Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

2007, 2022, se repetă criza doar în capetele înfierbântate: de ce situația de acum a economiei României este mult mai bună decât acum 15 ani

Străzi deschise mai 2022

Foto: George Călin/ Inquam Photos

De ceva timp suntem bombardați cu mesaje defetiste, apocaliptice cu privire la situația economiei globale. Mulți specialiști afirmă că o criză (nu recesiune) economică ne va lovi crunt, ceva mult mai grav decât criza economică mondială care a început în luna decembrie 2007, criză care a plecat de pe Wall-Street ca urmare a prăbușirii Administrației Federale pentru Locuințe din SUA și a contagiunii în tot sistemul financiar internațional.

Ce-i drept, există toate premisele pentru o nouă criză. Omenirea a trecut în ultimii doi ani printr-o pandemie generală urmată de izbucnirea războiului din Ucraina. Dacă efectele pandemiei pot fi cuantificate prin deficite mărite ale statelor, politici inflaționiste, scăderea încasărilor la bugetul de stat, scăderea productivității și închiderea temporară a unor capacități de producție, în schimb efectele conflagrației din Estul Europei sunt greu de cuantificat și sunt direct proporționale cu prelungirea sau escaladarea conflictului. În acest context de incertitudine, în prima fază, cele mai afectate sunt piețele bursiere din întreaga lume. Chiar astăzi, marele Warren Buffet, cel mai cunoscut și mai de succes investitor din toate timpurile, nu s-a hazardat să facă o estimare cu privire la deschiderea bursei americane de luni. Este o perioadă foarte volatilă, și cu toate acestea fondul de investiții Berkshire Hathaway, vehiculul investițional al lui Buffet, și-a crescut expunerea în primul trimestru din 2022 cumpărând acțiuni în valoare de 51 miliarde de dolari pe fondul unei deprecieri record a bursei americane. Vom vedea dacă Oracolul din Omaha a dat greș de această dată neluând în calcul efectul Ucraina și temerile de încetinire a economiei chinezești sau tocmai a pariat că bursele își vor reveni imediat după depășirea șocului și a efectului direct, panica generalizată în rândul investitorilor care se traduce prin exit masiv de pe active bursiere, cu vânzare în pierdere.

Economia României este o economie mică la nivel global, iar efectul de contagiune ne face foarte vulnerabili la mișcările fluxurilor internaționale. Trebuie să ținem cont de ce s-a întâmplat în 2007, când, cu toate că economia noastră „duduia”, economiile mari ale lumii încetineau, iar efectul a fost devastator la noi cu o scădere economică de 9.3% în anul următor. Nu trebuie să fim defetiști (personal nu sunt adeptul spiritului „mioritic”) și trebuie să fim optimiști, să identificăm noi oportunități de dezvoltare (investiții masive în infrastructură prin fonduri nerambursabile UE si PNRR, piețe noi pentru firmele românești, inclusiv Ucraina post conflict etc). În anul 2022 economia României stă mult mai bine decât în anul 2007. La nivel macroeconomic, PIB-ul nominal a depășit 300 miliarde de USD, iar PIB-ul pe cap de locuitor este peste 16000 USD, aproape dublu comparativ cu 2007. Șomajul este la un nivel scăzut, singurele derapaje fiind cele legate de deficitul bugetar și nivelul ridicat al inflației, ambele fiind o caracteristică generală a economiilor globale post COVID. Din punct de vedere al indicatorilor monetari, situația sistemului financiar local este mult mai stabilă comparativ cu anul 2007. În primul rând, prin aplicarea regulamentelor Basel III, băncile și-au îmbunătățit indicatorii de capital și pe cei de lichiditate. De asemenea, expunerea pe activele în valută este considerabil mai mică, iar totalul depozitelor rezidenților neguvernamentali a crescut semnificativ de la 129 miliarde lei în 2007, la 479 miliarde lei în 2022. Comparativ cu anul 2007, se observă și o creștere a capitalizării Bursei de Valori București, capitalizare care la nivelul segmentului principal a ajuns la valoarea record de 229 mld lei, de 2,5 mai mare ca în anul 2007.

Sursa www.bnro.ro www.bvb.ro www.worldbank.org

Graficul de mai sus ne arată că în ultimii ani, de la precedenta criză, populația și firmele au acumulat cash (depozite bancare), dar au și investit pe piața financiară (capitalizare BVB), adică a existat un proces de acumulare de capital. De asemenea, există o corelație și între creșterea creditului guvernamental și creșterea investițiilor imobiliare din ultimii ani, multe din proiectele de investiții fiind finanțate de către bănci. Totuși, nu putem vorbi de grade de îndatorare nesustenabile, deoarece sistemul bancar a învățat din greșelile din trecut și a aplicat norme prudente și scenarii de stres test în procesul de creditare.

Procesul de acumulare de capital din ultimii ani face ca în cazul unei crize la nivel mondial, economia României să poată prelua șocurile mult mai ușor comparativ cu precedenta criză. Rămân multe semne de întrebare cu privire la viitor, există multă incertitudine cu privire la evoluția inflației, securitatea energetică, dar mai ales cu privire la evitarea escaladarii conflictului din Ucraina. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • trebuie sa va reamintesc Dle Paulet, ca in februarie 2007 ,Lehman Brothers valora in Bursa 60 miliarde de dolari ! a dat faliment un an mai tarziu.....
    • Like 1
    • @ Lucian Mihai Cojanu
      Da, aveau active toxice și au falimentat , șoc care a mers în toată piața bancară, inclusiv și la noi. În 2022 nu există un asemenea risc pe sistemul bancar. Doar pe crypto poate fi , dacă se sparge bula și atunci pierd aia care au intrat ultimii sau nu au vândut la timp ….fix ca la Caritas
      • Like 0
  • Ce ii cu articolul asta scris pe genunchi? Se pare ca vise umede despre economie are doar autorul. Daca nu ar fi banii proveniti de la UE si banii de la expatii romani , Romania ar fi in pom , iar pomul in aer. Deficitele gemene sacatuiesc Romania . Cum sa ti un pacient in viata cand el are hemoragie constant? Ce vorbesti tu de PIB? Stii macar cum se calculeaza PIB-ul in ziua de azi? Am o vorba pentru tine:" Operatia a reusit , pacientul a murit".
    • Like 0
  • Domnul Ciprian spera ca se vor face investitii in Romania prin PNRR si alte programe. Istoria ultimilor 30 de ani ne spune contrariul. Criza e deja aici - singura intrebare este cat va dura.
    • Like 1
  • domnu ciprian,iti urez vise placute,ce parere ai dumneata de viteza cu care ne-am indatorat in ultimi doi ani? suma imprumutata se apropie de datoria totala a romaniei de pina -n 2019,vezi undeva banii?nu cred ca avem motive de optimism,a cam disparut competenta-atita cita era-din actul guvernarii,cirpacii de acum ne vor inmorminta,probabil ca asta e si tema lor de casa,in afara de imbuibarea personala,cu tot ce deriva de aici
    • Like 1
  • Eu zic să nu ne-mbătăm cu apă rece,situația nu e deloc roz și nici nu stăm deloc mai bine pentru că apar la orizont alte amenințări. Chiar dacă PIB-ul a crescut și la fel și capitalizarea bursieră totuși datoria externă dar și cea internă a crescut mult mai repede (suntem mult mai datori decât în 2007) la fel s-au accelerat deficitele de cont curent,comercial și bugetar. Nu mai avem acea datorie scăzută din 2007 marja de manevră acum tinde spre zero. Am depășit deja 50 % din PIB și crește vertiginos la dobânzi din ce în ce mai mari pentru că la o asemenea datorie crește și riscul. În 2007 scăderea ar fi fost mult mai mică dacă guvernul Boc nu lua acea neinspirată măsură de a tăia drastic salariile bugetarilor accelerând scăderea cererii pe fondul reducerii creditării datorită crizei financiare. Germania a preluat șocul golului de la Deutsche Bank de peste 300 mrd $ deoarece avea rezerve valutare din exporturile de autoturisme și alte bunuri tehnologice. La fel alte state occidentale. Cele care aveau deficite la fel ca noi și datorii externe mari (Franța,Italia,Spania,Portugalia) au resimțit din plin șocul. Acum sunt alte amenințări chiar mai serioase decât criza din 2007. În primul rând a scăzut competitivitatea firmelor românești datorită creșterii prețurilor la energie/combustibil dar s-a propagat pe întreg lanțul de aprovizionare (materii prime,materiale,etc) care și așa era la genunchiul broaștei datorită mentalității antreprenoriale de la noi de a investii mai mult în bunăstarea personală a patronilor și mai puțin în dezvoltarea propriei firme (lucru evidențiat foarte bine în raportul făcut de dl prim viceguvernator al BNR dl Florin Georgescu). Noi avem prea mulți patroni bogați cu firme dacă nu falimentare măcar la limita supraviețuirii așa că nu există nici o resursă de competitivitate rămasă de valorificat. Extrem de puține firme românești au rezerve create din profitul anilor precedenți, noi cheltuim tot ce avem și ne și împrumutăm când ne merge bine. Așa că valul care vine (a început deja) ne va lua din nou prin surprindere. Nu mai avem resurse să acoperim creșterile de prețuri la inputuri și le-am transferat mai departe direct în prețurile de la consumator în speranța deșartă că acesta va înghiți scumpirile. În acest fel multe companii românești vor ieși de pe piață făcând un loc și mai mare importatorilor deși avem deja un deficit comercial și de cont curent colosal fapt care va duce la creșterea datoriei externe pe modelul Greciei. Ce mă îngrijorează e că guvernanții se ocupă de cu totul alte probleme decât rezolvarea acestei probleme stringente. La asta se adaugă șocul demografic cu implicații asupra finanțării pensiilor. Dacă Europa se va decupla de la resursele energetice și de materii prime rusești alegând variante alternative mult mai scumpe ne vom confrunta cu dificultăți majore chiar din anul care urmează prin cumularea celor trei aspecte negative:
    1.Scăderea competitivității produselor românești cumulat cu ieșirea agenților economici de pe piață
    2.Reducerea importurilor de către țările din vest a produselor românești datorită intrării și a acestor țări în recesiune
    3.Limitarea accesului la credite externe datorită atingerii unui nivel al datoriei nesustenabil.
    • Like 5
    • @ Rusu Liviu
      Corect , ne-am îndatorat dar suntem încă la un grad de îndatorare rezonabil. Ideal ar fi fost ca acei bani împrumutați să se vadă în infrastructura ( autostrăzi , spitale etc ) Nu am date concrete dar RO arată mai bine la toate capitolele fata de 2007 și probabil banii s-au dus și in investiții. În ultimii ani am fost pe deficit , pana-n 3% ( cu excepția perioadei COVID și actuala post COVID ).
      Referitor la resurse , noi depindem doar in proporție mică de gazul rusesc vs Vest, deci pct 1 nu-l văd fezabil , pct 2- de acord (dar noi avem deficitul balanțe de plăti de cca 16 mld EUR ) pct 3 nu e rezonabil, datoria e sustenabila , iar in caz de o severitate a crizei putem face ajustări fiscale si reforme administrative a. Î să scadă deficitul bugetar
      • Like 1
    • @ Ciprian Paulet
      Îmi place că sunteți optimist dar faptul că în anii precedenți am avut deficit de 3 % nu ne încălzește cu nimic pentru că tot deficit este care se acumulează în timp ( de ex 10 ani x 3 % = 30 % deficit ) care se finanțează prin împrumuturi deci crește datoria. Problema ar fi normală dacă în anii de creștere economică am avea excedente să plătim parte din datoria făcută în anii de criză (de ex anii cu COVID sau de ce nu de criză cum a fost cea din 2007 ca să nu vorbesc de război). Dar noi am acumulat deficite în toți anii rostogolind datoria care crește sub formă de bulgăre de zăpadă de am ajuns să ne împrumutăm să plătim dobânzile.Acum revenind la punctele de mai sus:
      1.Este fezabil pentru că deși nu depindem prea mult de gazul rusesc totuși și producătorii autohtoni au urcat prețurile odată cu piața internațională fapt care a grevat costurile companiilor românești ceea ce le face mai puțin competitive. Când crești prețurile datorită creșterii facturilor la energie e clar că se vor reduce vânzările sau dacă creșterea s-a transferat total în prețuri e clar că ieșirea de pe piața e iminentă pentru că firmele străine mai competitive vor vinde mai ieftin.
      2.Deficitul de 16 mrd de euro e anual deci în fiecare an se va adăugala datorie pentru că la fel ca la deficitul bugetar nu am avut ani de excedent comercial să compenseze.
      3.Ca să nu repetăm situația lui Boc din 2007 ajustările fiscale-bugetare trebuie făcute în anii de creștere economică nu în anii de criză dar la noi și în anii de creștere se fac pomeni electorale. Ca să exemplific noi nu am avut din 1990 încoace nici un an de buget echilibrat nici bugetar nici comercial nu mai vorbesc de excedent. Ne-am bazat pe datoria zero lăsata de Ceaușescu care a ajuns acum la cca 130 mrd $. Nu vă luați după faptul că unele țări dezvoltate (SUA , Franța,Germania,UK) au datorie mai mare raportată la PIB alea sunt țări care sunt în zona euro și au alt statut iar SUA își pot plăti datoria prin tipărire de $ deoarece e moneda proprie, noi nu avem acest avantaj valutar și suntem doar țară cu economie emergentă.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult