Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

1116 euro un salariu în administrația publică: e mai convenabil să lucrezi la stat decât la privat - analiză a Consiliului Fiscal

Zilele acestea ar trebui depus la Senat proiectul Legii salarizării unitare. Pe 10 aprilie, când ar fi trebuit depus, președintele PSD, Liviu Dragnea, declara: „Eu nu vreau să îl depun astăzi. Să mai stea o săptămână, să meargă la grupuri, să îşi mai dea lumea cu părerea”.

Potrivit proiectului de act normativ, cel mai mare salariu ar urma să fie câștigat de președintele României 17.400 de lei brut, lunar. Premierul ţării şi preşedinţii celor două camere vor avea un salariu de bază de 15.950 de lei. 

Parlamentarii vor câştiga un salariu brut 11.600 de lei, iar secretarii de stat 10.150 de lei. Însă legea salarizării unitare prevede creșteri importante de venituri la toate categoriile de bugetari, de la cei debutanți la cei cu vechime maximă în muncă, de la bibliotecari la medici de urgență. 

Potrivit unei analize date publicității în urmă cu o săptămână de Consiliul Fiscal, salariul mediu brut în sectorul public era în luna februarie a acestui an de 842 de euro lunar, în timp ce în sectorul privat era de 652 de euro. Cel mai mare salariu mediu brut înregistrat la stat era în administrație publică: 1116 euro.

În sectorul public, per ansamblu, documentul arată că în februarie anul acesta în România salariul relativ - calculat ca raport dintre salariul brut din sectorul respectiv și salariul mediu brut pe economie - este de 122%, față de 90% în Ungaria, 106% în Polonia, 103% în Cehia, 102% în Bulgaria, 107% în Slovacia și 112% în Grecia.

În ceea ce privește administrația publică, acesta ajunge la 162%. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult