Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

A intrat pandemia de COVID-19 în fază endemică? A 4-a săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi

vaccinare covid - Foto: DR P. MARAZZI / Sciencephoto / Profimedia)

Foto: DR P. MARAZZI / Sciencephoto / Profimedia

Săptămâna trecuta (19-26 februarie 2023) au fost confirmate oficial 5,211 cazuri noi de COVID-19 în România, o creștere cu peste 25% față de săptămâna precedentă.

Este a 4-a săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19 și de asemenea a doua săptămână în care înregistrăm o creștere medie de peste 20% pentru 3 săptămâni consecutiv.

Probabil săptămâna viitoare vom avea maxime zilnice de peste 1.000 de cazuri pe zi, dacă acest ritm de creștere se menține.

Când am înregistrat o creștere procentuală similară a numărului de cazuri de gripă, a fost declarată starea de alertă epidemică și au fost recomandate o serie de măsuri de prevenție. Cu toate acestea COVID-19 are o situație privilegiată și răspândirea sa nu mai trebuie limitată, doar a gripei.

Din fericire gripa se află în a 4-a săptămână de platou sub 3.000 de cazuri pe săptămână și mortalitatea în gripă se menține mult sub cea din COVID-19.

Tot din fericire valul 7 de COVID-19 a fost cel mai blând de până acum și aparent gripa a frânat evoluția COVID-19, așa cum se observă din graficul următor, unde vârful cazurilor de gripă se suprapune peste vârful cazurilor de COVID-19.

Din nefericire, COVID-19 revine pe creștere și nu avem niciun semnal că valul 7 a fost depășit, ci doar întârziat.

Cea mai îngrijorătoare informație din raportul oficial COVID-19 de săptămâna trecută este că aproape jumătate din cazurile noi de COVID-19 confirmate în săptămâna 19-26 ianuarie 2023 sunt reinfectări (2.030 din 5.211).

Rata de reinfectare măsoară echilibrul dintre bariera imună a populației (imunitatea de turmă) și evaziunea imună a noilor variante (infecțiozitatea relativă a virusului). Cu alte cuvinte, cât de bine ne protejează imunitatea dobândită prin vaccinare și/sau infectare de o nouă infectare cu același virus.

Răspunsul este: tot mai puțin bine. De la o protecție de 98% am ajuns la doar 62%.

În graficul următor aveți evoluția ratei de reinfectare de când este măsurată în România.

clic pe imagine pentru a mări

Vedem că Delta are o capacitate mică de reinfectare (sub 2%) ceea ce explică atât eficiența vaccinării, cât și protecția ridicată după infectare. Riscul să te reinfectezi cu Delta dacă ești vaccinat sau ai trecut prin infectare este foarte mic chiar și astăzi! Această situație se schimbă odată cu apariția Omicron.

Variantele inițiale de Omicron (BA.1 & BA.2) au produs un val masiv de infectări și din cauza ratei mari de reinfectare care a depășit 10%, iar această tendință a continuat ca urmare a presiunii selective exercitate de zidul tot mai crescut de imunitate, dobândit de populație mai ales prin infectare în România.

Scăderea eficienței imunității după vacinare sau după infectare nu este așadar rezultatul unei conspirații, ci al evoluției naturale a virusului care nu are decât două opțiuni: să dispară (așa cum ne asigură politicienii) sau să se adapteze și să producă variante capabile să ne infecteze din nou (așa cum se întâmplă în realitate).

Vedem cum în valul 6 din vară, dominat de BA.4 și BA.5, 20% (1 din 5) din cazuri au fost reinfectări, iar debutul valului 7 la finalul lunii noiembrie este marcat de o creștere a numărului de reinfectări la 25% pe fondul apariției variantelor descendente din BA.5 (BQ, BF și BN) din roiul de variante sau grupul Pentagon (despre care am discutat pe larg în alt articol în Republica).

Din fericire BQ.1.1 și XBB.1.5 dislocă mult mai lent descendenții BA.5 decât s-a anticipat ceea ce a făcut creșterea valului 7 mult mai lentă decât a valurilor precedente. De asemenea boala nu este mai severă nici chiar în cazul XBB.1.5.

Chiar dacă protecția față de reinfectare scade, protecția față de forme grave de boală și deces după vaccinare și/sau infectare se menține mult mai mult timp în majoritatea cazurilor.

E posibil că această evoluție să marcheze debutul fazei endemice a pandemiei, definită de un număr relativ constant de infectări cu valuri epidemice mai frecvente și mai puțin ample.

COVID-19 nu este „doar o gripă”

Din nefericire, SARS-CoV-2 nu este un virus sezonier cum este virusul gripal și poate produce valuri în orice anotimp. În plus, creșterea abruptă a numărului de reinfectări marchează un salt calitativ în compoziția roiului de variante din România, similar saltului dintre BA.2 și BA.5 care a marcat debutul valului 6 în vara anului 2022 (vezi graficul anterior).

Astfel, deși datele de secvențiere sunt superficiale, publicate răzleț și cu întârziere, observăm o creștere progresivă a numărului de infectări cu variante recombinate (XBB,XBK, XBJ) și peste 90% din secvențierile de săptămâna trecută sunt variante "altele decât VOC Omicron".

Roiul de variante din România începe astfel să semene cu menajeria identificată și în alte țări și conține zeci dintre sutele de variante aflate în circulație la nivel global. Toate aceste variante sunt numite în continuare Omicron de OMS deși avem inclusiv variante Deltacron (recombinanții Delta Omicron XAY) în circulație în Europa.

apasă pe imagine pentru a vedea la dimensiune mai mare

Departe de a dispărea, SARS-CoV-2 se diversifică și explorează întregul spațiu evoluționar pe care i l-a pus la dispoziție omenirea, renunțând și discreditând măsurile de prevenție.

Spre deosebire de virusul gripal, SARS-CoV-2 este un virus sistemic cu multiple căi de intrare în celulă, care poate persista în organism și produce efecte vreme de luni de zile după infectarea inițială, mai ales la nivelul sistemului cardio-vascular și nervos. Long COVID este o boală tot mai bine definită clinic, căreia statele occidentale îi alocă resurse importante de milarde pentru diagnostic și tratament.

Ce vreau să subliniez? COVID-19 rămâne un pericol mult mai mare decât gripa în ciuda imunității ridicate dobândite de populație prin vaccinare și infectare. Nu e momentul să renunțați la mască și vaccin, mai ales dacă sunteți vulnerabil, dimpotrivă, să nu uitați că "paza bună, trece primejdia rea" și să vă păziți în continuare sănătatea.

Măsurile de prevenție împotriva gripei ne-au păzit și de COVID-19, iar recomandările Ministerului Sănătății ar trebui să includă și COVID-19 în campania împotriva gripei făcută la televiziuni și în presă.

Dar cât de rea e primejdia COVID-19 după 3 ani de pandemie?

De la debutul epidemiei de gripă în octombrie si până acum (3 octombrie 2022 - 26 februarie 2023) am înregistrat

Vedem că în cel mai blând val de la debutul pandemiei, COVID-19 ucide de 5 ori mai mulți oameni decât ucide gripa în sezonul epidemic.

În concluzie, nu știm încă dacă creșterea susținută dar relativ temperată (pentru COVID-19) a cazurilor noi din ultimele 4 săptămâni reprezintă debutul fazei endemice a pandemiei sau o reluare a creșterii valului 7.

Știm însă că scenariul cel mai optimist este cel al intrării în faza endemică, iar COVID-19 în faza endemică este de 5 ori mai periculos decât gripa în faza epidemică Mai mult, această analiză se aplică doar la faza acută, fără să luăm în calcul faza post-acută sau Long COVID.

Apare inevitabil o întrebare, dacă anunțăm alertă epidemică pentru gripă, atunci de ce nu facem același lucru pentru un virus care ucide de 5 ori mai mulți oameni? Nu am un răspuns pentru această întrebare legitimă.

Motivele care fac guvernul să ceară populatei să evite gripa, dar o încurajează să ignore COVID-19 în mod cert nu sunt motive medicale.

Referinte:

https://republica.ro/valul-6-a-trecut-urmeaza-valul-pentagon-romania-singura-tara-din-ue-care-nu-are-disponibile-nici-vaccinul

https://republica.ro/amenintarea-care-vine-din-china-unde-are-loc-un-dezastru-umanitar

https://republica.ro/varianta-xbb-1-5-kraken-a-ajuns-si-in-romania-o-noua-amenintare-dupa-3-ani-de-pandemie-covid-19

https://app.powerbi.com/view?r=eyJrIjoiNzE5YzczODItMDQzMS00M2EzLWFjNWYtMjg3OTY3NTNhZDM3IiwidCI6ImRjMWYwNGY1LWMxZTUtNDQyOS1hODEyLTU3OTNiZTQ1YmY5ZCIsImMiOjEwfQ%3D%3D

https://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/gripa/

https://www.ms.ro/buletine-de-presa-covid/

https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/infectia-cu-noul-coronavirus-sars-cov-2/analiza-cazuri-confirmate-covid19/

https://vaccinare-covid.gov.ro/informatii-inselatoare-despre-statisticile-privind-mortalitatea-in-romania-si-numarul-de-decese-cauzate-de-virusul-gripal/

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De fiecare dată când sunt modificări în rău mai mici sau mai mari pe plan epidemiologic, apare și dl. Jurma să pună gaz pe foc în mod alarmist. Aceste apariții rău prevestitoare ale d-lui Jurma îmi amintesc de filmul ”Profețiile omului-molie”. Acolo apărea acel personaj malefic (omul-molie) înaintea unor dezastre potențiale. Brrrr.... Dar știu și că până la urmă, în film, ”dezastrul” a putut fi evitat și deci nu s-a confirmat. La noi, în viața reală, cu atât mai mult cred că, vorba lui Mugur Isărescu, dl. Jurma ar trebui să mai bea un ceai de tei să se mai liniștească un pic.
    • Like 1


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult