Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Vaca nu ține cont de Covid, ea face lapte. Ne extindem”. Un brand din Cluj vine să-i cucerească pe bucureșteni. Republica antreprenorilor

Bonas

În 1991, pe vremea când comerțul se făcea încă prin rețelele de distribuție ale statului, iar mulți români nici nu aveau conceptul de „privat”, frații Emil și Vasile Naș, alături de cumnatul lor Petru Brad, puneau bazele companiei de lactate Bonas, o inițiativă prin care își propuneau să valorifice producția de lapte din județul Cluj. După 30 de ani, timp în care afacerea s-a dezvoltat la nivel local prin creșterea capacității de producție și dezvoltarea unui sistem propriu de distribuție, Bonas vrea să extindă și pe piața din București și să deschidă anul acesta cinci magazine.

Povestea Bonas a început în cele două anexe ale casei părintești, unde în 20 de metri pătrați se procesau artizanal, cu „tehnologie de anii ‘60”, între 200 și 400 de litri de lapte pe zi, colectat de la gospodăriile din zonă. Investiția inițială a fost de 2.500-3.000 lei, atât cât era un salariu mediu la începutul anilor ’90, iar distribuția s-a făcut la început prin intermediul fostelor alimentare, apoi prin micile magazine de cartier, deschise la parterul blocurilor.


„A fost o discuție de familie într-un weekend, în care am zis că ar trebui să facem ceva. Pâine, carne sau lapte? Erau toate trei pe listă. Și am făcut, iată, o alegere exclusivistă, pentru că în industria laptelui, sunt companiile mari și cei ca noi rămași. (…) La început, mergeam cu produsele pe care le făceam și oamenii ne întrebau: Cum adică privați? În momentul acela erau doar niște bodegi și ABC-urile, unde se vindeau eugenii și suc. Comerțul se făcea încă prin rețelele de stat. Nu înțelegeau cu poate veni cineva cu produse lactate. Acum, dacă îi spui cuiva cum s-a întâmplat, nu te crede”, povestește Emil Naș, care la acea vreme avea 22 de ani și tocmai terminase școala de industrie alimentară, în timp ce fratele și cumnatul său lucrau deja în domeniu.

„Timp de cel puțin 15 ani, am fost un suport pentru comunitatea noastră”

Fabrica Bonas din localitatea Dezmir a ajuns în prezent la o capacitate de producție zilnică de 15.000 de litri de lapte și la a cincea generație de utilaje, instalate pe o suprafață ce depășește 1.000 mp. Materia prima este colectată de la ferme din județul Cluj, care produc între 200 și 2.000 de litri și au propriile sisteme de muls și de răcire a laptelui. Lucrurile nu au stat însă tot timpul așa.

„În anii ’90-2000, aveam propriile noastre puncte de colectare, unde ajungea laptele din aproximativ 650 de gospodării, de la unu, două sau trei animale. Timp de cel puțin 15 ani, am fost un suport pentru comunitatea noastră, poate singura sursă de venit, într-o perioadă în care dispariția transportului local îngreuna deplasarea la oraș, unde erau locurile de muncă. Pentru micii producători, noi am fost acel procesator care le-a dat posibilitatea de a-și valorifica marfa”, spune Emil Naș.

Lucrurile s-au schimbat însă odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Adaptarea la normele europene în perioada de preaderare a pus mare presiune pe domeniul alimentar, în general, iar pentru Bonas a însemnat cea mai dificilă perioadă în istoria de 30 de ani a companiei. Pentru mulți procesatori din Cluj această perioada a reprezentat sfârșitul. Dar nu și pentru ei.

„În 2007 am luat o decizie care avea să ne salveze”

Pe lângă faptul că au reușit să adapteze la condițiile impuse prin noile reglementări, în 2007-2008, fondatorii Bonas au luat o decizie prin care vizau eficientizarea activității, dar care s-a dovedit și salvatoare, în condițiile în care multe magazine de cartier unde își distribuiau produsele s-au desființat: dezvoltarea propriei rețele de distribuție.  

„În 2007-2008, am luat o decizie care avea să ne salveze. Dacă rămâneam la vechiul sistem de distribuție, către micile magazine, ar fi însemnat să închidem pentru că și ele s-au închis ca urmare a deschiderii de supermarketuri. Aceasta este o concluzie pe care o tragem acum, după mai bine de 12 ani, atunci nu intuiam ce avea să se întâmple și nici că ne va lovi criza. Dar a fost o decizie bună, chiar dacă au fost costuri, pentru că distribuția este, practic, alt business”, explică Emil Naș.

În prezent rețeaua de magazine proprii a ajuns la 17 unități, situate toate în Cluj, și se află în plin proces de reamenajare ca urmare a unui proces de rebranding. Aici sunt comercializate peste 40 de sortimente de produse lactate, de la lapte proaspăt, iaurt, brânză proaspătă și smântână, până la brânzeturi fermentate. Vânzările generate prin rețeaua proprie ajung la 60-70%, iar restul vine de la clienții din HoReCa, magazinele de proximitate, grădinițe și spitale.

„Vaca nu ține cont de Covid, ea face lapte”

Chiar dacă segmentul producției alimentare nu a fost la fel de afectat ca altele de pandemie, consumul a scăzut, iar asta a impus scăderea cantității de lapte prelucrat. „Vaca nu ține cont de Covid, ea face lapte. A trebuit să luăm decizia de a micșora producția pentru a evita blocajul”, explică Emil Naș. Activitatea propriu-zisă a fabricii nu a fost sistată efectiv nici măcar o zi, dar au existat dificultăți cu gestionarea angajaților, în condițiile în care la cele mai mici suspiciuni, aceștia rămâneau acasă în izolare.

Cu toate acestea, Bonas are planuri de extindere. Pentru anul acesta vizează să-și „arunce ancora” pe piața din București, unde intenționează să deschidă cinci magazine, pentru care încă se caută spații. În plus, tot în 2021 va intra în funcțiune secția de producție de înghețată, produsele urmând să fie distribuite în magazinele proprii, dar și către terți. Tot la capitolul produse, Emil Naș spune că în perioada următoare se vor concentra pe creșterea capacității de producție a brânzeturilor maturate. Pe termen lung, se are în vedere și relocarea fabricii.

După 30 de ani de antreprenoriat, Emil Naș crede că pentru a face porni și a dezvolta un business este nevoie de o „genă de antreprenor”. „Mediul nu te poate face antreprenor, dacă nu ai această genă, care e una complexă”.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Respectul pentru munca fizică. Oamenii nu mai sunt dispuși să muncească fizic și nu știu, pe termen lung, încotro ne ducem. Sistemul digestiv va rămâne funcțional și nu o să putem mânca programe sau softuri. Oamenii nu mai au răbdare să stea 8 ore într-un singur loc, un an la un loc de muncă sau să aștepte 10 ani pentru a deveni specialiști într-o meserie, oricare ar fi ea: ziarist, avocat, șofer sau brânzar.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Răbdare și consecvență.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Niciunul.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? După primul leu investit. În momentul în care ne-am setat un obiectiv, am încercat mereu să fim tot mai buni.

Ce este antreprenorul? Conceptul acesta este foarte complex. Trebuie să ai omenie, cunoștințe, competențe, voință, resurse, obiective de atins. Mediul nu te face antreprenor dacă nu ai această genă.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 2.500 lei -3000 lei (un salariu mediu în anii 90).

Număr de angajați: 75

Timp de recuperare a investiției: recuperată

Cifra de afaceri 2020: 2,5 milioane de euro

Profit: N/A

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Așteptăm cu interes. Eu, oricum m-am săturat de laptele reconstituit din lapte praf, care constituie mai bine de 90 la sută din laptele din magazine și de reaua voință a marilor magazine pentru produsele care necesită grijă la transport, depozitare și expunere (în jumătate din cazuri, când cumpăr lapte mai natural de la magazin, ex. Artesana, îl găsesc gata brânzit). La telemea simt imediat gustul de clorură de calciu (aceea care se folosește la dezghețat străzile), iar la cașcavaluri gustul de ulei de palmier (în afară de câteva destul de costisitoare). Ca să nu mai vorbim de smântâna care nu mai e smântână adevărată de multă vreme. În București ar putea înființa chiar o rețea de distribuție pe bază de abonamente sau comenzi.
    • Like 1
    • @ Stroe Adriana
      Felicit ,autorul articolului f, important pentru viata sanatoasa a romanilor ;
      --Parca ,m-am saturat de ,laptele de la Lido , ,marca Pilos- grecia ??De ce ? Cu ce poate fi mai bun ,ala decat produsul nostru autentic? Am cumparat lapte , de Bonas , gust autentic, iar a doua zi ,deja , s-a fermantat ,lasat pe masa ,in bucatarie , De ce ? Pentru ca, este ,,ceva viu in el ,adica natural ,Ori ,cel de la Lidl sau Kaufland poate sta o spatamana si nu se intampla nimic ,De ce ? Pentru ca nu are nimic viu in el ,este ,praf, chimicale etc,
      -- Nu vreau sa se intelaga ,ca fac, reclama ci doar spun un Adevar, care este foarte important ,mai ales pentru viata copilasilor nostri ,,Cornul facut dintr-o faina , de parca ar fi din ciment ,tare ,iar laptele la fel , nu se intampla nmic ,daca il lasi ,deschis pe masa !
      • Like 1
    • @ Dan Capitan
      Ca doctor Ginecolog vreau sa spun ca Laptele de Vaca are o Proteina Lactomicina pentru Imunitate foarte buna pentru tratarea Covit 19 Istoria Pandemilor a demonstrat eficienta acestei Proteine Lactomicina care se gaseste si in laptele Mamar Dumnezeu a stiut sa puna un scut impotriva virusilor pentruca medicina Mondiala a fost surprinsa cind au vazut ca datorita faptului ca au murit peste 100 milioane de oamenii Ce ia surprins a fost ca peste 10 milioane de copii noi nascuti impreuna cu mamele au supravietuit datorita acestei Proteine pe care il avea in laptele mamar Laptele de Capra este asemanator cu cel mamar dar orice lapte are aceasta Proteina Lactomicina Eu nu spun ca oamenii sa nu se vaccineze ba da dar suplimentar sa ia si aceasta Proteina Lactomicina pentru marea greseala a medicinii nu explica oamenilor ca aceste vaccinurii sunt tot din Proteine sunt facute nu sa omoara virusul ci aceste Proteinii produc Anticorpii care opresc evolutia Virusului Si proteina din lapte are efect secundar Lactoza sa nu vorbesc de celelte Proteine care se fac actuale vaccinurii au saide efecte pentruca nu totii suntem la fel si este normal
      • Like 1
    • @ Stroe Adriana
      Ai dreptate în mare parte dar problema e că trăim în România unde cel mai important element al unui produs e prețul pentru că avem 1.700.000 de pensionari cu pensie sub 1000 de lei/lună și circa 70 % din salariații din privat cu salariul minim/economie iar aceste categorii de consumatori nu își permit produse naturale pentru că sunt foarte scumpe pentru ei. Știu o să sară mulți hateri că suntem prea săraci să cumpărăm produse pline de chimicale dar cum spuneam sunt mulți care nu își pot asigura strictul necesar după plata facturilor. Apoi a fost și politica dezastruoasă a statului român de a lăsa distribuția pe mâna străinilor care nu au nici un interes să vândă marfă românească.
      • Like 2
    • @ Rusu Liviu
      Este lege in vigoare ptr marile super market-uri sa accepte si sa vanda 50% produse romanesti La Kaufland ,deja functioneaza Problema este ca ,romanii nu sunt toti seriosi si nu pot asigura , continuitatea si consecventa in aprovizionare la raft, etc.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult