Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Rezultate Evaluare Națională 2017: 77% dintre absolvenții de clasa a opta au obținut medii peste cinci

Luni au fost publicate rezultate la examenul de Evaluare Națională 2017, iar 76,9% dintre candidați, adică 108.252 de absolvenți, au obținut note de trecere. La examen s-au prezentat 97,1% dintre cei înscriși pe liste, iar 467 dintre copiii care au dat examenul au obținut media 10, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației Naționale.


Apasă pentru a mări imaginea

Note mai bune la limba română

Cel mai mare procent de promovați s-a înregistrat în județul Brăila, 92,4%, urmat de Cluj, unde 90% dintre cei prezenți în sala de examen au obținut medie de trecere și București, cu 89,3% medii peste cinci. Cel mai mic în Giurgiu, 61,2%, urmat de Teleorman, cu 63,5% și Mehedinți cu 68%. Cele mai multe medii de 10 au fost luate în București (106), județul Iași (37), județul Maramureș și județul Buzău (câte 24). 

La proba de limba si literatura română, 121.227 de candidați,  85,9% din total, au primit note de trecere, iar dintre ei 1.719 au luat nota 10. La matematică, 92.799 de candidați (65,9%) au avut note peste 5, dintre care 4.350 au luat 10.

Una dintre noutăţile acestui examen este că ponderea mediei de la Evaluarea Naţională creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere în clasa a IX-a, aşa cum era până acum. Candidații au posibilitatea de a face contestații. Încă un element nou este faptul că a fost îndepărtată prevederea din metodologia de desfăşurare a examenului de Evaluarea Naţională şi a Bacalaureatului care spunea că trebuie sa existe o diferenţă de 0,5 puncte între nota iniţială şi cea finală, de după contestatie, pentru ca nota să fie modificată. Acum nota finală va fi cea după contestaţie, indeferent de marja cu care este mărită sau micșorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Foarte bine că a crescut procentul notelor peste cinci: problema este alta, anume la ce subiecte a crescut această notă! Dacă subiectele au fost din categoria „nu-i așa că România are ieșire la Marea Neagră?”, atunci procentajul este mic; dacă însă gradul de dificultate a fost ceva mai răsărit, există un motiv de bucurie!
    Așadar, la ce grad de dificultate ne raportăm?
    Ca să putem discuta în cunoștință de cauză, știut fiind faptul că statistica este o curvă care-ți spune întotdeauna ceea ce vrei să auzi (cu condiția să știi s-o întrebi)!
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult