Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

50.000 de angajați de pe litoral se află într-o situație dramatică. Rata șomajului în hotelurile și restaurantele din țară a ajuns deja la 60% și, în curând, va urca la 90%

Criză pe litoral

Foto: Funky Travel

Criza cauzată de epidemia de coronavirus, care a dus la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, a paralizat activitățile din turism. Este cel mai afectat sector- a intrat primul în criză și cel mai probabil va ieși ultimul. Iar anunțul Federașiei Patronatelor din Turismul Românesc nu este deloc liniștitor: rata somajul în hoteluri și restaurante a ajuns la 60% și, în condițiile de acum, riscă să urce până la 90% în perioada următoare, potrivit estimărilor Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

„Pe lângă acești șomeri, un număr de aproximativ 50.000 de persoane de pe litoral se afla într-o situație dramatică, deoarece au încetat somajul la 1 aprilie și nu mai au nicio sursă de venit. Aceștia au contracte de muncă pe perioada determinată de 6 luni și nu vor mai beneficia în anul 2020 de indemnizație de șomaj, deoarece nu vor îndeplini condiția stagiului de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, având în vedere ca nu pot fi angajați pentru că hotelurile de pe litoral au activitatea sistată”, a declarat Dragos Răducan, prim-vicepreședintele executiv FPTR. În această situație, numeroși salariați sezonieri vor rămâne în acest an fără niciun venit, salariu sau indemnizație de somaj, deoarece societățile de turism care funcționează sezonier nu îsi vor mai desfășura activitatea în condiții normale, iar salariații sezonieri este posibil să nu mai fie angajați deloc sau, în cel mai bun caz, doar pentru o perioadă mai scurtă.

Aproape 120.000 de șomeri doar în sectorul HORECA

Cele mai recente date publicate de Ministerul Muncii arată că peste 1 milion de români se află în șomaj la data de 6 aprilie. Dintre aceștia, 952.929 au contracte individuale de muncă suspendate și 187.548 au contractele individuale de muncă încetate. Din totalul de 952.929 contracte individuale de muncă suspendate, 12,4% reprezintă șomerii din domeniile de activitate hoteluri și restaurante, adica 118.277 de persoane ducând astfel rata somajului în această ramură la 60%. La sfârșitul anului 2019 în domeniile de activitate hoteluri și restaurante erau angajați un număr de 194.519 după cum urmează:

sursa foto: FPTR

În aceste condiții, Federația Patronatelor din Turismul Românesc a solicitat în regim de urgență emiterea unui act normativ pentru stabilirea in mod exceptional, pentru acest an, a unui stagiu de cotizare de 8 luni (în loc de 12 luni) pentru angajații sezonieri, prin derogare de la art. 34 alin. 1 lit. a din Legea nr. 76/2002, astfel încât toți salariații din turism care lucrează în unități sezoniere să poată beneficia în acest an de somaj.

Articol publicat pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult