu cercel de perlã" mi-ar face viata mult mai frumoasã! Hehe,pasãrea mãlai viseazã!
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult