Foto: Sachelle Babbar / Zuma Press / Profimedia
Această epidemie mondială a generat o criză a sistemului medical, va genera o criză economică fără precedent şi induce deja o mare doză de incertitudine.
Chiar dacă vârful crizei de COVID-19 va trece, lucrurile nu vor reveni la normal. Această pandemie şi tăvălugul economic pe care îl generează sunt evenimente transformative care vor schimba modul de viaţă şi alegerile financiare ale fiecărei generaţii.
Criza epidemică va dura probabil peste 2 ani (o estimare optimistă) şi va afecta modul în care statele şi oamenii percep sistemele sanitare şi, în acelaşi timp, va declanşa o criză economică ale cărei prime efecte sunt deja vizibile. Analistul financiar Harry Dent, autor al bestsellerului The Great Depression Ahead şi unul dintre puţinii economişti care a anticipat cu precizie ultimele crize mondiale, estimează că această criză economică va fi fără precedent şi va dura peste 20 de ani. El dă exemplul Japoniei care a avut o criză economică la început anilor 90 si nu a reușit să recupereze până în ziua de azi. (Japonia a fost şi ea afectată de criza economică mondială din 2008 şi, în plus, se confruntă în ultimii 10 ani cu o foarte mare criză demografică). Harry Dent susţine că este o iluzie să considerăm că această criză este doar o „lebădă neagră”. Epidemia este adevărata lebădă neagră care va produce Şocul Perfect! El susţine că economiile lumii erau oricum suprastimulate, iar măsurile care se vor lua acum - tipărirea banilor şi diverse forme de stimulare - vor accelera declanşarea unei crize puternice, criză care ar fi venit oricum cu sau fără virus.
Dacă vrem să fim pregătiţi pentru cum va arăta lumea la finalul acestei epidemii mondiale - care poate dura luni, probabil ani - este interesant de studiat cum se va schimba perspectiva oamenilor şi cum va trăi fiecare generaţie de acum încolo.
Generaţia Dej va trece online
Din punctul meu de vedere este indicat să folosim un nume specific pentru România pentru această generaţie de după cel de-al Doilea Război Mondial şi până în 1965 când a început regimul Nicolae Ceauşescu. Eu am ales „Dej” pentru că se suprapune cu anii în care Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost la conducerea ţării (1947 - 1965). În ţările occidentale cei născuţi între 1946 şi 1964 sunt denumiți Generaţia Baby Boom (Boomers), însă în România generaţia caracterizată de o „explozie demografică” este aceea a decreţeilor.
Generaţia Dej s-a adaptat noilor tehnologii odată cu ieftinirea telefoanelor mobile de tip smartphone şi a serviciilor de date. Chiar dacă copiii şi nepoţii acestora practic i-au forţat să deţină un telefon smart sau o tabletă pentru a facilita comunicarea în special cu cei aflaţi în localităţi diferite sau plecaţi în afara țării, mulţi dintre ei nu sunt familiarizaţi cu alte servicii disponibile online.
COVID-19 forţează oamenii să stea acasă cu limitarea deplasărilor, chiar şi pentru activități de strictă necesitate, cum sunt cumpărăturile curente. Acest lucru este în special valabil pentru această generaţie pentru că riscul la care se expun în faţa coronavirusului este unul foarte ridicat pentru acest segment de vârstă.
Mulţi vor fi nevoiţi să testeze pentru prima oară noi tehnologii şi servicii online, cum ar fi comanda şi livrarea la domiciliu a produselor alimentare şi a altor produse de bază. În plus vor fi nevoiţi să se familiarizeze cu aplicaţiile de plată online pentru principalele servicii precum electricitate, apă, costuri administrative, TV, internet ş.a.m.d..
Cel puţin pentru o perioadă, aceste operaţiuni vor trebui efectuate de către copiii sau nepoţii acestora. Trebuie să avem înţelegere şi răbdare şi să îi ajutam cu aceste provocări digitale. De asemenea, firmele care oferă servicii de comandă online şi livrare la domiciliu vor trebui să îşi adapteze strategiile şi interfeţele platformelor online pentru a ajuta acest nou segment de utilizatori.
În plus, COVID-19 a redus până la dispariţie călătoriile turistice şi întâlnirile regulate cu rudele şi prietenii. Mulţi vor trebui să înveţe şi să folosească noi aplicaţii precum Skype, Zoom sau FaceTime pentru a rămâne conectaţi de cei dragi.
Această generaţie depinde într-o foarte mare măsură de stat şi de sistemul de pensii. Odată cu inflaţia, puterea lor de cumpărare va scădea. Cei care mai sunt în putere şi trăiesc în mediul rural se vor descurca ceva mai bine, însă cei care trăiesc la oraş - şi care nu au alte posibilități - vor avea dificultăţi mai mari decât cele existente în prezent.
Decreţeii vor fi cel mai puternic afectaţi de criza economică (Generaţia X)
Generaţia Baby Boom (Boomers) sunt cei născuţi între 1946 şi 1964, însă în Romania generaţia echivalentă - de „explozie demografică” - este considerată aceea a aşa numiţilor decreţei. Denumirea se datorează Decretului nr. 770 din 1966 al regimului Nicolae Ceaușescu care interzicea întreruperea de sarcină și care viza creșterea accelerată a populației. Prin acest act normativ, Ceaușescu a pus bazele a ceea ce avea să constituie unul dintre cele mai represive și dure regimuri pronataliste din istorie. Unul dintre efectele negative l-a constituit apariția a numeroase centre de instituționalizare a copiilor cu probleme și care, prin indiferența regimului, au devenit adevărate lagăre de exterminare, în care regimul comunist căuta să ascundă și să suprime indivizii considerați o povară socială.
Din cauza regimului comunist, în special a Decretului nr. 770 şi a evenimentelor din anii 70, Generaţia X - aşa cum este ea descrisă în ţările occidentale - nu a avut acelaşi set de caracteristici. Din această cauză consider că folosirea termenului de Decreţei pentru această generaţie este o alegere mai indicată în cazul României.
Având deja grija sistemului de pensii care va reprezenta una din cele mai mari provocări economice de după Revoluţia din 1989, ei sunt acum puternic afectaţi de pandemia COVID-19. În primul rând se află la limita segmentului de vârstă unde riscurile contaminării cu coronavirus pot crea complicaţii. În al doilea rând, au trăit deja din plin câteva evenimente economice precum cele de după Revoluţia din 1989 sau recesiunea din 2008. (În 1990-1991 a fost recesiune pentru economiile puternice din acea perioadă, precum în SUA şi Japonia, dar această recesiune nu a fost resimţită în România pentru că ţara era doar la începuturile descoperirii sistemului capitalist.)
Ei sunt cea mai defavorizată generaţie pe piaţa muncii şi vor avea mari dificultăţi să păstreze un loc de muncă sau să găsească unul nou. Viitorul lor este unul îngrijorător din cauza presiunii pe care o vor pune pe sistemul de pensii. Potrivit prognozelor vor fi 10 milioane de bătrâni pensionari în România. Cine va munci atunci ca să plătească pensiile celor care muncesc acum? E o întrebare la care niciun politician nu poate răspunde azi. Pentru că toate partidele guvernează de pe un an pe altul, nici unul nu are o viziune și o strategie de dezvoltare a României pe termen lung. „Decrețeii au fost generații care nu și-au putut valorifica potențialul economic. Tot ce s-a investit în ei nu s-a putut valorifica. E o pierdere a societății. Va fi o pierdere și la pensie, pentru că vor fi mulți și vor trebui întreținuți de cei născuți după 1989. La ora actuală (2011) avem 24 de adulți la 100 de persoane. În 2050 vor fi 54 de adulți. Dacă noi acum avem probleme atât de mari în colectarea și canalizarea resurselor, ce va fi în 2030-2050?”, declara în 2011 Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” – Academia Română (citat preluat de pe cursdeguvernare.ro).
Pentru a reuşi vor trebui să re-înveţe să fie curioşi şi să aibă mai mult curaj pe piaţa muncii. Pentru orice candidat - de orice vârstă - există soluţii. În special pentru cei trecuţi de 45-50 de ani, un CV actualizat şi o pagină de Linkedin, din păcate, nu mai sunt suficiente pentru a găsi un loc de muncă şi cu atât mai puţin pentru a găsi un loc de muncă bun. În ziua de azi căutarea unui loc de muncă este un job în sine şi necesită efort, răbdare şi un număr considerabil de zile.
Milenialii vor gravita către stabilitate
De multe ori termenul de Milenar (Generaţia Y) este greşit atribuit generaţiilor foarte tinere, în realitate el se referă la generaţia născută între 1981 şi 1996, practic cu cei mai în vârstă dintre ei apropiindu-se de 40 de ani. Şi ei au fost afectaţi de schimbările economice de după Revoluţia din 1989, dar nu se aflau în câmpul muncii în acea perioadă - aveau sub 18 ani. Singura lor experiență de criză a fost cea din 2008.
Milenialii sunt ceva mai flexibili în legătură cu locul de muncă şi rareori stau la acelaşi angajator pe o perioadă lungă. Potrivit cercetărilor recente, Milenialii au un alt sistem de interpretare al motivării şi nu văd nici o valoare/motiv să fie loiali unui angajator. Companiile, la rândul lor, îşi pierd din ce în ce mai mult credibilitatea prin nerespectarea promisiunilor făcute şi nu mai reuşesc să ofere programe eficiente de fidelizare.
Strategia Milenialilor de a căuta în permanenţă cea mai bună oportunitate este potrivită pentru perioadele de prosperitate economică. Cu excepţia crizei din 2008, ei au cunoscut, în general, numai creştere economică şi au avut oportunităţi de a jongla între diversele multinaţionale apărute în economia românească.
Criza economică provocată de COVID-19 va fi o mare provocare pentru Mileniali. Jonglarea între companii va fi din ce în ce mai riscantă. De asemenea ei sunt generaţia care a pus cel mai puţin preţ pe economisire şi pe investiţiile pe termen lung. Pare inevitabil că vor trebui să se adapteze noilor condiţii şi vor avea o cu totul nouă atitudine legată de economisire şi stabilitate, afectând tendința lor de azi orientată spre consumerism. Ei vor trebui să renunţe la o parte din satisfacţii în schimbul unei stabilităţi de durată.
Generaţia Z va pune la grea încercare bătrânul sistem educaţional (în special cel superior)
Generaţia Z sunt cei născuţi între 1997 şi 2010/2012. Numită uneori iGeneration, generaţia post-milenială sau concentrată sub denumirea generală de „nativi digitali". În proporţie de peste 90%, adolescenţii care compun această generație, adică nucleul Generației Z, au acces la smartphone, 70% dintre ei au acces la tabletă și 85% se uită zilnic pe YouTube. Membrii acesteia sunt primii care au crescut utilizând social media şi tehnologia mobilă.
Generatia Z este generaţia născută în plin progres tehnologic. Ei se adaptează mult mai uşor la schimbări şi sunt mai receptivi la informaţiile pe care le primesc. Mai mult decât atât, ei au o mai bună cunoaştere a tehnologiei şi reuşesc să înveţe mult mai uşor cum să folosească tehnologia în avantajul lor.
Pentru cei mai mulţi dintre ei provocările datorate COVID-19 vor schimba drastic modul de selecţie al formelor de învăţământ şi modul de alegere al viitoarei cariere.
Generaţia Alpha va apăsa „restart”
Este generația complet născută în secolul 21 după anul 2010/2012 şi în cea mai mare parte sunt copiii Milenialilor. Generaţia Alpha este de aşteptat să atingă 2 miliarde în jurul lui 2025, iar trei sferturi dintre aceștia vor fi în Africa şi Asia. Cei mai mulţi au crescut folosind smartphone-uri şi tablete ca parte din arsenalul de jucării. Părinţii lor, Milenialii, sunt utilizatori constanţi de reţele de socializare. Un raport din 2014 arăta că aproape 10% dintre aceştia au creat un cont de email sau pe reţelele de socializare pentru bebeluşii lor.
Generaţia Alpha se confruntă cu noi provocări încă de foarte mici, precum screen addiction (atracţia necontrolată faţă de dispozitivele cu ecran), cyber-bullying sau accesul facil la conţinut nepotrivit (violenţă, pornografie etc.).
Predicţiile specialiştilor spun că această generaţie va amâna și mai mult luarea deciziilor de viaţă precum căsătoria sau copiii. Cel puţin teoretic, va fi generaţia care va trăi mai mult, va fi mai sănătoasă, mai educată şi mult digitalizată. Tehnologia va fi o extensie naturală a conştiinţei şi identităţii lor. Ei sunt supranumiţi Generation Glass datorită faptului că sunt încă de foarte mici înconjuraţi de ecrane tactile - cărţile, manualele, meniurile, casele de marcat, maşinile, obiectele din casă - sunt şi vor fi „ecrane de sticlă”.
Cred că, odată cu ei, se va schimba radical sistemul de învățământ tradiţional şi modul în care oamenii muncesc şi interacţionează. Datorită noilor tehnologii precum Inteligența Artificială, maşina autonomă şi altele, Generaţia Alpha va avea mai mult timp decât generaţiile precedente. Această situaţie poate duce la o creştere semnificativă a creativităţii, educaţiei şi a grijii pentru sine (self care). Ei vor petrece mai mult timp explorând pasiunile lor şi vor acorda o mai mare importanţă sănătăţii psihice şi educaţiei recreative.
Dacă luăm în considerare predicţiile economistului Harry Dent, generaţia Alpha va intra în câmpul muncii pe creştere economică într-o economie „detoxifiată”.
Mixul de generaţii
Pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Multe dintre aceste schimbări sunt universal valabile pentru toate generaţiile. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la un nou normal. Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi. Poate că este un moment bun să lăsăm deoparte conflictele dintre generaţii şi să învățăm sa conlucram pentru a fi împreună mai puternici în lupta cu noile provocări. Această recomandare este valabilă şi pentru companii. Acestea vor trebui să înveţe să gestioneze mai bine mixul de generaţii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.