Ce nu se conștientizează suficient în spațiul public ca principală cauză a marasmului României: PSD, AUR, gașca Thuma din PNL și partidelele din Parlament de fapt NU VOR îndeplinirea de către statul român a cerințelor PNRR.

S-au încălcat multe linii roșii în România, începând cu demiterea guvernului Bolojan. Cronologic, faptic, toate au început cu anularea alegerilor prezidențiale, turul I, o decizie care nu a fost urmată de raportul promis de Nicușor Dan.

Am lăsat o cacofonie în textul de ieri. Inițial am vrut să o „corectez“, după ce am văzut-o la recitire, înainte să public articolul. N-am șters-o, gândindu-mă că va sări imediat în ochi și că va fi un bun pretext pentru discuția de azi.

Când eram profesor la liceu, făceam gramatică cam jumătate din fiecare oră de română. Prin cancelarie, mă luaseră la ochi că nu mă țin de programă. Oare nu știam că gramatica nu era materie de liceu?

În primul rând - nu e a noastră! Dunărea formează sau traversează granița a 10 țări. Iar România împarte Dunărea cu 3 țări vecine:Serbia, Bulgaria, Ucraina. Deci nu e a noastră!

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

„Robinetul din factură... este la comportamentul nostru de consum.” (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Probabil că sunt eu mai bătut în cap și nu pricep.