Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Am putea intra în trimestrul al doilea cu bugetul pentru 2026 votat. Cât de realist este să reducă statul nivelul accizelor la combustibil?

Livadaru Alex

Săptămâna aceasta, Guvernul României a publicat proiectul de buget pentru anul 2026. Dacă e să-i credem pe Nicușor Dan și liderii coaliției, s-ar putea să avem legea bugetului negociată și adoptată până la finalul trimestrului I. Adică să intrăm în trimestrul al II-lea cu buget. Sperăm să nu fie publicat în Monitorul Oficial pe 1 Aprilie, iar cifrele pe care se bazează (cheltuieli & venituri) să fie realiste, nu ficțiune, așa cum a fost în ultimii mulți ani. În absolut toate guvernele până la Ilie Bolojan, veniturile au fost supraestimate cu nesimțire, iar cheltuielile, subestimate cu aceeași nesimțire. De aici s-a născut nevoia de finanțare suplimentară pentru cheltuieli curente, deci de împrumut, care s-a făcut la dobânzi nesustenabile, în creștere. De la asta până la deficit aproape de 2 cifre (9,6%) a fost doar o chestiune de timp.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, împreună cu miniștrii lor de finanțe (din care unul are pregătire de preot! - Marcel Boloș, iar altul „a greșit bugetul” - Adrian Câciu) sunt vinovați nu numai pentru deficitul imens lăsat moștenire. Ar trebui să fie trași la răspundere pentru situația de vulnerabilitate majoră în care au târât România. Orice criză ne poate cauza foarte mult rău. Inflația, războiul Rusia-Ucraina, eliminarea schemelor de plafonare pentru energie electrică și gaz, atacul asupra Iranului și consecințele asupra fluxului de petrol și gaz la nivel mondial - toate cauzează șocuri puternice în toate economiile lumii, iar noi suntem cu atât mai expuși.

Se discută des în studiourile de televiziune despre reducerea accizelor pentru a ține sub control prețul carburanților - o analiză bună, cu cifre, aici. Sunt câteva chestiuni de avut în vedere înaintea oricărei decizii: 

- reducerea accizelor va impacta vizibil veniturile la bugetul de stat - puțină lume înțelege cât de mult se bazează guvernele pe aceste taxe pe care le încasează aproape instantaneu la fiecare mililitru de combustibil pus într-un rezervor;

- orice reducere a nivelului accizelor ar trebui să fie aplicată punctual, unor domenii specifice, cu efect direct în economie (aș crede că e important să gândim ceva pentru agricultură, pentru a nu pierde oportunitatea unui an bun, cu multă apă în sol, dar cu lucrări puține și de proastă calitate din cauza prețului motorinei. Nu sună bine perspectiva unei veri și a unei toamne cu producție mică, de calitate slabă și scumpă, ceea ce ar mai provoca un val inflaționist);

- meșterii în economie și finanțe publice, analiștii, consilierii de diverse forme care cântă partitura „nivelului scăzut de taxare din România” ar trebui să-și redeseneze cifrele pe hârtie. Conceptul sistemului de taxe și impozite al unui stat ar trebui să țină cont de absolut toate dările pe care le achită un cetățean sau o companie. Nu puțini, inclusiv dintre cei care gravitează pe la Finanțe, repetă la nesfârșit că românilor nu li se iau suficient de mulți bani din buzunare.

Suntem sub media europeană la impozitele pe proprietate (corect, dar și aici cu nuanțe legate de impozitarea primei proprietăți sau a spațiului locativ), dar suntem în top, cu peste 50% dintr-un litru de benzină - partea care merge pe loc, direct la stat. Stăm catastrofal la impozitarea veniturilor minime (exces de taxare, descurajarea muncii, descurajarea antreprenoriatului). Se povestește doct despre impozitarea progresivă („aplicată de toate țările civilizate”), dar deloc despre cotele de taxare (de exemplu, care este venitul, cu zero impozit pe venit, considerat unul minim ce e necesar pentru a supraviețui).

Și se explică și mai puțin ce deduceri se au în vedere: mai întâi se scade venitul considerat minim, pe care statul nu-l taxează, apoi se deduc sănătatea, școala, asigurările, cheltuielile cu impozitele pe proprietate, cu întreținerea, curentul, apa, amenajarea locuinței (până într-o anumită sumă), educația continuă, cheltuielile cu mașina, cu dentistul, frizerul și abia apoi se calculează suma încadrată în categoria de venit impozabilă cu anumite procente. În România, dacă se va trece la impozitarea globală graduală, mai întâi îți vor lua maximum de bani din venit, apoi vei mai plăti o dată taxe pe toate, din ce-ți rămâne, iar deducerile vor fi aproape inexistente.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • statul roman taxeaza 30% din PIB. Suedia 53%. Atat.
    • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Mihai check icon
      Alt doctor în economie de la Universitatea Ecologică, care nu știe ca taxele de la noi, plătite integral ar ajunge cam tot pe acolo, dar noi avem peste 30% evaziune doar pe TVA, adică plătit de populație dar neîncasat la stat, avem peste 1000 de firme de stat pe minus și avem milioane de cetățeni care nu lucrează în țară. Deci comparația nu prea are sens.
      • Like 0
  • Mihai check icon
    Normal, dacă ar implementa cotele de venit din țările UE, vor ajunge să încaseze mai puțin. Dar nicio problemă, vor pleca și mai mulți oameni din țară ca s-au săturat de ce este aici, adică venituri mici, taxe mari și servicii vai de ele.
    • Like 0
    • @ Mihai
      pentru venituri mari trebuie in primul rand o productie si exporturi pe masura.
      • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult