Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am putea intra în trimestrul al doilea cu bugetul pentru 2026 votat. Cât de realist este să reducă statul nivelul accizelor la combustibil?

Livadaru Alex

Săptămâna aceasta, Guvernul României a publicat proiectul de buget pentru anul 2026. Dacă e să-i credem pe Nicușor Dan și liderii coaliției, s-ar putea să avem legea bugetului negociată și adoptată până la finalul trimestrului I. Adică să intrăm în trimestrul al II-lea cu buget. Sperăm să nu fie publicat în Monitorul Oficial pe 1 Aprilie, iar cifrele pe care se bazează (cheltuieli & venituri) să fie realiste, nu ficțiune, așa cum a fost în ultimii mulți ani. În absolut toate guvernele până la Ilie Bolojan, veniturile au fost supraestimate cu nesimțire, iar cheltuielile, subestimate cu aceeași nesimțire. De aici s-a născut nevoia de finanțare suplimentară pentru cheltuieli curente, deci de împrumut, care s-a făcut la dobânzi nesustenabile, în creștere. De la asta până la deficit aproape de 2 cifre (9,6%) a fost doar o chestiune de timp.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, împreună cu miniștrii lor de finanțe (din care unul are pregătire de preot! - Marcel Boloș, iar altul „a greșit bugetul” - Adrian Câciu) sunt vinovați nu numai pentru deficitul imens lăsat moștenire. Ar trebui să fie trași la răspundere pentru situația de vulnerabilitate majoră în care au târât România. Orice criză ne poate cauza foarte mult rău. Inflația, războiul Rusia-Ucraina, eliminarea schemelor de plafonare pentru energie electrică și gaz, atacul asupra Iranului și consecințele asupra fluxului de petrol și gaz la nivel mondial - toate cauzează șocuri puternice în toate economiile lumii, iar noi suntem cu atât mai expuși.

Se discută des în studiourile de televiziune despre reducerea accizelor pentru a ține sub control prețul carburanților - o analiză bună, cu cifre, aici. Sunt câteva chestiuni de avut în vedere înaintea oricărei decizii: 

- reducerea accizelor va impacta vizibil veniturile la bugetul de stat - puțină lume înțelege cât de mult se bazează guvernele pe aceste taxe pe care le încasează aproape instantaneu la fiecare mililitru de combustibil pus într-un rezervor;

- orice reducere a nivelului accizelor ar trebui să fie aplicată punctual, unor domenii specifice, cu efect direct în economie (aș crede că e important să gândim ceva pentru agricultură, pentru a nu pierde oportunitatea unui an bun, cu multă apă în sol, dar cu lucrări puține și de proastă calitate din cauza prețului motorinei. Nu sună bine perspectiva unei veri și a unei toamne cu producție mică, de calitate slabă și scumpă, ceea ce ar mai provoca un val inflaționist);

- meșterii în economie și finanțe publice, analiștii, consilierii de diverse forme care cântă partitura „nivelului scăzut de taxare din România” ar trebui să-și redeseneze cifrele pe hârtie. Conceptul sistemului de taxe și impozite al unui stat ar trebui să țină cont de absolut toate dările pe care le achită un cetățean sau o companie. Nu puțini, inclusiv dintre cei care gravitează pe la Finanțe, repetă la nesfârșit că românilor nu li se iau suficient de mulți bani din buzunare.

Suntem sub media europeană la impozitele pe proprietate (corect, dar și aici cu nuanțe legate de impozitarea primei proprietăți sau a spațiului locativ), dar suntem în top, cu peste 50% dintr-un litru de benzină - partea care merge pe loc, direct la stat. Stăm catastrofal la impozitarea veniturilor minime (exces de taxare, descurajarea muncii, descurajarea antreprenoriatului). Se povestește doct despre impozitarea progresivă („aplicată de toate țările civilizate”), dar deloc despre cotele de taxare (de exemplu, care este venitul, cu zero impozit pe venit, considerat unul minim ce e necesar pentru a supraviețui).

Și se explică și mai puțin ce deduceri se au în vedere: mai întâi se scade venitul considerat minim, pe care statul nu-l taxează, apoi se deduc sănătatea, școala, asigurările, cheltuielile cu impozitele pe proprietate, cu întreținerea, curentul, apa, amenajarea locuinței (până într-o anumită sumă), educația continuă, cheltuielile cu mașina, cu dentistul, frizerul și abia apoi se calculează suma încadrată în categoria de venit impozabilă cu anumite procente. În România, dacă se va trece la impozitarea globală graduală, mai întâi îți vor lua maximum de bani din venit, apoi vei mai plăti o dată taxe pe toate, din ce-ți rămâne, iar deducerile vor fi aproape inexistente.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • statul roman taxeaza 30% din PIB. Suedia 53%. Atat.
    • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Mihai check icon
      Alt doctor în economie de la Universitatea Ecologică, care nu știe ca taxele de la noi, plătite integral ar ajunge cam tot pe acolo, dar noi avem peste 30% evaziune doar pe TVA, adică plătit de populație dar neîncasat la stat, avem peste 1000 de firme de stat pe minus și avem milioane de cetățeni care nu lucrează în țară. Deci comparația nu prea are sens.
      • Like 0
  • Mihai check icon
    Normal, dacă ar implementa cotele de venit din țările UE, vor ajunge să încaseze mai puțin. Dar nicio problemă, vor pleca și mai mulți oameni din țară ca s-au săturat de ce este aici, adică venituri mici, taxe mari și servicii vai de ele.
    • Like 0
    • @ Mihai
      pentru venituri mari trebuie in primul rand o productie si exporturi pe masura.
      • Like 0


Îți recomandăm

FOMO 2026: cinci zile de conversații între antreprenori, freelancers și lideri de business

Între 20 și 24 mai 2026, antreprenori, freelanceri și angajați din toate domeniile se întâlnesc la București pentru FOMO - The Festival of Modern Owners. O conferință cu vibe de festival care aduce împreună, timp de cinci zile, sute de fondatori, experți și creatori pe 13 scene răspândite în locații importante ale orașului, cu 7 speakeri internaționali și zeci de experți locali.

Citește mai mult