Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

6 mituri despre psihoterapie sau folclor urban despre „nebuni”

Psihoterapie.

Foto: Guliver/Getty Images

Multe dintre așteptările oamenilor de la psihoterapie țin de un folclor urban și au devenit clasice deja, adesea temă de bancuri. Ești nebun dacă mergi la psiholog, terapia dă dependență, o să dea vina pe mama ta și o să ajungi să te cerți cu ai tăi, o să te repari în câteva ședințe și o să fii ca nou etc. Ce e mai trist este că rareori oamenii întreabă un specialist despre aceste teorii ale lor, ci aleg în loc să își valideze ipotezele pe povești și opinii, nu pe dovezi. 

1. Psihologul citește gânduri!

Cu părere de rău, trebuie să spun că nu doar psihologul nu poate face asta, la fel cum nici partenerul/a sau prietenii nu pot face asta. E drept că un psihoterapeut bun și cu multă experiență e posibil să dea această senzație fiindcă, bazându-se pe instruirea sa teoretică și pe o experiență vastă de cabinet, cel mai probabil va face ipoteze care se verifică.

2. Psihoterapia te face dependent.

Nu, psihoterapia de vindecă de dependență, dacă o ai. Stilul dependent, materializat în relații și/sau în adicții de diverse substanțe sau comportamente, este o trăsătură pe care clientul o poartă cu sine, nu una care se dezvoltă în terapie. Chiar dacă durează mult și presupune implicare serioasă de ambele părți, scopul terapiei este construirea independenței conștiente și asumate, spre deosebire de falsa independență în care multe persoane trăiesc. 

3. Există o soluție simplă care îți va rezolva problema repede!

NICIODATĂ! Nimic bun și de durată pe lumea asta nu se obține rapid, ca prin magie iar psihoterapia nu face excepție, chiar dacă pe toate gardurile scrie și se strigă contrarul. N-o fi adevărul pe care vrem să îl auzim, dar cu siguranță e adevărul care ne scutește de a fi trași pe sfoară. Mintea, la fel ca și corpul, crește și se maturizează sau se vindecă în timp. Chiar și o zgârietură pe piele are nevoie de măcar o săptămână să treacă și oricum îți rămâne semn o vreme. La fel stau lucrurile și cu mintea. Ai o zgârietură mică, ai o ditai rana, ai un ochi vânăt și niste coaste fisurate? Va dura o vreme până vei înapoi pe picioare.

4. Te poți vindeca și singur. Trebuie doar să citești suficiente cărți de self help și să te străduiești.

Sigur! De aia e atât de multă lumea fericită, liniștită, echilibrată, matură și cu relații satisfăcătoare! Nu există rețete universale. Fiecare om vine cu experiența sa, contextul său, ritmul său. În plus, învățarea psihică se produce în relație. Schimbarea sau vindecarea psihică are nevoie de o conexiune umană cu o persoană echilibrată psihic, care să poată fi un exemplu reparator pe care clientul să îl emuleze. Cartea nu poate ține loc de o relație. 

5. Psihologul va da vina pe părinții tăi și veți ajunge să vă certați.

În primul rând psihoterapeutul nu se ocupă cu atribuirea vinei, ba din contră, încearcă să te învețe să nu mai gândești în termeni liniari. Cel mai probabil în terapie se va vorbi despre modele parentale, relații și ce moștenire vine de acolo. Iar dacă ajungi să te cerți cu părinții în perioada în care ești în terapie, vei avea șansa de a învăța cum să spui ce te deranjează și de ce ai nevoie fără să faci reproșuri și fără să te enervezi.

6. Dacă te duci la psihoterapeut ești nebun.

Nebunia e de multe feluri și adesea ne jucăm cu acest termen în limbajul comun. Întrebarea e: suntem în vreun fel de suferință relațională sau cu propria noastră persoană? Acesta este reperul după care ar trebui să ne ghidăm atunci când ne întrebăm dacă avem sau nu nevoie de psihoterapie. În plus, a te întreba dacă ești nebun și a face ceva ca să nu fii/devi e un semn de sănătate. Un nebun adevărat va jura întotdeauna că nu are nimic, că e perfect sănătos și că el e Napoleon!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult