Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Subiecte „frumoase, ușoare” la proba de limba și literatura română a examenului de Bac 2017

Bacalaureat 2017

Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

Luni a avut loc proba scrisă de limba și literatura română a examenului de Bacalaureat 2017, la care au fost înscriși peste 135.000 de elevi. După un an în care au apărut pe scena publică voci de profesori care spun că elevii ar trebui să studieze mai multă literatură contemporană, mai apropiată de tipul lor de sensibilitate și de experiență, cerințele de la literatură au vizat texte ale unor autori români de referință. 

La real, la subiectul al III-lea, elevii au avut de redactat un eseu de 600-900 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ aparținând lui Ioan Slavici sau Liviu Rebreanu. Absolvenții de liceu puteau opta aici între un personaj din „Moara cu noroc”, a lui Slavici, sau din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu.

La uman, elevii au avut de scris seu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinte relaţia dintre două personaje dintr-un text narativ aparţinând lui Marin Preda.

„Pe elevi îi avantajează faptul că au primit să analizeze o operă în proză”

Ruxandra Cioc, profesoară de română la un liceu din Capitală și doctor în literatură româână a comentat pentru Republica subiectele date la Bac.

„Subiectele au fost frumoase, ușoare, deoarece elevii se tem, de obicei, de poezie. Îi avantajează, așadar, că au primit să analizeze o operă în proză și ajung mai ușor să scrie 600-900 de cuvinte, atunci când pot include aspecte legate de episoade semnificative, personaj, structură narativă.

Dificultate mai mare au avut, așa cum e firesc, subiectele destinate absolvenților de filologie. Spre deosebire de colegii lor de la real, care au avut de ales între doi autori (Slavici sau Rebreanu), ei au avut operă unică spre analiză: Moromeții, de Marin Preda. Alt subiect greu la profilul uman a fost al doilea, textul argumentativ despre utilitatea activităților extrașcolare în educația cinematografică. 

Pentru un punctaj bun, aici ar fi necesare câteva cunoștințe de istorie a cinematografiei, menționarea unor fime-reper. Fie ele și unele de data recentă. Desigur, exprimarea este cea care primează, opinia personală nu poate fi sancționată, dar numai atâta vreme cât este susținută prin argumente, inclusiv prin exemplificări”, a declarat Ruxandra Cioc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Pentru a fi în pas cu vremurile, ar trebui studiat în liceu și dat la examen Miron Radu Paraschivescu: „Cânticele țigănești” îmi par a fi de actualitate!
    • Like 0
  • check icon
    Asa e,greu subiect pentru cei de la filologie! Adolescentii nu pot sã inteleagã scrierile autorilor români canonici. Pur si simplu,nu pot! Nu au experienta de viatã necesarã.Eu am urât " Morometii" pânã pe la vårsta de 23 ani. Si asta se întâmpla in anii'75-'80! Abia dupã aceea ,am descoperit/savurat/citit si rãscitit toate romanele lui Marin Preda. ASA gândeau/simteau si colegii mei de generatie. Din pãcate,acesti tineri nu mai au sansa de a descoperi frumusetea autorilor clasici. Nu este vina lor. S-au schimbat valorile,cutumele,sistemele de referintã. Asta e-lumea se miscã si e firesc sã se ìntâmple asa!
    • Like 4
    • @
      check icon
      Corectă observație, subscriu! Iar „comentariile” emise în limba de lemn a fiecărui prof aveau (dacă aveau) niște idei impersonale, pe care elevii le „înghițeau pe nemestecate”.
      Și acum țin minte că mă gândeam pe atunci la Eminescu, și-mi spuneam: doamne, dacă ar ști ce spun unii că gândea el în respectivele poezii, probabil că s-ar cruci!

      Oricum, la limba asta de lemn cu înflorituri a comentariilor literare, băieții sunt dezavantajați clar în raport cu fetele.
      Aș fi foarte curios cum vede doamna profesoară următoarea situație trăită de puștiul meu (a terminat clasa a doua), care își caută cuvintele și în comunicarea orală, darămite în scris... Ei, la un moment dat, în timpul anului, și-a făcut singur singurel tema, fără niciun ajutor (avea inclusiv de compus un textuleț după câteva imagini). Din punctul meu de vedere era excelent, deoarece lucrase independent și corect, respectând cerințele. Ei, a doua zi s-a întors de la școală cam abătut, cu textul respectiv comentat în roșu: „Foarte sec!”. P — — a mea, de parcă imaginile respective musteau de zeamă... M-am enervat, așa că data viitoare i-am compus un text plin de înflorituri din astea aberante, care nu spun nimic, dar constat că sunt apreciate ca „expresii frumoase”. Ei, atunci s-a întors cu textul adnotat tot în roșu, dar cu „Foarte frumos!”, deși era clar că depășea cu mult nivelul lui și în general al clasei a doua. Merçi, doamna învățătoare, ce generoasă sunteți, deci știu să mă exprim foarte frumos... Cui naiba îi folosește prefăcătoria asta? Copilului sigur nu, în loc să capete încredere în forțele proprii, rămâne cu impresia că el nu poate produce un text bun.
      • Like 1
    • @
      check icon
      Si cine stie câte generatii,de acum înainte,vor "ìnghitii pe nemestecate" aceleasi " nemuritoare" comentarii aride!Nu as mai vrea sã fiu in pielea lor!
      • Like 1
    • @
      check icon
      Corect! Cu toate că am avut şi colegi care erau cumva "înaintea generaţiei", iar ei simţeau altfel. Îmi amintesc cât l-am urât pe Arghezi... nici acum nu suntem prieteni prea buni :)) Totuşi, cred că cel mai mare câştig al unui elev, după terminarea liceului, este de a reuşi să exprime o părere proprie şi argumentată despre un roman pe care l-a citit (oricare ar fi acesta). Să poată spune celor din jur de ce i-a plăcut sau de ce nu i-a plăcut cartea respectivă.
      • Like 1
    • @
      check icon
      Eu stiu ce ar trebui!Intrebarea este urmãtoarea: ìi ajutã/stimuleazã scoala sã gândeascã/exprime liber,cu usurintã si...cu plãcere?Mã tem cã,în majoritatea cazurilor se merge pe linia "traditionalã": comentariile standard,memorate si redate la examene.Sper ca exceptiile(profesori si elevi ìnaintea vremurilor) sã fie cat mai multe. P.S.-nici eu nu mã " inteleg" cu Arghezi, Creangã, Eminescu,Sadoveanu(exceptie-"Baltagul","Dumbrava minunatã").
      • Like 0


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult