Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Tinerii văd reușita instant. Toți vor să investească în criptomonede, toți vor să devină influenceri. Trebuie să le arătăm efortul din spate”: Loredana Poenaru, director educațional JA România la Podcastul de Fapte Bune

50 de școli publice din România devin din această toamnă centre pentru dezvoltarea competențelor digitale ale copiilor cu vârste între 6 și 12 ani. Unitățile de educație fac parte din rețeaua Școala din viitor și urmează să primească kituri de tehnologie prin care cei mici învață folosind realitatea augmentată și jocurile video la clasă. Se întâmplă în cadrul unui parteneriat între Fundația Vodafone România și Junior Achievement, anunță Loredana Poenaru, director educațional JA România, la Podcastul de Fapte Bune.

Învățând și făcând, asta și-au propus să ofere două organizații neguvernamentale copiilor din România: experiențe de învățare extinsă prin dezvoltarea abilităților personale și digitale ale celor mici promovând un model educațional transdisciplinar. Așa s-a născut proiectul Școala din viitor, prin care resursele educaționale și experiența internațională a Junior Achivement și a Fundației Vodafone România au fost puse împreună în beneficiul copiilor români. Cei mici, participanți la program, au astfel posibilitatea să exploreze și să înțeleagă din perspective și cu mijloace multiple lumea care se construiește și evoluează odată cu ei, explică Loredana Poenaru, director educațional JA România, invitată la Podcastul de Fapte Bune: „pentru că școala din viitor asta este: o experiență de învățare și mai vastă și adaptată la nou”. Materialele de pe platforma Școala din viitor sunt interactive și îmbină tehnologia cu învățarea prin joc și exerciții dinamice. Pe grupe de vârstă, copiii își dezvoltă abilitățile de lucru în echipă, gândirea critică, cunoștințele ce țin de ABC-ul media, protecția mediului și de combatere a hărțuirii cibernetice. Conținutul este gratuit și structurat pe module, inclusiv pentru clasele mici, astfel încât profesorii să poată derula la ore activități în format fizic, online sau hibrid, centrate pe dobândirea abilităților digitale.

Vă invităm să ascultați Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

„Tinerii de azi sunt mai creativi, au mai multă încredere în ei”, spune Poenaru în cadrul Podcastului de Fapte Bune. Întrebată unde consideră că am putea interveni ca societate în pregătirea copiilor pentru un viitor pe care nu îl cunoaștem, ea menționează responsabilitatea, sistemul de valori și oferirea unor modele de reușită prin efort susținut: „Ei (n.r. tinerii) văd modele de reușită instant. Toți vor să investească în criptomonede, toți vor să devină influenceri - lucruri care îți aduc succes financiar și personal instant. Dar lucrul ăsta trebuie înțeles și trebuie să le arătăm efortul din spate. Aici e nevoie de noi ca să le arătăm că e nevoie de răbdare și de efort”.

Loredana Poenaru amintește de un moment de la Gala Aniversară de 30 de ani a asociației pe care o reprezintă. Invitată pe scenă, pentru a primi un premiu, o elevă din București a spus că toți cei prezenți în sală o inspiră și că își dorește ca în viitor să stea și ea pe locurile din fața scenei, acolo unde stă boardul JA și top managementul unor companii de succes.

„Acestea sunt pentru noi nevoile copiilor: expunerea la modele, la oameni care să îi încurajeze că se poate, prin exemplul personal, și nevoia de a înțelege că învață ceea ce învață și cum să aplice în realitatea imediată ceea ce învață. Asta o facem cu ajutorul profesorilor colaboratori”, mai spune Loredana Poenaru.

„Sunt peste 4000 de profesori în întreaga Românie, voluntari ai asociației. Ei sunt cei care accesează resursele noastre și participă la proiecte. Nu toți predau discipline economice ori financiare”, afirmă directorul educațional al JA România: „sunt oameni care au nevoie să descopere și altceva și să ducă acest altceva către elevi: resurse educaționale care să îi ajute în orientarea profesională a tinerilor, resurse educaționale care să îi ducă spre zona de antreprenoriat”.

Invitata vorbește la Podcast despre unul dintre proiectele aflate în derulare, prin care profesori care predau discipline diverse învață cum „să introducă în disciplina pe care o predau elemente de educație financiară. Și au rezultat proiecte de lecții atât de frumoase, și le vezi cu ochii minții: cum elevii sunt la nuvela Popa Tanda (n.r. autor Ion Slavici) și analizează din punct de vedere financiar situația satului din secolul trecut. Și lucrul acesta este important, pentru că nuvela aceea nu mai rămâne în secolul trecut, ci este adusă în actualitate, iar copiii înțeleg că este un context pe care îl vedem și astăzi”.

Cum măsoară organizația JA România investiția în educația românească, cine sunt partenerii asociației în acest proces, dar și cum un viscol i-a schimbat în urmă cu 11 ani traseul profesional Loredanei Poenaru, absolventă a Universității din București, Facultatea de Științe ale Educației și ce lecții a învățat lucrând într-o organizație internațională aflați ascultând Podcastul de Fapte Bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Daca chiar TOTI tinerii doresc sa investeasca in criptomonede, daca au bani, si daca TOTi doresc sa devina influenceri, adica sa debiteze prostii pe care alti sa le asculte pe post de evanghelie, inseamna ca toata societatea romaneasca, in frunte cu vajnicii parinti care stiu eu cum trebuie sa se faca scoala, ministerul educatiei onor si toata dascalimea romaneasca de la educator la marii profesori universitari si doctor docenti - pe bune sau nu - impreuna cu ONG-istii care doresc sa ne transforme in finlandezi au dat un chix de zile mari. Keep up the good work.!!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Gazdă: Diana Marcu/ Invitată: Loredana Poenaru, director educațional JA România
sound-bars icon