Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Zero taxe pe salariul minim. Este aceasta o soluție sau doar o metodă de promova în spațiul public o idee care se dorește a fi libertariană, dar care are mari șanse de a promova redistribuția taxelor către către toți angajații, indiferent că sunt plătiți cu salariul minim sau nu?
Valoarea salariului minim în România este de 2230, vorbim de brut sau 1346 net. Diferența reprezintă taxe în valoare de 40,96%.
Aveți mai jos un calcul detaliat al salariului minim:
O astfel de măsură își propune să reducă inegalitățile între salariați și între regiuni. Reducerea impozitării pentru primii 2230 de lei ar duce la o creștere procentuală potențial mai ridicată a salariului net pentru angajații cu venituri reduse decât pentru cei cu venituri ridicate.
De această măsură nu vor beneficia doar angajații plătiți cu salariul minim, ci toți angajații, indiferent de venitul lunar încasat. Fiecare angajat va fi scutit de plata CAS și CASS pentru primii 2230 de lei din salariul încasat, dar și de impozitul pe venit.
În final, „Zero Taxe” ar trebui să reducă povara fiscală pentru că românii vor câștiga mai mult și astfel, vor trăi mai bine. Această măsură și-ar propune și reducerea ratei de emigrare, întrucât românii nu vor mai dori să plece din țară pentru a munci în străinătate întrucât vor câștiga mai mult.
În prezent, România are aproximativ 7 milioane de angajați (sectorul privat + sectorul bugetar).
Impactul bugetar al măsurii „Zero Taxe” este estimată de către inițiatori la 25-30 de miliarde de lei/an, sursele de finanțare fiind, conform autorilor: oprirea creșterii cheltuielilor Statului, PNDL, iar impactul poate fi etapizat.
Însă impactul acestei decizii ar fi cel puțin triplu, iar sursele de finanțare menționate nu ar acoperi scăderea veniturilor la bugetul de stat. Dacă niciunul dintre angajații din România nu va plăti taxe pe primii 2230 de lei, impactul bugetar al “Zero Taxe”, anual, ar fi de peste 78 de miliarde lei sau 16 miliarde de euro an.
Primul efect al unei astfel de decizii este falimentul sistemului public de sănătate. „Zero Taxe”, ar îngenunchea sistemul de sănătate, l-ar lăsa fără resurse. „Zero Taxe” ar șterge contribuțiile și la bugetul de asigurări sociale a peste 25% din angajații României, plătiți cu salariul minim.
Pentru pensiile și asigurările de sănătate ale celor aproximativ 1,4 milioane de români, plătiți cu salariul minim, cine va suporta costurile? Vor avea pensie, în momentul ieșirii din activitate, cei ce au fost plătiți cu salariul minim? Dacă da, care va fi valoarea unei astfel de pensii dacă pentru o perioadă din viața activă, aceștia au plătit zero taxe la bugetul de stat.
O astfel de decizie deschide calea către taxarea progresivă și redistribuționism. Deficitul bugetar ar crește la peste 10% din PIB, într-un an în care nu am trece printr-o criză de magnitudinea celei prezente. De unde va suporta România costurile unei astfel de decizii? Răspunsul este din deficit, din împrumuturi, din rostogolirea datoriilor către generațiile viitoare.
Nu am găsit nicăieri soluții sustenabile, fundamentate, prin care o astfel de măsură să fie pusă în aplicare fără a genera efecte negative.
De asemenea, prin ștergerea a 10% din impozitul pe salariul minim, comunitățile locale ar primi o lovitură puternică. Ce vor face edilii, cum se vor mai finanța școli, creșe, grădinițele, curățenia din orașe? Grosul veniturilor primăriilor provine din impozitele pe salarii, nu din impozitele locale. Administrațiile locale din România își bazează într-o proporție însemnată bugetele pe veniturile din impozitul pe venit, care deja a avut de suferit în momentul adoptării așa-zisei revoluții fiscal, când impozitul pe venit s-a redus de la 16% la 10%.
Este „Zero taxe” o inițiativă bună sau este doar o măsură din sfera populismului economic?
Articol publicat pe Project-e.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cu scutirea CAS și CASS nu pot fi de acord, înseamnă falimentarea acestor case, de sănătate și de pensii. Deci, doar impozitul pe venit.
Omul are tendința naturală spre mai bine, deci oricare scutit pe impozitul pe venit dorește un salariu mai mare și normal ar fi să lupte pentru unul, și atunci îl va plăti iar 10% e mai ușor de compensat printr-un venit brut mai mare. DAR dacă se aplică și scutirea pe impozitul CAS ori CASS, diferența dintre un salariu sub limită și unul peste, e că cel cu venit realizat mai mare va primi mai puțini bani și ăsta abia e un mecanism de frânare și încurajarea mediocrității: de ce să mă străduiesc, să iau mai puțini bani în mână? Iar 45% e mult timp practic imposibil de compensat.
Nu e sustenabil și asta vede oricine, deci populism indiferent de la care partid vine.
Deasemenea o analiza a impozitului unic vs. impozit progresiv cred ca trebuie facuta. Eu cred ca acest impozit unic si-a cam trait traiul si ar trebui, in etape, sa trecem la un impozit progresiv pe veniturile individuale. Cred ca la vremea lui acest impozit a dat un ajutor economiei in perioada de crestere si a stimulat investitia in companii, precum si in persoane, dar in acest moment cred ca duce la divizare din ce in ce mai mare pe piata muncii (adica bogatii devin mai bogati si saracii mai saraci). In momentul in care vorbim de scutiri deja vorbim de abordari diferite. Eu cred ca toata lumea care obtine venituri trebuie sa plateasca taxe si sa contribuie la bugetul acestei tari, dar cuantumul in % trebuie discutat in functie de politicile de dezvoltare in economie si nevoie bugetare.
P.S. Si apropo, faimoasa ordonanta a PSD-ului si Dragnea cand au mutat contributiile sociale la angajat si au redus impozitul de la 16% la 10% ca sa ramana acelasi net, nu cred ca s-a transformat in lege?!
Interesant este ca nimeni nu mai discuta de aceasta, dar la vremea respectiva multa lume a fost impotriva. Chiar a fost o decizie buna sau comentariile impotriva a fost numai parte a retoricii uzuale anti PSD?
Salut, proiectul prevede atât scutirea de la plata CAS și CASS, dar și cea a impozitului pe venit.