Foto Inquam Photos / Virgil Simonescu
Câteva idei despre impactul coronavirusului în economie:
1. Măsurile anunțate de autorități până acum sunt necesare. România trebuie să prevină extinderea fenomenului, deoarece nu avem capacitatea administrativă - dotarea sistemului public de sănătate, resursele umane necesare etc - să gestionăm fenomenul dacă se extinde.
Îngrijorător este faptul că Italia se pare că a pierdut controlul, înregistrează 94 de cazuri la 1 milion de locuitori, cel mai mult din lume (media globală este 14). Important, deoarece foarte mulți români muncesc acolo. Consider că ar trebui interzisă vizita acestora în România de Sărbătorile Pascale (nu doar să recomandăm...)
2. Este supradimensionată reacția piețelor financiare? Aparent, da. Indicii bursieri înregistrează o volatilitate foarte ridicată (maximul ultimilor 5 ani), barilul de petrol a scăzut la 45 USD (minimul ultimilor 5 ani), iar aurul era cotat la 1.674 (nivel maxim atins doar la precedenta criză financiară). Totuși, este justificat? Până ieri coronavirusul a cauzat doar 3.658 decese din cele 107.518 cazuri! De 20 de ori mai puține victime decât cele cauzate în aceeași perioadă de alte forme cunoscute de gripă. Sau de 40 de ori mai puțin decât bolile cauzate de calitatea apei potabile. Totuși, piețele sunt panicate de acest virus, deoarece: nu există încă un tratament, diseminarea este foarte rapidă și autoritățile nu au demonstrat că sunt pregătite. Ritmul de creștere a numărului de cazuri accelerează, deoarece autoritățile au desconsiderat fenomenul și nu sunt pregătite.
3. Care sunt efectele economice ale măsurilor anunțate până acum în România? Nesemnificativ! Bugetele alocate de români pentru evenimente culturale sau sportive sunt foarte reduse. Tot ceea ce se întâmplă are efecte economice pozitive pe termen scurt: consumul crește (pentru stocuri), turismul intern se dezvoltă. Scad masiv doar investițiile care implică bugete mai mari (cumpărarea unei locuințe, mașini noi etc.) din cauza sentimentului de incertitudine. De asemenea, discontinuitatea producției în anumite sectoare poate duce la ruptură de stocuri (ex: importul de electrocasnice din Asia și timpul de livrare a comenzilor noi, costurile de producție și de oportunitate cresc). Problema este că nu avem un guvern funcțional capabil să emită ordonanțe de urgență legale pentru eventuale măsuri drastice.
4. Care pot fi problemele semnificative pe termen mediu-lung (semestrul II al acestui an și 2021)? Creșterea accelerată a numărului de cazuri/ persoane decedate și lipsa unui tratament eficient! Efectele posibil negative pot fi foarte mari: volatilitate în piața de capital, creșterea insolvențelor, scăderea investițiilor, disponibilizări, recesiune, scăderea prețului imobiliarelor, scăderea comerțului internațional, retragerea capitalurilor către active sigure (aprecierea aurului, deprecierea monedelor în economiile emergente, inclusiv RON) și scumpirea banilor (cresc dobânzile). Cele mai expuse țări: economiile emergente care au acumulat deficite fiscale majore greu de finanțat, cu foarte mulți emigranți/ imigranți și cu un sistem de sănătate nepregătit să gestioneze fenomenul la scară mare. Exact cum este cazul României ...
5. Există oportunități? Desigur. Putem atrage investiții pentru relocarea unor companii/ procese de producție din Asia către țări emergente cu costuri de producție reduse, iar România poate fi o destinație. Ups, am uitat ... nu prea mai avem oameni, infrastructura este subdezvoltată, economia subterană este la maxime istorice și nu avem guvern funcțional (politicienii sunt preocupați de alegerile locale).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.