Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Rezultate Evaluare Națională 2017: 77% dintre absolvenții de clasa a opta au obținut medii peste cinci

Luni au fost publicate rezultate la examenul de Evaluare Națională 2017, iar 76,9% dintre candidați, adică 108.252 de absolvenți, au obținut note de trecere. La examen s-au prezentat 97,1% dintre cei înscriși pe liste, iar 467 dintre copiii care au dat examenul au obținut media 10, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației Naționale.


Apasă pentru a mări imaginea

Note mai bune la limba română

Cel mai mare procent de promovați s-a înregistrat în județul Brăila, 92,4%, urmat de Cluj, unde 90% dintre cei prezenți în sala de examen au obținut medie de trecere și București, cu 89,3% medii peste cinci. Cel mai mic în Giurgiu, 61,2%, urmat de Teleorman, cu 63,5% și Mehedinți cu 68%. Cele mai multe medii de 10 au fost luate în București (106), județul Iași (37), județul Maramureș și județul Buzău (câte 24). 

La proba de limba si literatura română, 121.227 de candidați,  85,9% din total, au primit note de trecere, iar dintre ei 1.719 au luat nota 10. La matematică, 92.799 de candidați (65,9%) au avut note peste 5, dintre care 4.350 au luat 10.

Una dintre noutăţile acestui examen este că ponderea mediei de la Evaluarea Naţională creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere în clasa a IX-a, aşa cum era până acum. Candidații au posibilitatea de a face contestații. Încă un element nou este faptul că a fost îndepărtată prevederea din metodologia de desfăşurare a examenului de Evaluarea Naţională şi a Bacalaureatului care spunea că trebuie sa existe o diferenţă de 0,5 puncte între nota iniţială şi cea finală, de după contestatie, pentru ca nota să fie modificată. Acum nota finală va fi cea după contestaţie, indeferent de marja cu care este mărită sau micșorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Foarte bine că a crescut procentul notelor peste cinci: problema este alta, anume la ce subiecte a crescut această notă! Dacă subiectele au fost din categoria „nu-i așa că România are ieșire la Marea Neagră?”, atunci procentajul este mic; dacă însă gradul de dificultate a fost ceva mai răsărit, există un motiv de bucurie!
    Așadar, la ce grad de dificultate ne raportăm?
    Ca să putem discuta în cunoștință de cauză, știut fiind faptul că statistica este o curvă care-ți spune întotdeauna ceea ce vrei să auzi (cu condiția să știi s-o întrebi)!
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult

Steag Iran / sursa foto: Profimedia

Mă amuză specialiştii care explică, cu un zâmbet doct şi o hartă colorată în spate, că ştiu exact ce va urma în Orientul Mijlociu. Dacă ar fi fost atât de simplu, şahinşahul ar fi murit pe tron, Khomeini ar fi rămas un exilat pitoresc într-o Franţă în care intelectualii de stânga îi adulau pe revoluţionari, iar experţii occidentali nu ar mai fi fost nevoiţi să îşi rescrie memoriile explicând cum „semnalele existau” şi în 1979, dar n-au fost interpretate corect.

Citește mai mult