Violența, mai ales violența împotriva femeilor, e o problemă de sănătate națională. E momentul să vorbim toți despre asta, spune Oana Sandu, jurnalist. Ea documentează, scrie și vorbește public despre violența în familie de opt ani. De ce o face, aflați din Podcastul de fapte bune.
„Opinia românilor față de omoruri ar fi diferită dacă ar ști că, la fiecare 9 zile, o femeie din România a fost ucisă de partenerul ei intim”. Afirmația aparține Ecaterinei Balica, sociolog la Institutul de Sociologie al Academiei Române, și a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Oanei Sandu, pornind de la subiectul violenței extreme, în familie. Oana este jurnalist și în ultimii 8 ani a documentat, a scris și a vorbit public despre violența în familie și despre femicide.
Are un master în domeniu la Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, iar lucrarea sa de disertație a fost despre impactul social al femicidelor între parteneri intimi asupra familiilor victimelor. Invitată la Podcastul de fapte bune, Oana vorbește despre rolul media în abordarea acestei teme și despre felul în care noi, ceilalți, ne raportăm la violență, agresiune și agresori, dar și despre întâlnirea cu un polițist care i-a vorbit despre Bright Sky, aplicația mobilă gratuită, lansată de Fundația Vodafone România, în parteneriat cu Poliția Română, Asociația Necuvinte și Code for Romania. „Este foarte utilă pentru dovezi”, i-a spus acesta. „Oamenii ar trebui să știe despre ea și să o folosească, indiferent că sunt victime sau aparținători”.
Mai multe informații despre această aplicația Bright Sky, care te ajută să identifici din timp semnele unei relații abuzive și să iei măsuri pentru a te desprinde din aceasta înainte de a fi prea târziu, dar și cum poate fi ea descărcată, aici.
Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.
În urmă cu zece ani, cazurile de violență domestică erau prezentate în media ca niște știri singulare, știrile de la ora 5, lucruri despre care știam că se întâmplă, dar nu voiam să le conținem, să le interiorizăm și să înțelegem că ele fac parte dintr-un fenomen social, parte dintr-un context social, explică Oana Sandu.
Jurnalistă și activistă anti-violență, ea a remarcat că, în mare parte, știrile la care suntem expuși, și care ne lasă adesea indiferenți, nu sunt contextualizate de faptul că o crimă - între doi parteneri, foști parteneri, soți sau foști soți - face parte dintr-un fenomen de violență domestică. „Există 40.000 de cazuri într-un an în care polițiștii ajung la un astfel de incident. Sau 6.000 de ordine de protecție emise doar în prima jumătate a acestui an, din care 29% au fost încălcate. Acestea sunt cifre care nu ar trebui să ne lase indiferenți”, susține invitata podcastului. „Nu contextualizăm, nu vorbim despre fenomen în sine și nici nu vrem să fim sinceri cu noi înșine și să spunem că știm și noi cazuri de violență domestică pe lângă apropiații noștri sau noi suntem niște copii-martor, care au văzut astfel de tensiuni în familiile noastre”.
Jurnalista, realizatoare a emisiunii-interviu Dincolo de tăcere la Radio România Cultural, amintește în Podcastul de fapte bune și de cele 40 de cazuri de omor, în medie, exercitate anual de către unul dintre partenerii de cuplu asupra celuilalt, așa numitele femicide (n.r. în ultimii 8 ani). Crimele se petrec în toate zonele din România, indiferent de clasa socială. Sunt anumiți factori care adâncesc zona asta de violență în familie, precum sărăcia și dependența de alcool, dar – punctează jurnalista – violența în familie se întâmplă în toate păturile sociale.
Ea amintește de violența emoțională, de cea fizică, de cea economică și de cea sexuală, precizând că violul marital este subraportat fiind greu de dovedit, deși este prevăzut în Codul Penal.
Întrebată ce putem face fiecare dintre noi când întâlnim o victimă a violenței domestice, cum o putem ajuta și cum putem interveni, Oana Sandu vorbește despre răbdare, disponibilitate și informație. O femeie face în medie 7 încercări pentru a se desprinde de agresor, o spun statisticile. Cele care trec printr-un abuz au nevoie de un sistem de încredere, de sprijin, susține jurnalista. Fie că acesta este format din prieteni ori familie extinsă, fie din asistenți sociali, psiholog, avocați, polițiști, de 2-3 oameni care să fie acolo pentru ele orice s-ar întâmpla. Iar „orice s-ar întâmpla înseamnă și ca acea femeie să se întoarcă lângă agresor”.
Sandu vorbește în cadrul podcastului și de copiii care rămân în urma părinților care le-au ucis celălalt părinte. Ea documentează acum situația acestora, numărul lor și cercetează cum alte state dezvoltă proceduri sistemice pentru acești copii. În România, conform analizei pe care Oana o întreprinde, sunt în ultimii 10 ani, 130-140 de copii care se regăsesc în această situație.
Majoritatea de află în plasament la familiile extinse și au nevoie de consiliere psihologică. Doar unii o primesc, din varii motive: care țin de costuri, de accesul la servicii de psihoterapie ori de acordul familiei pentru ca minorul să primească servicii specializate de consiliere. Mulți dintre acești copii nu primesc nici pensii de urmaș, pentru că mamele pe care le-au pierdut nu au contribuit la stat sau nu au muncit cu forme legale.
Violența economică presupune dependența financiară a femeii de partenerul care asigură veniturile într-un cuplu. Femeile care trec prin violență domestică au parte adesea și de control economic și nu sunt lăsate să muncească, explică Oana Sandu, iar dacă trăiesc în mediul rural și au mai mulți copii, ele muncesc de fapt acasă.
Practic, pentru acești copii care și-au pierdut mamele în urma unui caz de violență domestică dus la extrem – și nu au putut fi ocrotite de către stat - nu există o indemnizație specială. „Vorbim în acest caz de femeile care aveau ordine de protecție”, spune jurnalista amintind de cazul Chitila, petrecut la începutul pandemiei. Atunci, un bărbat și-a ucis soția în fața copiilor minori, de 3, respectiv 5 ani. Bărbatul încălcase cu câteva săptămâni înainte de două ori ordinul, dar nu a fost luat în seamă de către polițiști și nu a fost reținut.
„Nu avem o structură foarte clară pentru a ajuta aceste familii”, punctează Oana Sandu, vorbind însă despre modelul italian. Acum patru ani, Italia a creat o lege pentru „orfanii speciali”, așa cum sunt numiți copiii rămași în urma unui femicid. Ei primesc o indemnizație specială, primesc psihoterapie pe întreaga durată a vieții, ajutor birocratic, sprijin în educație și ajutor administrativ pentru a-și schimba numele de familie, dacă doresc, pentru a nu fi același cu al părintelui agresor.
Întrebată dacă în timpul documentării diferitelor cazuri de violență domestică a întâlnit și agresori care își ispășesc pedeapsa pentru crimă, Oana Sandu spune că aceștia aleg să creadă într-o poveste, o narațiune pe care și-o formează și în care vina nu le aparține în exclusivitate, în situația în care ei au ucis.
„În cazul în care oamenii comit o crimă e vorba de violență domestică, dar și despre afecțiuni destul de complicate. De aceea spun că violența în familie e o problemă de sănătate, pentru că e vorba despre sănătate fizică, dar mai ales despre sănătate mintală la femeile supraviețuitoare și la copiii martor, dar și la acești bărbați care nu își pot gestiona pierderile, stările emoționale într-o asemenea măsură încât ajung să facă rău fizic sau să îi ucidă pe cei apropiați”.
Dacă există o rețea de sprijin la nivel național a victimelor violenței domestice, de ce este atât de utilă aplicația Bright Sky atât persoanelor aflate într-o relație abuzivă cât și celor care vor să ajute o victimă a violenței în familie (aplicația poate fi descărcată gratuit din Google Play și App Store), care este cea mai mare temere a unei femei agresate, dar și modele am putea importa în domeniul protecției victimelor, noi, comunitatea, ori ce răspunde Oana Sandu atunci când e întrebată de ce scrie/ vorbește despre violență, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.