Schimbarea este inerentă progresului. Nu se întâmplă întotdeauna la momentul ideal, cu viteza și impactul pe care ni le dorim, dar nici nu trebuie să fie așa. O schimbare reală, în noi și în comunitate, are nevoie de timp, încercări, greșeli, adrenalină, reziliență, asumare învățare, comunicare, generozitate, empatie și inovație.
Sunt optimist și cred cu tărie că România se schimbă în bine în fiecare zi, cu fiecare om sau afacere care contribuie la asta. Mai încet, uneori nesigur, dar întotdeauna cu energie și multă dorință de mai bine. Sunt convins că știți în jurul vostru oameni care au un impact pozitiv în viața comunității voastre.
În sănătate, industria în care noi construim de 26 de ani, lucrurile s-au schimbat radical față de cum era la început. Furnizorii privați de sănătate au accelerat investițiile și oportunitățile pentru a le oferi românilor acces la o infrastructură medicală modernă, la standarde internaționale, și la medici specializați în tratamentul celor mai complexe afecțiuni. A fost un drum care a oferit nu doar structură și alternative, ci mai ales educație medicală și respect pentru pacient. Nu aș trece peste aceste detalii fără să subliniez că sunt deja câțiva ani de când spitalele private asigură un nivel foarte ridicat de complexitate medicală, realizând de multe ori intervenții în premieră în România.
În anul 1996, România făcea un mic prim pas către un sistem de sănătate modern prin lansarea conceptului de abonament medical. Un mic pas, care se va dovedi uriaș, făcut de Regina Maria și o inovație, care a generat o schimbare atât în modul în care managerii privesc importanța sănătății în echipele pe care le coordonează, cât și pentru fiecare angajat în parte. Dacă ne uităm la primii patru cei mai mari jucători din sănătate din România, vedem că au construit infrastructură medicală bazându-se pe abonamentele medicale. Nevoia de infrastructură modernă, adaptată nevoilor actuale ale pacienților, au făcut din abonamentul medical cel mai relevant instrument cu ajutorul căruia s-a construit în sănătate, după 1990.
25 de ani mai târziu, acest instrument esențial pentru sănătate a devenit un standard la orice angajare. Un beneficiu pe care românii se așteaptă să îl primească. Mai mult, el este unul dintre motivele pentru care pacienții români pot accesa ușor servicii medicale, pot avea soluții alternative sau complementare sistemului public. Aceștia au obținut în timp un lucru mult mai important – control asupra sănătății lor și înțelegerea modului în care fiecare dintre noi suntem responsabili cu starea noastră de bine, prin prevenția despre care vorbim cu toții, dar pe care o exersăm mai greu.
Iar datele pe care le avem la dispoziție îmi confirmă acest lucru: abonații merg de 2,5 ori mai des la medic decât cei care nu au abonament, cu o medie de 5 vizite pe an. Asta într-o țară unde atât investițiile în sănătate, cât și preocuparea pacienților pentru prevenție sunt sub media europeană. În România, doar 1,4% din cheltuielile de sănătate reprezintă cheltuielile cu prevenția (cifre valabile în 2018), în timp ce rata mortalității evitabile prin prevenție și cauze tratabile este pe primele poziții, raportat la nivelul Uniunii Europene. Dacă ne uităm la Polonia, Finlanda sau alte țări în care infrastructura medicală a fost dezvoltată de abonamente, avem aceeași concluzie importantă: când cumperi un abonament, cumperi, de fapt, o investiție în infrastructura medicală din comunitatea ta.
Sunt convins că, pentru orice pacient, abonamentul a venit la pachet, alături de toate beneficiile lui, și cu o schimbare de mentalitate. Suntem mai motivați să ne verificăm sănătatea, știind că avem cel mai bun instrument care are grijă de noi. Iar românii au făcut acest lucru, mai ales în ultimul an, odată ce criza generată de pandemie ne-a schimbat viața.
La finalul anului trecut, 1,62 milioane de români aveau un abonament medical, cu două treimi mai mult decât cu 4 ani înainte. Uitându-ne printr-o lupă mai mare la aceste numere, aproximativ 40% din numărul total de salariați activi din economie au un abonament de sănătate. O performanță la care mă bucur că Regina Maria a contribuit în acești 25 de ani, dar mai ales pentru că a arătat că se pot schimba lucruri în bine, că avem soluții sustenabile și că asigurăm dezvoltarea unei infrastructuri sanitare durabile.
Așadar, ce am făcut noi în cei 25 de ani de abonamente medicale în România? Am investit an de an într-o rețea performantă de sănătate la nivel național. Am construit spitale de la zero. Cu fiecare abonat, am transformat medicina românească și am dezvoltat o rețea medicală centrată pe pacient. Am investit în digitalizare, creând instrumentele potrivite pentru viitorul medicinei digitale. Am investit în pregătirea și specializarea personalului medical, dar și în tehnologii de vârf care salvează vieți. Cu ajutorul abonamentului, am reușit cu succes să convingem mii de medici și de asistenți medicali să rămână în țară, oferindu-le condiții de lucru similare cu alte țări din Uniunea Europeană.
Sunteți cu toții parte a acestei construcții, iar drumul pe care îl avem în față e lung, însă încrederea pe care ne-o arătați este creditul de care avem nevoie să continuăm cu energie și multă dorință de a face bine comunităților din care facem parte.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1,62 mil e puțin. E vorba de tineri sănătoși tun și include prevenție și dacă se întâmplă ceva DUPĂ contractarea abonamentului. Ia să aibă însă o boală preexistentă, nici măcar nu-i eligibil.
Nu asta e calea. Ci îmbunătățirea sistemului național de sănătate cu participarea largă a clinicilor private. Celui care plătește automat asigurarea de sănătate de stat nu-i mai dă mâna să-și facă și abonament.
Acești tineri care primesc abonamentul la pachet cu jobul ori își fac de la sine putere abonament au deja altă mentalitate. Ce să pretinzi prevenție de la un sistem care n-are bani de analize și investigații nu preventive ci de diagnostic?
Abonamentul e o treabă exclusivistă dedicată unui sector relativ îngust de angajați practic sănătoși. Accentuează clivajul social din cauza lipsei unor politici sanitare coerente. Nu că n-ar fi bun. Problema e că exclude marea majoritate care contribuie obligatoriu la un sistem sanitar ineficient. Și de altfel pretinde mult prea mult față de ce oferă.