Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

95% din companiile active în România sunt microîntreprinderi și 82% au maximum 3 angajați. Fără măsuri de sprijin din partea statului acestea vor rezista, în medie, doar 3-4 luni

IMM

Foto Guliver/Getty Images

Mediul de afaceri are nevoie de implementarea unor măsuri de sprijin. Dacă fenomenul coronavirus (COVID-19) va accelera precum în Italia, multe companii active în România nu vor rezista fără credite fiscale sau reeșalonarea împrumuturilor existente. Deja multe sectoare au probleme serioase (horeca, transporturi, construcții, diferite servicii prestate companiilor). 

Clasa politică trebuie să iasă urgent din paradigma calculelor de campanie electorală și să anunțe instrumente practice pentru mediul de afaceri.

Argumentele mele:

1. Câte companii vor fi afectate? Aproximativ o treime din firmele active în România au un cash flow extrem de fragil din cauza pierderilor acumulate și imunității foarte scăzute la șocurile externe. Vorbim despre aproape 150.000 de companii care concentrează aproximativ 850.000 de locuri de muncă. Enorm! Dacă aceste locuri de muncă se pierd, vorbim despre un impact bugetar direct (minim) de 35 mld RON (fără efectele de rundă secundară). Calcule ilustrate în tabelul de mai jos:

2. Cât rezistă companiile active în România? În medie, între 3-4 luni din rezervele acumulate (exceptând finanțare adițională sau capitalizarea de la acționari). Calculele sunt ilustrate în tabelul 2, unde am scalat costurile cu furnizorii în sold și salarii la fiecare 100 RON cifra de afaceri (rezervele acumulate constau în profitul încasat (după ajustarea creanțelor) și reinvestit în companie (după ajustarea dividendelor), ajustat cu toate cheltuielile non-monetare (amortizari etc.)

95% din companiile active în România sunt microîntreprinderi și 82% au maximum 3 angajați. În medie, rezistă 3, maximum 4 luni fără măsuri de sprijin. Dacă mor companiile, statul se blochează. Pentru a evita un cerc vicios dramatic, sunt necesare măsuri urgente precum: credit fiscal (prelungirea scadențelor la TVA, impozite, contribuții), reeșalonări bancare, scheme de finanțare garantate de stat cu dobânda zero.

Multe alte măsuri interesante sunt propuse aici - https://petitie.smartbill.ro/

Recomand antreprenorilor semnarea petiției.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult