Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Tovarășe Putin, te rog, eliberează-mă...” Lovitura psihologică dată de ucraineni Rusiei

Vehicule militare rusești distruse

Foto: Kirill Chubotin/ Sipa Press/ Profimedia

„Tovarășe Putin, te rog, eliberează-mă...” Acestea sunt cuvintele unuia dintre soldații din regiunea Kursk care s-au predat ucrainenilor. Ucraina nu poate ocupa Rusia - un teritoriu imens ce se întinde de la Urali și până la Kamceatka - și nimeni nu are cum să creadă că își dorește asta. Însă, dincolo de calculele militare strategice pe care nu le cunoaștem, „operațiunea militară specială” - ca să parafrazăm o expresie dragă lui Putin - a Ucrainei în Rusia are în plan psihologic și moral un efect devastator asupra cetățenilor și soldaților ruși, care se simt neputincioși: „Tovărășe Putin, te rog, eliberează-mă!” sau „Ce să fac cu o pușcă în fața unui tanc!?”

Iar Putin - țarul, cotropitorul, urmașul lui Petru cel Mare - nu știe ce să facă. Pare năucit și în incapacitate de a procesa ceea ce se întâmplă. El invada țări, el amenința de la masa aceea imensă, el era tot timpul cu bomba atomică în gură și brusc tace. Îi este imposibil să accepte că soldați ucraineni au intrat în Rusia și că soldații lui fug sau se predau. Și iar mă gândesc la povestea biblică cu lupta dintre David și Goliat. Soldații ucraineni nu vor ocupa niciodată Rusia, dar gestul lor aparent nebunesc de a intra în ea scoate la iveală vulnerabilitățile acestui imperiu închipuit. Imaginați-vă cum primește Putin vestea că un soldat rus pe teritoriul Rusiei se roagă de el să îl elibereze, iar altul îi spune că nu avea ce face cu o pușcă în fața unui tanc...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hai s-o spunem pe cea dreaptă: dacă nu l-ar fi oprit chinezii, de mult dădea Putin cu bombe nucleare tactice, adică limitate ca putere de explozie. Nu și de iradiere!
    • Like 0
    • @ Vladimir Bogdan
      Nu poate fi atat de idiot - totusi e ofiter - ca sa creada ca radiatiile vor ocoli Rusia!
      • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult