Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Probabil primul job nu va fi job-ul visurilor tale. Ponturi pentru tinerii care intră pe piața muncii

Tânără job

Foto: Guliver Getty Images

În activitatea profesională întâlnesc persoane care, din motive diverse, întâmpină dificultăți în planul profesional și au nevoie de sprijin în gestionarea acestora.

Pentru că destul de des colaborez cu tineri cărora le este dificil să se integreze pe piața muncii, am analizat cazurile acestora și am identificat câteva cauze care se aplică pentru majoritatea lor.

„În momentul primei noastre discuții, C. avea 26 de ani, terminase facultatea de Marketing, însă nu avusese niciun loc de muncă.

Venea dintr-o familie cu o situație financiară peste medie, iar părinții încă îi susțineau în totalitate cheltuielile.

Printre primele lucruri pe care mi le împărtășește este faptul că își dorește foarte mult să aibă un job și să fie independent financiar, însă este convins că nu i se potrivește marketing-ul ca și domeniu de activitate.

Discutăm despre ce l-a determinat să aleagă facultatea de Marketing și îmi spune că este creativ și că l-a atras faptul că este un domeniu care îi oferă posibilitatea de a se exprima. Mai mult decât atât, facultatea i-a plăcut și a avut rezultate foarte bune.

Și atunci de unde convingerea că nu i-ar plăcea să profeseze în acest domeniu?

Pe parcursul ședințelor de consiliere în carieră a conștientizat faptul că în realitate îi este teamă să-și asume responsabilități, îi este teamă să nu eșueze, îi este teamă că va fi privit de potențialii angajatori cu scepticism din cauza faptul că nu a avut niciun job până atunci și că nu i se va da nicio șansă.

Toate aceste temeri îl opresc să acționeze efectiv în direcția obținerii unui job.

Deși afișează o stare de spirit bună, în interior este frământat de situația în care se află, se simte vinovat pentru ce se întâmplă, simte că și-a dezamăgit părinții și a obosit să le audă reproșurile și amenințările.”

Ce întreține situația tinerilor care amână integrarea pe piața muncii:

Atitudinea contradictorie a părinților

În multe situații de acest fel, deși parinții le reproșează că nu sunt responsabili și îi amenință că nu îi vor mai susține financiar, totuși le oferă sprijinul din punct de vedere material.

Recomandarea mea pentru părinți este să le comunice un termen limită până la care sunt dispuși să mai facă eforturi pentru a-i susține, dar în același timp să-i încurajeze și să le transmită că au încredere în ei.

Presiunea care este pusă atât din exterior, cât și de persoana în cauză pe acest subiect

Să ai un job este ceva firesc, așa încât este necesar ca acest subiect să fie tratat cu naturalețe. Presiunea în astfel de situații nu face altceva decât să îngreuneze lucrurile.

Este important să existe acțiuni concrete pentru integrarea pe piața muncii, însă fără a transforma acest subiect într-unul foarte delicat.

Așteptările nerealiste legate de primul job

Cel mai probabil primul job nu va fi chiar job-ul visurilor tale și nici nu-ți va aduce venitul financiar care este confortabil pentru tine. Însă este un început și o ocazie să înveți, să te dezvolți, să și greșești și să te perfecționezi.

Lipsa de încredere în tine

Faptul că ai terminat o facultate într-un anumit domeniu nu înseamnă că stapânești acel domeniu. Vei învăța constant lucruri noi la job-urile viitoare indiferent de etapa în care te vei afla.

Iar angajatorii știu la rândul lor toate aceste lucruri. Pentru ei contează foarte mult să fii motivat și dispus să evoluezi. Așa încât este esențial să ai așteptări realiste de la tine.

Așteptarea de a veni angajatorii către tine cu oferte

Probabil ți se va întâmpla și acest lucru, dar în momentul în care vei deveni un specialist în domeniul în care profesezi. Pentru moment îți recomand să fii proactiv(ă) și să faci tot ce ține de tine pentru a obține oportunități profesionale.

Asocierea job-ului cu ceva neplăcut

Din păcate tinerii cresc văzându-și de multe ori propriii parinți și profesori demotivați și nemulțumiți în plan profesional. Iar acest context creează o imagine generală negativă a ceea ce presupune să ai un job.

Teama de a-ți asuma responsabilități

Startul profesional este începutul concret al independenței și asumării vieții de adult. A-ți asuma responsabilități înseamnă efort, însă doar în acest fel ai ocazia reală să te maturizezi și să-ți construiești propria viață.

„C. a înțeles că folosea drept scuză faptul că marketing-ul nu i se potrivește, pentru că de fapt, el amâna integrarea pe piața muncii din frică.

Pentru el a fost un proces dificil să acționeze în pofida acestei frici, însă a făcut acest lucru, și-a realizat un CV, o scrisoare de intenție, a participat la interviuri și a obținut un job de Asistent de Marketing. Lucrează deja de o perioadă bună de timp și are parte de satisfacții profesionale. Este bucuros cu ceea ce face și știe care sunt următorii pași pe care vrea să-i urmeze în continuare, ceea ce îl ajută să rămână motivat.”

Uneori etapele inerente prin care tinerii trec pot fi foarte provocatoare, însă dacă sunt încurajați, dacă li se pun limite sănătoase, dacă nu sunt judecați, ci susținuți moral, șansele sa le gestioneze corect sunt mari.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult
sound-bars icon