Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Rezultate Evaluare Națională 2017: 77% dintre absolvenții de clasa a opta au obținut medii peste cinci

Luni au fost publicate rezultate la examenul de Evaluare Națională 2017, iar 76,9% dintre candidați, adică 108.252 de absolvenți, au obținut note de trecere. La examen s-au prezentat 97,1% dintre cei înscriși pe liste, iar 467 dintre copiii care au dat examenul au obținut media 10, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației Naționale.


Apasă pentru a mări imaginea

Note mai bune la limba română

Cel mai mare procent de promovați s-a înregistrat în județul Brăila, 92,4%, urmat de Cluj, unde 90% dintre cei prezenți în sala de examen au obținut medie de trecere și București, cu 89,3% medii peste cinci. Cel mai mic în Giurgiu, 61,2%, urmat de Teleorman, cu 63,5% și Mehedinți cu 68%. Cele mai multe medii de 10 au fost luate în București (106), județul Iași (37), județul Maramureș și județul Buzău (câte 24). 

La proba de limba si literatura română, 121.227 de candidați,  85,9% din total, au primit note de trecere, iar dintre ei 1.719 au luat nota 10. La matematică, 92.799 de candidați (65,9%) au avut note peste 5, dintre care 4.350 au luat 10.

Una dintre noutăţile acestui examen este că ponderea mediei de la Evaluarea Naţională creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere în clasa a IX-a, aşa cum era până acum. Candidații au posibilitatea de a face contestații. Încă un element nou este faptul că a fost îndepărtată prevederea din metodologia de desfăşurare a examenului de Evaluarea Naţională şi a Bacalaureatului care spunea că trebuie sa existe o diferenţă de 0,5 puncte între nota iniţială şi cea finală, de după contestatie, pentru ca nota să fie modificată. Acum nota finală va fi cea după contestaţie, indeferent de marja cu care este mărită sau micșorată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Foarte bine că a crescut procentul notelor peste cinci: problema este alta, anume la ce subiecte a crescut această notă! Dacă subiectele au fost din categoria „nu-i așa că România are ieșire la Marea Neagră?”, atunci procentajul este mic; dacă însă gradul de dificultate a fost ceva mai răsărit, există un motiv de bucurie!
    Așadar, la ce grad de dificultate ne raportăm?
    Ca să putem discuta în cunoștință de cauză, știut fiind faptul că statistica este o curvă care-ți spune întotdeauna ceea ce vrei să auzi (cu condiția să știi s-o întrebi)!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult