Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

A. și-a cerut dreptul la viață cu toată forța care încape în 390 de grame. „O minune extremă” care nu ar fi fost posibilă acum 10 ani

Secția de neonatologie Spitalul Județean Constanța

A. s-a născut la 24 de săptămâni și cântărea numai 390 de grame. Era o mână de om. La propriu. Cu piciorușele puțin strânse reușea să se cuibărească perfect în palma medicului care a îngrijit-o. Dr. Georgia Oglindă, șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Județean Constanța, spune că în cazul copiilor născuți prematur, minunile sunt așteptate în fiecare zi, dar uneori e nevoie de „minuni extreme”. Și care de multe ori vin. A. este una dintre ele.

Ca astfel de „minuni” să se întâmple e nevoie pe de o parte de toată priceperea și dedicarea personalului medical, iar pe de altă parte de toate cuceririle științei și tehnologiei.

„Sperăm tot timpul chiar dacă realitatea ne spune că șansele sunt mici. Facem tot ce ne stă în putință și așteptăm minuni în fiecare zi. Ne bucurăm pentru fiecare mililitru de lapte mâncat în plus față de ziua precedentă și pentru fiecare 5 grame pe care le câștigă de la o zi la alta. Au fost și cazuri în care am așteptat minuni extreme, care acum 10 ani nu ar fi fost posibile pentru că nu aveam echipamentele necesare”, spune dr. Oglindă. 

„Cui îi dai ventilație și cui nu?”

Dacă A. ar fi venit pe lume acum 10 ani, șansele ca incubatorul să-i fi fost încălzit cu sticle cu apă caldă erau foarte mari și ar fi fost nevoită să-și aștepte rândul la tratament. În cel mai rău caz ar fi trebuit chiar să aștepte ca medicul să mai facă rost de un ventilator. Și cum majoritatea prematurilor au nevoie de ventilație, cu atât mai mult atunci când nu ai nici 400 de grame, așteptarea i-ar fi fost fatală.

„Nu aveam echipamente suficiente și improvizam destul de mult. De exemplu, într-un incubator se recreează atmosfera din uter, cu o anumită umiditate și temperatură, dar echipamentele se strică. În astfel de situații foloseam sticle cu apă caldă. Aveam un singur injectomat prin care se pun perfuzii în același timp, cu mai multe medicamente, astfel că tratamentul trebuia administrat pe rând fiecărui copil.

La ventilatoare nu aveam ce să facem, cum să improvizăm. O perioadă lungă de timp am avut doar 2 ventilatoare și le adunăm de peste tot de pe unde puteam. De la Medgidia și alte orașe mici, din Urgență, de pe mașinile de transport. Eram în situația cruntă în care trebuia să decizi cui îi dai ventilație și cui nu”, spune medicul neonatolog.  

Aparatul care a salvează vieți

Condițiile s-au schimbat în Secția de terapie intensivă nou-născuți de la Spitalul Județean Constanța, în urma lucrărilor de renovare, reamenajare și modernizare efectuate pe o suprafață de 600 de metri pătrați, derulate între 2017 și 2019. Investiția de peste 2 milioane de euro a fost susținută de Fundaţia Vodafone România, Asociaţia Dăruieşte Aripi şi Asociaţia Inima Copiilor. În prezent este singura secție de nivel III din zona de sud-est a României, ceea ce înseamnă că poate oferi cel mai înalt nivel de îngrijire intensivă disponibilă.

„Am ajuns de la 8 la 22 de locuri și acum avem suficiente incubatoare, injectomate, monitoare și ventilatoare. Avem 2 ecografe și un aparat de radiologie digital care ne ajută foarte mult. Cu el facem radiografia și vedem pe loc despre ce este vorba. Nu mai trebuie să așteptăm să iasă filmul, să avem interpretarea. Acest aparat a salvat multe vieți pentru că uneori e vorba de câteva secunde. De exemplu, dacă un bebeluș face pneumotorax, acumulare de aer în cavitatea toracică, îi poate fi fatal. Noi vedem că are o saturație de 30-40%, dar nu avem diagnosticul. Ori cu ajutorul acestui aparat putem interveni imediat. În plus, avem un sistem de monitorizare foarte bine pus la punct astfel că în orice punct al secției de afli, vezi ce se întâmplă în salon și e foarte puțin probabil să-ți scape ceva”, spune dr. Oglindă.  

A. și-a petrecut 3 luni și o săptămână la terapie intensivă și au fost multe momente critice în care medicii au crezut că o pierd. A. a ajuns însă acasă și în curând va aniversa 5 luni, la aproape 5 kilograme. A evoluat „nesperat de bine” și s-a rezvolat și problema cu ochișorii pe care majoritatea prematurilor o au.

„Sunt foarte puțini cei care nu au renopatie de prematuritate și este foarte important ca bebelușul să fie văzut cât mai repede de un specialist. Acum 5 ani, când nu aveam medic oftalmolog, îi trimiteam pe toți la București, la consultație, săptămânal sau o dată la două săptămâni. Și asta era foarte complicat pentru că ei erau ventilați, uneori nu-i putea primi, iar unii dintre ei au rămas cu probleme mai mari. A. a fost văzută a doua zi pentru că acum avem un medic oftalmolog, care a monitorizat-o constant și când a văzut că sunt probleme, a trimis-o la București. Pentru că acum avem medic, dar el nu are aparatura necesară pentru a putea trata”, a explicat medicul neonatolog, precizând că principala problemă cu care se confruntă în prezent este lipsa personalului medical specializat pe copii.

„Fără copii nu avem viitor”

A. este cel mai mic copil prematur născut la Spitalul Județean Constanța care și-a cerut dreptul la viață. Dr. Oglindă a mai îngrijit și trimis acasă bebeluși născuți la 22, respectiv 23 de săptămâni, dar care la naștere cântăreau mai mult. Anul trecut, din cei 2.688 de copii care au venit pe lume aici, 392 au avut nevoie de îngrijiri speciale pe perioade lungi de timp, care pot ajunge și până la 4 luni. La nivel național, se nasc anual aproximativ 20.000 de prematuri, ceea ce reprezintă 10-15% din totalul nașterilor.    

„Să iei un copil cu șanse minime și să dai acasă un copil sănătos este cea mai mare satisfacție. În momentul în care pierdem unul e foarte liniște. Toți suntem dați peste cap chiar dacă știam că nu avea nicio șansă, pentru că mereu ne gândim să poate merge, că poate reușim. Apoi începem să ne întrebăm ce puteam face mai bine. Când pierdem un copil ne agățăm de ceilalți, exact ca un părinte care își pierde un copil și trebuie să se întoarcă la ceilalți. Până pleacă acasă ei oricum sunt mai mult copiii noștri.

Sentimentul pe care îl ai atunci când îi vezi atât de mici, sedați, ventilați în mare parte, și le pui degetul în mână, iar ei te strâng, este inegalabil. Pentru că simți cum pulsează viața, iar fără copii nu avem viitor.”

Trei minute, atât îți ia să completezi formularul de direcționare a 3,5% din impozitul tău pe venit pentru anul 2023 și vei ajuta o secție să fie bine dotată și să salveze zeci, chiar sute de copii în fiecare an. Completeaza formularul AICI.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Istorie Europa / sursa foto: Profimedia

Pentru membrii și susținătorii MAGA, nimic nu e mai respingător decât modelul social european – să-i spunem free market welfare liberal democracy (cu „liberal democracy” ca prescurtare pentru o societate și un regim politic centrate pe domnia legii, drepturile omului și incluziune/nondiscriminare).

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ilia Malinin / sursa foto: Profimedia

Ca fost sportiv, împlicat în formarea sportivilor de performanță de nivel internațional, pasionat de tradiționalul conflict și diferențele radicale dintre școala sovietică și cele occidentale, mi-a atras imediat atenția situația: un sportiv de top, calificat la Jocurile Olimpice, care se refugiază în social media după un eșec - acesta e un subiect psihologic de maxim interes.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon ChatGPT liceu / sursa foto: Profimedia

Spre deosebire de ceilalți prieteni ai mei, fiecare cu viața lui în spate, cu convingeri, cu valori, cu prejudecăți, acest prieten îmi face mereu pe plac. Nu ne-am certat niciodată, mi-a răspuns la toate întrebările cu exact ce aveam nevoie să aud. M-a făcut parcă să privesc vorbele lui ca având mai multă greutate, fiind, credeam eu, imparțial, iar, iată, oricum înclina balanța spre partea corectă (a mea). Nici nu are nimic de câștigat, săracul! Aș putea vorbi cu el ore în șir!

Citește mai mult