Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

5 observații la cald despre febra produsă de coronavirus în economie. România, lipsită de anticorpi în fața crizei din cauza politicienilor iresponsabili

Coronavirus - echipament - Foto Inquam Photos / Virgil Simonescu

Foto Inquam Photos / Virgil Simonescu

Câteva idei despre impactul coronavirusului în economie:

1. Măsurile anunțate de autorități până acum sunt necesare. România trebuie să prevină extinderea fenomenului, deoarece nu avem capacitatea administrativă - dotarea sistemului public de sănătate, resursele umane necesare etc - să gestionăm fenomenul dacă se extinde. 

Îngrijorător este faptul că Italia se pare că a pierdut controlul, înregistrează 94 de cazuri la 1 milion de locuitori, cel mai mult din lume (media globală este 14). Important, deoarece foarte mulți români muncesc acolo. Consider că ar trebui interzisă vizita acestora în România de Sărbătorile Pascale (nu doar să recomandăm...) 

2. Este supradimensionată reacția piețelor financiare? Aparent, da. Indicii bursieri înregistrează o volatilitate foarte ridicată (maximul ultimilor 5 ani), barilul de petrol a scăzut la 45 USD (minimul ultimilor 5 ani), iar aurul era cotat la 1.674 (nivel maxim atins doar la precedenta criză financiară). Totuși, este justificat? Până ieri coronavirusul a cauzat doar 3.658 decese din cele 107.518 cazuri! De 20 de ori mai puține victime decât cele cauzate în aceeași perioadă de alte forme cunoscute de gripă. Sau de 40 de ori mai puțin decât bolile cauzate de calitatea apei potabile. Totuși, piețele sunt panicate de acest virus, deoarece: nu există încă un tratament, diseminarea este foarte rapidă și autoritățile nu au demonstrat că sunt pregătite. Ritmul de creștere a numărului de cazuri accelerează, deoarece autoritățile au desconsiderat fenomenul și nu sunt pregătite.

3. Care sunt efectele economice ale măsurilor anunțate până acum în România? Nesemnificativ! Bugetele alocate de români pentru evenimente culturale sau sportive sunt foarte reduse. Tot ceea ce se întâmplă are efecte economice pozitive pe termen scurt: consumul crește (pentru stocuri), turismul intern se dezvoltă. Scad masiv doar investițiile care implică bugete mai mari (cumpărarea unei locuințe, mașini noi etc.) din cauza sentimentului de incertitudine. De asemenea, discontinuitatea producției în anumite sectoare poate duce la ruptură de stocuri (ex: importul de electrocasnice din Asia și timpul de livrare a comenzilor noi, costurile de producție și de oportunitate cresc). Problema este că nu avem un guvern funcțional capabil să emită ordonanțe de urgență legale pentru eventuale măsuri drastice. 

4. Care pot fi problemele semnificative pe termen mediu-lung (semestrul II al acestui an și 2021)? Creșterea accelerată a numărului de cazuri/ persoane decedate și lipsa unui tratament eficient! Efectele posibil negative pot fi foarte mari: volatilitate în piața de capital, creșterea insolvențelor, scăderea investițiilor, disponibilizări, recesiune, scăderea prețului imobiliarelor, scăderea comerțului internațional, retragerea capitalurilor către active sigure (aprecierea aurului, deprecierea monedelor în economiile emergente, inclusiv RON) și scumpirea banilor (cresc dobânzile). Cele mai expuse țări: economiile emergente care au acumulat deficite fiscale majore greu de finanțat, cu foarte mulți emigranți/ imigranți și cu un sistem de sănătate nepregătit să gestioneze fenomenul la scară mare. Exact cum este cazul României ...

5. Există oportunități? Desigur. Putem atrage investiții pentru relocarea unor companii/ procese de producție din Asia către țări emergente cu costuri de producție reduse, iar România poate fi o destinație. Ups, am uitat ... nu prea mai avem oameni, infrastructura este subdezvoltată, economia subterană este la maxime istorice și nu avem guvern funcțional (politicienii sunt preocupați de alegerile locale). 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult