Foto: Yoichi Hayashi / AP / Profimedia
Incidența oficială a cazurilor noi de COVID-19 în România va coborî săptămâna viitoare sub 0.5 la mie și putem considera formal că am ieșit din valul 6-Omicron-BA5.
După numărul de spitalizări și decese, valul 6 a fost cel mai blând dintre valurile gestionate fără carantină (valul 1 rămâne valul cel mai blând în România, datorită măsurilor luate de autorități la acea vreme).
Putem răsufla ușurați? Da, pentru moment putem să ne bucurăm de răgazul pe care ni-l oferă pandemia de COVID-19. Până la finalul lunii octombrie, incidența va rămâne foarte probabil sub 1 la mie.
Am scăpat și de pandemie? Din păcate nu.
Ce urmează? Un nou val epidemic, valul 7
În lipsa globală a măsurilor de limitare și prevenție, pandemia a devenit predictibilă în privința valurilor. Teoretic acestea vor deveni tot mai frecvente și mai puțin ample, până când incidența se va stabliza la o rată relativ constantă și vom intra în stadiul endemic al pandemiei.
Surpriza cea mai neplăcută vine însă de pe frontul supravegherii genetice a pandemiei.
Odată cu apariția variantei BA.2.75 „Centaurus” în luna iulie, pandemia a intrat într-o nouă fază de evoluție pe care o putem numi divergentă convergentă.
Divergența provine din apariția rapidă, aproape săptămânală, a unor noi versiuni, în diverse regiuni ale globului.
Convergența provine din selectarea rapidă, aproape săptămânală, a unor mutații avatajoase în rândul descendenților acestor versiuni.
Rezultatul este o „supă” de peste 300 de variante noi, a cărei complexitate face dificilă monitorizarea și prognoza valurilor, dar care permite pandemiei să ocolească pe multiple căi imunitatea dobândită de populație prin infectare și/sau vaccinare. Iată o schemă simplificată a „selecționatei epidemice” pe care o pregătește pandemia de COVID-19 pentru sezonul de toamnă/iarnă:
clic pe imagine pentru a mări dimensiunea
Evident chiar și această schemă simplificată este dificil de urmărit pentru nespecialiști, dar ne oferă o idee de ceea ce s-a întâmplat în doar câteva luni de când oficial „s-a terminat pandemia”. Pentru a înțelege ce urmează e necesară o simplificare suplimentară.
Scurt istoric al pandemiei de COVID-19
Ca să simplificăm discuția și să stabilim un cadru comun de referință este necesar să facem o recapitulare a evoluției virusului SARS-CoV-2 până în acest moment (octombrie 2022).
Așa cum se vede din imaginea de mai jos, în primăvara anului 2021, la finalul valului 3, tulpina Alpha părea să fie în cea mai bună poziție pentru a furniza varianta dominantă în valul 4. În acel moment, Delta era încă în oglinda retrovizoare a Alpha, deși au apărut cam în aceeași perioadă.
Cu toate acestea, Delta a devenit dominată în toamna anului 2021, a produs un val catastrofal în lume și cel mai letal val din România. Așa cum se vede din imaginea următoare, la finalul anului 2021, tulpina Delta părea să fie în cea mai bună poziție pentru a furniza varianta dominantă în valul 5.
clic pe imagine pentru a mări dimensiunea
Cu toate acestea, Omicron, o variantă derivată din ramura ancestrală B.1.1 a virusului (care a produs și Alpha) și foarte îndepărtată genetic de Delta, a devenit dominantă în prima parte a anului 2022 și a produs valul cu cele mai multe infectări, atât în lume cât și în valul 5 în România.
Am avut așadar o versiune mai blândă derivată din B1.1 (Alpha), dislocată de o versiune mei severă derivată din B.1 (Delta), dislocată de o versiune mai blândă derivată din B1.1 (Omicron), dislocată de o versiune ușor mai severă derivată din BA.2 (Omicron-BA5).
Nu există deci un trend al severititatii care să ne permită să anticipăm cât de severa va fi următoarea variantă. Pandemia joacă ruleta rusească cu omenirea și singurul său scop este să ne țină la masa de joc.
Am avut noroc că tulpina Omicron a fost semnificativ mai blândă decât Delta și zidul de imunitate dobândit de populație prin vaccinare și infectare a făcut ca valul 5-Omicron să producă un număr mult mai mic de spitalizări și decese, raportat la infectări decât valul 4-Delta.
Omicron se dovedește tot mai mult a fi un cal troian care suprimă sistemul imun într-un procent suficient pentru a permite și altor viruși să intre sau să revină în populația umană. Un astfel de virus este MPXV (variola maimuței sau monkeypox) care a reușit performanța de a deveni endemic în mai puțin de un an, pe fondul depresiei imune induse în populație și oboselii pandemice în privința măsurilor de sănătate publică în general în lume. Astfel de cazuri vor continua să apară.
Din nefericire, în loc să clădim pe acest succes obținut cu un efort titanic și mari sacrificii, am tras concluzia că pandemia a devenit mai blândă de la sine și am renunțat la orice efort. Omicron a făcut țările să renunțe rând pe rând la orice măsură de prevenție și să deschidă larg poarta infectărilor.
Pandemia a putut să evolueze nestingherit începând cu vara anului 2022, când valul 6 produs de variantele BA.4 și BA.5 (descendente ale versiunii BA.2 a Omicron) a confirmat că virulenta virusului este în scădere relativă în raport cu zidul de imunitate.
Astfel, desi BA.5 este mai virulent decât BA.1 și BA.2 în studiile de laborator, în populația vaccinată și/sau trecută prin boală, numărul de spitalizări și decese a fost mai scăzut decât în valul 5-Omicron-BA1.
Acest zid de imunitate a forțat însă Omicron să se adapteze și să producă o varietate incomparabil mai mare de versiuni decât oricare tulpină de până acum (vezi imaginea de mai jos).
apasă pe imagine, pentru a-i mări dimensiunea
Ce sunt „Pentagon”, „Hexagon”, nivelul variantei și variantele recombinate
Ce urmează? Putem doar specula la acest stadiu.
Știm că presiunea selectivă asupra oricărui virus pandemic este în primul rând pentru infectare și deci pentru evaziunea imună. Pentru ca SARS-CoV-2 să poată circula în continuare în populația umană trebuie să producă variante care ocolesc imunitatea dobândită prin infectare și vaccinare. Virulența este în general fără beneficii directe pentru virus și nu există o presiune selectivă directă pentru a crește virulența decât dacă virulența ajută la transmisia virusului. Există însă adesea o presiune indirectă, care face ca o serie de viruși să rămână extrem de patogeni.
Oficial sunt acum în lume în jur de 500.000 cazuri noi de COVID-19 zilnic. În realitate numărul este mult mai mare, probabil peste 3 milioane zilnic. Chiar dacă virusul SARS-CoV-2 este mai stabil decât virusul gripal și majoritatea mutațiilor sunt dezavantajoase, numărul imens de persoane infectate în lume, care produc zilnic miliarde de viruși, îi permite să producă zilnic zeci de noi variante mai avantajoase.
Putem compara pandemia cu un imens sistem computațional de tip cloud, care caută cei mai eficienți algoritimi de infectare și răspândire a unui mesaj în rețeaua de oameni, folosind chiar oamenii ca noduri de calcul. Viteza acestui supercomputer este direct proporțională cu numărul de persoane infectate simultan.
Noile variante concurează între ele pentru a infecta o nouă persoană înainte de a fi eliminate de sistemul antivirus al gazdei infectate. Este o competiție nemiloasă pentru noile generații de viruși. Succesul înseamnă răspândirea exponențială, eșecul înseamnă dispariția.
Din presiunea imensă produsă între forța valului epidemic și rezistența zidului de imunitate rezultă un număr tot mai mare de versiuni (divergența), care au în comun aceleași mutații dobândite independent (convergența). Este o adevărată furtună evoluționară, fără precedent în istoria documentată a omenirii, la care omenirea asistă indiferentă, paralizată de toxicitatea discursului negaționist.
Acest fenomen de turbo-evoluție duce la formarea de grupuri de variante care evoluează în paralel în aceeași populație, similar unui roi de insecte.
Pentru a încerca să țină pasul cu pandemia și a monitoriza în continuare variantele cele mai bine adaptate (cele mai fit), cercetătorii au propus o serie de termeni pentru a denumi aceste grupuri: roi (swarm), nor (cloud), supa (soup), loturi (lot), haite (packs), echipe (teams) etc.
Clasificarea genetică (în funcție de ramuri sau clade) nu mai este suficientă pentru a putea monitoriza noile grupuri sau roiuri de variante. Pentru clasificarea variantelor în grupuri este nevoie acum să adaugăm criterii funcționale.
Biostatiscianul J.P. Weiland a propus un grup care să includă versiunile cu cele mai importante 5 mutații (mutații cheie în pozițiile 346, 444, 452, 460, și 586) pe care l-a denumit „Pentagon”. Pentagon are un avantaj săptămânal de creștere de peste 100% față de BA5 . Din Pentagon fac parte BA.2.3.20, BA.2.75.2, BM.1.1.1, BQ.1.1 și XBB, dar grupul e în continuă creștere.
Cornelius Roemer a propus clasificarea variantelor în grupuri în funcție de distanța măsurată în mutații-cheie față de o versiune de referință sau varianta de nivel 0. În acest caz, varianta de nivel zero (Level 0) este Omicron-BA2. Nivelul variantei (Level) este definit de numărul de astfel de mutații în RBD (Receptor Binding Domain) față de varianta zero Omicron-BA2 (ex: 4 mutații RBD față de Level 0 = Level 4) sau de numărul de mutații față de un nivel precedent (ex: 2 mutații RBD față de Level 2 = Level 4).
Nomenclatura a devenit atât de complicată, încât au fost propuse și o serie de aliasuri și „nick names” (nume poreclă) pentru identificatori deveniți imposibil de folosit în conversație: Astfel o varianta gen B.1.1.529.5.3.1.1.1.1.1 are un alias BQ.1.1 și supranumele „Cerberus”. Mai jos avem o schemă simplificată a nomenclaturii curente pentru variantele din grupul „Pentagon” și a celor de nivel 5, 6 și 7.
NOTE: Exista 3 sisteme de nomenclatură PANGOLIN, NEXSTRAIN și GISAID. Sistemul Pangolin este cel mai folosit, pentru că are cea mai bună „rezoluție”. Pentru a alinia grupurile Pentagon și Nivel 6, care sunt aproape identice, a fost propus termenul „Hexagon”(6 mutații RBD) pentru a substitui Pentagon. Pentagon și Hexagon sunt sinonime, dar Pentagon conține acum variante din mai multe niveluri.
Variantele recombinante
La „supa” genetică de variante produse de mutații se mai adaugă variante produse printr-un mecanism intrinsec al virusului SARS-CoV-2, recombinarea genetică.
Așa cum sugerează numele, recombinarea este combinarea unor secvențe din viruși diferiți într-un nou virus hibrid. Recombinarea poate duce la salturi evoluționare, când are loc între viruși care au dobândit proprietăți diferite în urma evoluției prin mutații.
Acest fenomen a fost mediatizat odată cu apariția primilor hibrizi Delta-Omicron, supranumiți Deltacron. Din fericire, niciun astfel de hibrid nu a reușit să se impună în fata variantelor BA5 care sunt acum dominante.
Variantele recombinante sunt în general desemnate cu identificatori care încep cu litera X în nomenclatura Pangolin (ex: XD, XE, etc)
Recombinarea e posibilă doar dacă o persoană este infectată simultan cu două (sau mai multe) variante diferite ale virusului sau cu două tulpini compatibile ale unor viruși diferiți. Astfel de persoane au în general sistemul imun compromis și până în vara anului 2022 au fost relativ bine protejate de infectare. Renunțarea la măsurile de prevenție în spitale și răspândirea nestingherită, combinată cu capacitatea crescută de reinfectare a noilor variante Omicron, produce și un număr tot mai mare de recombinări.
La fel ca în cazul mutațiilor, majoritatea recombinărilor sunt dezavantajoase. Atunci când au însă succes produc salturi evolutive și permit virusului să dobândească proprietăți noi. Spre exemplu, se consideră acum că evenimentul care a permis saltul virusului de la animal la om este o recombinare.
BQ.1.1 și XBB: vedetele noului val
La fel ca în orice echipă, și “selecționata” pentru sezonul de toamnă/iarna al pandemiei de COVID-19 are vedete. Acestea sunt variantele BQ.1 și XBB, care fac parte din grupul Pentagon. Ambele ocolesc complet gama de anticorpi monoclonali terapeutici disponibili și au o evaziune imună ridicată, ceea ce le permite să infecteze cu ușurință și persoane trecute prin boală.
Varianta BQ.1.1, supranumită “Cerberus”, este un alias pentru B.1.1.529.5.3.1.1.1.1.1 provine din BA.5 (B.1.1.529.5) pe ramura BE.1 (B.1.1.529.5.3.1.1).
BQ este așadar un alias pentru BE.1.1, iar BE la rândul său este un alias pentru (BA.5.3.1).
BQ.1.1 este urmărit cu îngrijorare, pentru că pe lângă evaziunea imună, a dobândit temuta mutație L452R, caracteristica variantei Delta. BQ.1 și familia sa sunt în creștere rapidă în Europa și America de Nord, unde va deveni probabil dominantă în următoarele săptămâni.
Varianta XBB, supranumită “Gryphon”, este un alias pentru virusul recombinant rezultat din recombinarea variantelor BM.1.1.1 și BJ.1.
BJ.1 (B.1.1.529.2.10.1.1) provine din BA.2 si este un alias pentru varianta BA.2.10.1.1.
BM.1.1.1 (B.1.1.529.2.75.3.1.1.1) provine tot din BA.2 este un descendent al variantei BA.2.75 “Centaurus” care a atras în vară atenția presei. Specialiștii sunt îngrijorați de clada Centaurus, pentru că produce variante cu o afinitate crescută pentru receptorul ACE2, ceea ce poate crește virulența virusului. Chiar dacă Centaurus nu a produs un val global, descendenții săi sunt în expansiune rapidă.
XBB combină așadar evaziunea crescută a BJ.1 cu afinitatea crescută pentru ACE2 a BM.1.1.1 și este una din cele mai temute variante din grupul Pentagon.
Vitalitatea (fitness) acestei tulpini este ilustrată și de faptul că în săptămâna în care am scris acest articol XBB a generat nu mai puțin de 4 versiuni care au primit identificatori proprii (XBB.1, XBB.1.1, XBB.2 și XBB.3)
XBB este răspândit mai ales în emisfera sudică și este în creștere rapidă în Singapore și Bangladesh, dar a fost identificat și în Europa.
Valul 7
Valul 7 a debutat deja în lume. Dintre țările din Europa, Austria și Germania au deja o incidență peste vârful valului 6 din vară. Dintre țările din Asia, Singapore este într-o situație similară.
Cel mai îngrijorător aspect al acestui val este că numărul de internări în spitale și terapie intensivă este de asemenea peste vârful valului BA5 din vară, în ciuda ratei mari de vaccinare și a disponibilității tratamentului cu Paxlovid, singurul antiviral oral cu eficiență ridicată în COVID-19.
Ne putem aștepta ca și în România valul 7 să aibă un profil similar, cu un debut rapid ascendent la începutul lunii noiembrie și un vârf între valul 5 și 6.
În fața acestor amenințări, vestea bună este că noile vaccinuri bivalente produse de Moderna și de Pfizer induc o imunitate bună față de BQ.1.1, deci vaccinarea cu un booster bivalent ne poate ajuta să ieșim cu bine din valul 7.
Vestea mai puțin bună este că XBB și BQ.1.1 sunt suficient de diferite, încât să nu producă o imunitate încrucișată bună, iar vaccinurile nu sunt la fel de eficiente față de XBB.
Așadar, vaccinarea cu noile boostere bivalente și aprovizionarea farmaciilor și spitalelor cu Paxlovid sunt măsuri farmaceutice esențiale pentru a menține în continuare scăzută rata de internare și mortalitatea, în absența măsurilor non-farmaceutice.
Din păcate România rămâne în continuare singura țară din UE care nu are disponibile nici vaccinul bivalent, nici antiviralul Paxlovid. Mai mult, nu avem nici măcar o dată anunțată pentru disponibilitatea lor și există îndoieli în privința intenției guvernului de le achiziționa la timp.
În absenta vaccinului și a medicației antivirale, românii care doresc să evite o formă gravă de boală în valul 7 sunt nevoiți să se bazeze exclusiv pe mască și distanțare socială, măsuri de prevenție puternic descurajate tot de politicieni și guvern.
Din fericire, incidența în România este scăzută la un minim, după ieșirea din valul 6 și mai avem câteva săptămâni până la debutul valului 7.
Guvernul încă mai poate asigura în ceasul al 12-lea vaccinul și medicamentele necesare protejării populației, ca să nu fie iarăși luat prin surprindere că pandemia nu s-a terminat. Pentru aceasta este important să ne facem vocile auzite și în tabăra pro-viață și pro-sănătate a pandemiei. Altfel vocile din tabăra anti-vaccinare și negaționistă ne vor nega până și accesul la vaccin și medicație în numele infectării de turmă
Referințe:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8968083/
https://www.mdpi.com/1999-4915/14/6/1239
https://www.the-scientist.com/news-opinion/plenty-of-evidence-for-recombination-in-sars-cov-2-69156
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0092867421009843
https://twitter.com/JPWeiland/status/1577114174840532993
https://twitter.com/dfocosi/status/1580829460588527616
https://twitter.com/CorneliusRoemer/status/1578079672767840256
https://www.cdc.gov/poxvirus/monkeypox/cases-data/technical-report/report-3.html#dynamics
https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.abb9153
https://twitter.com/PeacockFlu/status/1576611305829515266
https://twitter.com/JPWeiland/status/1577070487842476032
https://github.com/cov-lineages/pango-designation/blob/master/lineage_notes.txt
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.