Foto: George Călin/ Inquam Photos
De ceva timp suntem bombardați cu mesaje defetiste, apocaliptice cu privire la situația economiei globale. Mulți specialiști afirmă că o criză (nu recesiune) economică ne va lovi crunt, ceva mult mai grav decât criza economică mondială care a început în luna decembrie 2007, criză care a plecat de pe Wall-Street ca urmare a prăbușirii Administrației Federale pentru Locuințe din SUA și a contagiunii în tot sistemul financiar internațional.
Ce-i drept, există toate premisele pentru o nouă criză. Omenirea a trecut în ultimii doi ani printr-o pandemie generală urmată de izbucnirea războiului din Ucraina. Dacă efectele pandemiei pot fi cuantificate prin deficite mărite ale statelor, politici inflaționiste, scăderea încasărilor la bugetul de stat, scăderea productivității și închiderea temporară a unor capacități de producție, în schimb efectele conflagrației din Estul Europei sunt greu de cuantificat și sunt direct proporționale cu prelungirea sau escaladarea conflictului. În acest context de incertitudine, în prima fază, cele mai afectate sunt piețele bursiere din întreaga lume. Chiar astăzi, marele Warren Buffet, cel mai cunoscut și mai de succes investitor din toate timpurile, nu s-a hazardat să facă o estimare cu privire la deschiderea bursei americane de luni. Este o perioadă foarte volatilă, și cu toate acestea fondul de investiții Berkshire Hathaway, vehiculul investițional al lui Buffet, și-a crescut expunerea în primul trimestru din 2022 cumpărând acțiuni în valoare de 51 miliarde de dolari pe fondul unei deprecieri record a bursei americane. Vom vedea dacă Oracolul din Omaha a dat greș de această dată neluând în calcul efectul Ucraina și temerile de încetinire a economiei chinezești sau tocmai a pariat că bursele își vor reveni imediat după depășirea șocului și a efectului direct, panica generalizată în rândul investitorilor care se traduce prin exit masiv de pe active bursiere, cu vânzare în pierdere.
Economia României este o economie mică la nivel global, iar efectul de contagiune ne face foarte vulnerabili la mișcările fluxurilor internaționale. Trebuie să ținem cont de ce s-a întâmplat în 2007, când, cu toate că economia noastră „duduia”, economiile mari ale lumii încetineau, iar efectul a fost devastator la noi cu o scădere economică de 9.3% în anul următor. Nu trebuie să fim defetiști (personal nu sunt adeptul spiritului „mioritic”) și trebuie să fim optimiști, să identificăm noi oportunități de dezvoltare (investiții masive în infrastructură prin fonduri nerambursabile UE si PNRR, piețe noi pentru firmele românești, inclusiv Ucraina post conflict etc). În anul 2022 economia României stă mult mai bine decât în anul 2007. La nivel macroeconomic, PIB-ul nominal a depășit 300 miliarde de USD, iar PIB-ul pe cap de locuitor este peste 16000 USD, aproape dublu comparativ cu 2007. Șomajul este la un nivel scăzut, singurele derapaje fiind cele legate de deficitul bugetar și nivelul ridicat al inflației, ambele fiind o caracteristică generală a economiilor globale post COVID. Din punct de vedere al indicatorilor monetari, situația sistemului financiar local este mult mai stabilă comparativ cu anul 2007. În primul rând, prin aplicarea regulamentelor Basel III, băncile și-au îmbunătățit indicatorii de capital și pe cei de lichiditate. De asemenea, expunerea pe activele în valută este considerabil mai mică, iar totalul depozitelor rezidenților neguvernamentali a crescut semnificativ de la 129 miliarde lei în 2007, la 479 miliarde lei în 2022. Comparativ cu anul 2007, se observă și o creștere a capitalizării Bursei de Valori București, capitalizare care la nivelul segmentului principal a ajuns la valoarea record de 229 mld lei, de 2,5 mai mare ca în anul 2007.
Graficul de mai sus ne arată că în ultimii ani, de la precedenta criză, populația și firmele au acumulat cash (depozite bancare), dar au și investit pe piața financiară (capitalizare BVB), adică a existat un proces de acumulare de capital. De asemenea, există o corelație și între creșterea creditului guvernamental și creșterea investițiilor imobiliare din ultimii ani, multe din proiectele de investiții fiind finanțate de către bănci. Totuși, nu putem vorbi de grade de îndatorare nesustenabile, deoarece sistemul bancar a învățat din greșelile din trecut și a aplicat norme prudente și scenarii de stres test în procesul de creditare.
Procesul de acumulare de capital din ultimii ani face ca în cazul unei crize la nivel mondial, economia României să poată prelua șocurile mult mai ușor comparativ cu precedenta criză. Rămân multe semne de întrebare cu privire la viitor, există multă incertitudine cu privire la evoluția inflației, securitatea energetică, dar mai ales cu privire la evitarea escaladarii conflictului din Ucraina.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1.Scăderea competitivității produselor românești cumulat cu ieșirea agenților economici de pe piață
2.Reducerea importurilor de către țările din vest a produselor românești datorită intrării și a acestor țări în recesiune
3.Limitarea accesului la credite externe datorită atingerii unui nivel al datoriei nesustenabil.
Referitor la resurse , noi depindem doar in proporție mică de gazul rusesc vs Vest, deci pct 1 nu-l văd fezabil , pct 2- de acord (dar noi avem deficitul balanțe de plăti de cca 16 mld EUR ) pct 3 nu e rezonabil, datoria e sustenabila , iar in caz de o severitate a crizei putem face ajustări fiscale si reforme administrative a. Î să scadă deficitul bugetar
1.Este fezabil pentru că deși nu depindem prea mult de gazul rusesc totuși și producătorii autohtoni au urcat prețurile odată cu piața internațională fapt care a grevat costurile companiilor românești ceea ce le face mai puțin competitive. Când crești prețurile datorită creșterii facturilor la energie e clar că se vor reduce vânzările sau dacă creșterea s-a transferat total în prețuri e clar că ieșirea de pe piața e iminentă pentru că firmele străine mai competitive vor vinde mai ieftin.
2.Deficitul de 16 mrd de euro e anual deci în fiecare an se va adăugala datorie pentru că la fel ca la deficitul bugetar nu am avut ani de excedent comercial să compenseze.
3.Ca să nu repetăm situația lui Boc din 2007 ajustările fiscale-bugetare trebuie făcute în anii de creștere economică nu în anii de criză dar la noi și în anii de creștere se fac pomeni electorale. Ca să exemplific noi nu am avut din 1990 încoace nici un an de buget echilibrat nici bugetar nici comercial nu mai vorbesc de excedent. Ne-am bazat pe datoria zero lăsata de Ceaușescu care a ajuns acum la cca 130 mrd $. Nu vă luați după faptul că unele țări dezvoltate (SUA , Franța,Germania,UK) au datorie mai mare raportată la PIB alea sunt țări care sunt în zona euro și au alt statut iar SUA își pot plăti datoria prin tipărire de $ deoarece e moneda proprie, noi nu avem acest avantaj valutar și suntem doar țară cu economie emergentă.