Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

17 ianuarie, „Ziua Abandonării Rezoluţiilor de Anul Nou”. Cum se ajunge la genocidul intențiilor bune

Corporatistă tristă

Mai în glumă, mai în serios, în 17 ianuarie sărbătorim Ziua Abandonării Rezoluţiilor Pentru Anul Nou. Adoptarea de rezoluţii de început de an este un obicei tot mai răspândit, iar în ultimii ani s-au îndesit considerabil atelierele de stabilire a intenţiilor. Din păcate studiile arată că un număr foarte mic de oameni, sub 8%, reuşesc să îşi realizeze rezoluţiile de început de an, 50% dintre ele fiind deja date uitării până la finele lunii ianuarie.

Într-un recent interviu, Paul Dolan, profesor şi şef al departamentului de ştiinţele comportamentului uman al London School of Economics and Political Science, arăta că sunt două motive pentru care în fiecare an are loc un astfel de genocid de bune intenţii. Pe de o parte, oamenii nu îşi stabilesc rezoluţii în funcţie de ceea ce îşi doresc ei cu adevărat de la viaţă, ci în funcţie de ceea ce cred că ar trebui să vrea. Permitem normelor sociale să ne dicteze aspiraţiile şi visurile, iar asta nu are cum să fie sustenabil pe termen lung, pentru că acestea nu au forţă motivaţională reală. Pe de altă parte, arată el, oamenii nu au un plan care să îi ducă de la rezoluţie la implementare. Nu îşi stabilesc paşii cei mici, dar esenţiali, care să construiacă podul dintre punctul în care eşti acum şi punctul în care doreşti să ajungi. Ne dorim totul acum, cu mijloace revoluţionare (“De luni mă las de fumat!”) şi dacă revoluţia nu se întâmplă pe măsura nerăbdării noastre, o abandonăm. 

Decalajul dintre intenţie şi implementare e cunoscut încă din anii 80 de cercetătorii care studiază realizarea obiectivelor. Astfel, ei arată că ponderea intenţiilor în modificarea efectivă a comportamentelor este de doar 20% şi cel mai bun predictor al unui viitor comportament al unei persoane nu sunt intenţiile acesteia, ci comportamentele anterioare. Aceste descoperiri au dus la generarea unui număr tot mai mare de studii care îşi propun să descopere ce trebuie să facem ca să îi ajutăm pe oameni să reducă acest decalaj între intenţii şi implementare.

Peter Gollwitzer a descoperit forţa extraordinară a planurilor de tip “Dacă… (situaţia x), atunci eu să… (comportamentul y)”. Să presupunem că obiectivul dorit este legat de a face mai multă mişcare. O nobilă intenţie, din categoria celor care ajung la cimitirul intenţiilor înainte de finele lunii. În schimb, Gollwitzer spune că oamenii care îşi stabilesc planuri clare de tip “În situaţia X (ex. atunci când mă întorc de la serviciu / sâmbăta după amiaza / după ce mă spăl pe dinţi dimineaţa) voi face setul y de exerciţii”, au mult mai multe şanse să reuşească.  

Pe baza acestor evidenţe ştiinţifice am creat o listă de întrebări care sper să fie un instrument util celor care nu vor să renunţe la visurile lor. De ce o listă de întrebări, mai degrabă decât o listă de sfaturi? Pentru că de calitatea întrebărilor pe care ţi le pui depinde calitatea vieţii pe care o trăieşti.

  • Ce vrei de fapt? Dacă ar fi să asculţi doar de inima ta şi ai putea să faci exact ceea ce vrei, care ar fi acel lucru cu adevărat important pe care dacă l-ai face, ai fi cu adevărat (mai) fericit/ă?
  • Dacă e să fii cinstit/ă cu tine însuţi / însăţi, din lista rezoluţiilor de început de an, câte sunt ale tale cu adevărat şi câte sunt pe listă de dragul altora?
  • Dacă ai ştii că vei mai trăi exact un an de azi începând, ce ai alege să faci?

  • Care e un lucru important pe care îţi doreşti cu ardoare să îl faci, pentru că altfel sufletul tău ar începe să moară?
  • Care sunt trei visuri sau aspiraţii pe care vrei să începi să le cultivi începând cu anul acesta?
  • Dacă din lista bunelor tale intenţii pentru anul 2021 ai putea să realizezi doar una singură, care ar fi cea pe care ai alege-o?

  • Care ar fi paşii concreţi pe care ai putea să îi faci pentru a realiza acea rezoluţie?
  • Care ar fi un pas mic-mic pe care ai putea să îl faci chiar azi? Ceva simbolic, dar care să semnifice că tu, chiar de azi, porneşti la drum?
  • Care este un obicei nou, pe care vrei să îl creezi, pentru a te ajuta să realizezi ceea ce îţi propui?
  • Cui ai putea să îi împărtăşeşti visul tău, cerându-i să îţi fie ‘partener de responsabilitate’?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia

L-am avut invitat pe Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia, la podcastul Habits by Republica. O conversație captivantă, cu accent pe transformarea sectorului energetic din România în ultimii treisprezece ani, pe revoluția prosumatorilor, felul în care funcționează leadership-ul într-o companie cu mii de angajați și motivul pentru care energia a devenit una dintre industriile strategice ale Europei.

Citește mai mult

Adina Cuturela si fiul

Sunt mai puțin de două săptămâni până la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și, ca părinte, simți presiunea din aer. Creștem numărul orelor de meditații, calculăm note și medii, facem scenarii. Copiii învață până târziu și toți aleargă spre un finish line al cărui sens nu e întotdeauna clar pentru ei. foto: arhiva personala Adina Cuturela

Citește mai mult

Eugen Tomac

Vă propun să ne oprim puțin din toată nebunia care se desfășoară pe scena politică și să încercăm să ne imaginăm România în postura unui om capabil să-și sacrifice propria bunăstare de dragul unui frate aflat în nevoie. A unui om dispus să-și ardă propria mână, poate chiar și un picior, ca să-și scoată fratele din foc și să trăiască restul vieții cu cicatrici, dar cu satisfacția că a făcut o faptă bună și că, poate, generațiile viitoare vor trăi mai bine... împreună. foto: Profimedia

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Terminasem anul I de facultate când “poporul” ne-a trimis să construim, patriotic, Canalul Dunăre- Marea Neagră, toată vara anului 1979. În colonia unde ne duceam existenţa erau multe categorii de oameni; unii erau mai certăreţi şi aveau un “je ne sais quoi” împotriva studenţilor din aceeaşi tabără. Aşa că profesorul care ne însoţea avea, printre altele, misiunea de a aplana un conflict mocnit între “noi” şi “ei”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Campionatul Mondial 2026 / sursa foto: Profimedia

Cupa Mondială organizată în SUA, Canada și Mexic în câteva zile poate genera o activitate economică de peste 30 de miliarde de dolari, au estimat analiștii FIFA, care se bazează pe valul de turiști cu venituri ridicate. Totuși, în realitate, este posibil ca cifrele să zugrăvească un alt tip de tablou, având în vedere actuala situație economică. foto: Profimedia

Citește mai mult