Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Acum 20 de ani, călătoream cu microbuzul la 2–3 săptămâni între București și Medgidia. Condițiile de transport sunt și acum la fel de precare. Modelul Germaniei și Franței pentru un parc auto terestru modern

microbuze

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Când ai călătorit ultima dată cu autobuzul sau microbuzul, în afara orașului, pentru drumuri lungi între județe? Eu țin minte că obișnuiam să fac aceste călătorii la fiecare 2–3 săptămâni, între București și Medgidia (orașul în care m-am născut), atunci când studiam la ASE. Bucuria revederii părinților urmată de revenirea la studii și viața studențească din capitală era umbrită de experiența neplăcută a călătoriei din cauza stării jalnice a microbuzelor și autocarelor: murdare, stricate, nesigure și poluante.

Au trecut aproape 20 de ani de atunci și, în ciuda progresului economic observat în țara noastră, condițiile pentru transportul terestru de călătorii au rămas la fel de precare. Câteva cifre publicate de INS (Institutul Național de Statistică) confirmă acest lucru: trei sferturi din autocarele și microbuzele de transport persoane de pe străzile din România au mai mult de un deceniu de utilizare zilnică. Un raport publicat recent la nivelul Uniunii Europene arată faptul că parcul auto de autobuze și microbuze din România este cel mai vechi, cu o durată medie de utilizare de 20,2 ani — de aproape două ori peste media Uniunii Europene de 12 ani, sau de 4 ori mai vechi decât Austria, unde vechimea medie este de 5 ani (cifrele publicate în tabelul următor).

apasa pe imagine pentru a mări

Ce spun cifrele companiilor active în acest sector?

În ciuda importanței strategice pentru dezvoltarea turismului, stimularea investițiilor, antreprenoriatului și a mobilității forței de muncă, sectorul transporturilor terestre de călători se dezvoltă sub nivelul potențial din cauza polarizării firmelor și a investițiilor foarte reduse. Analiza cifrelor companiilor active în sectorul transporturilor terestre de călători (CAEN principal 4939) este foarte elocventă:

  • Cifra de afaceri consolidată de companiile active în sectorul de transporturi terestre de călători a crescut foarte puțin în ultimii 5 ani, de la 2,66 miliarde Lei (2027) până la 3,29 miliarde Lei (2021). Creșterea cu 24% a veniturilor raportate de sectorul analizat este de două ori mai mică decât cea înregistrată la nivel național de toate companiile active în Romania (respectiv 49%, de la 1.294 miliarde Lei (2017) → 1.933 miliarde Lei (2021). Statisticile arată că românii preferă deplasarea cu mașina personală, ceea ce aglomerează traficul și crește riscul accidentelor rutiere, capitol unde țara noastră înregistrează cea mai ridicată incidență din UE;
  • Profitul net raportat la vânzări de companiile active în sectorul transporturilor terestre de călători a crescut de la 5,9% (2017) la 6,9% (2019), respectiv 8,1% (2021), în special datorită creșterii marjei operaționale, aceasta din urmă ajungând la 10% pe parcursul anului 2021. În ciuda acestui fapt, dividendele plătite de marile companii au tot crescut în ultimii ani, reprezentând 56% din profiturile obținute, în timp ce investițiile au fost din ce în ce mai mici. Practic, flota de autovehicule și echipamente utilizate de companiile din sectorul analizat s-a învechit, în detrimentul calitățiilor serviciilor oferite pasagerilor;
  • Companiile active în sectorul transporturilor terestre de călători sunt extrem de polarizate: din cele 4.835 de companii active în sectorul analizat, 80% dintre acestea înregistrează venituri pe parcursul anului 2021 sub pragul de 100k €, acestea concentrând doar 14% din cifra de afaceri raportată la nivel național. Polarizarea veniturilor și barierele de intrare cauzate de faptul că piața de transporturi rutiere de călători nu este deschisă pentru transportul cu autocarul pe distanțe lungi (legislația actuală impunând accesul doar companiilor care au experiența pe traseele respective), face ca majoritatea covârșitoare a start-up-urilor să rămână mici, să nu se dezvolte și să nu poată contribui la creșterea calității serviciului oferit clienților.

Cadrul legislativ — cauza principală pentru condițiile precare ale transporturilor terestre de călători

Problema este că start-up-urile nu scalează din cauza legislației care limitează concurența și a investițiilor foarte mici. Toate aceste elemente deficitare și nesustenabile limitează dezvoltarea companiilor mici și semnalează necesitatea de îmbunătățire a cadrului de reglementare pentru a moderniza acest sector, cât și pentru a oferi servicii mai bune românilor. În același timp, firmele mari nu sunt constrânse de cadrul de reglementare să investească în reînnoirea parcului auto sau în servicii care ar duce la creșterea nivelului de calitate pentru pasageri, beneficiind de concurență scăzută și de creșterea afacerilor din inerție. Cine suferă cel mai mult? Pe de o parte, oamenii care călătoresc în condiții mizere, dar și bugetul public, deoarece nu se încasează veniturile fiscale la nivelul potențial. Toate acestea doar pentru interesul câtorva firme mari care dețin monopolul la nivel local.

Soluțiile — liberalizarea, concurența și investițiile

Liberalizarea, concurența și investițiile sunt cheia pentru dezvoltarea acestui sector. Toate acestea pot fi obținute prin schimbarea legislației în sensul deschiderii către o piața concurențială care să încurajeze transportatorii să facă investiții pentru înnoirea parcului auto. Precum în orice altă industrie, sectorul se poate dezvolta numai într-un cadru competitiv și aici avem exemplele multiplelor piețe europene care au facilitat dezvoltarea serviciilor de transport pasageri cu autocarul pe distanțe lungi.

Țările nordice și occidentale, cum ar fi Regatul Unit, Danemarca, Suedia, precum și cele est-europene, cum ar fi Polonia, Cehia și Slovacia, au început să își deschidă piețele interne pentru serviciile de transport cu autobuzul și autocarul în anii ’80–90. Alte state, precum Germania, Italia și Franța au urmat această direcție după deschiderea transportului internațional în spațiul comunitar în Uniunea Europeană. Ultima țară care și-a deschis la concurența serviciile interne interurbane a fost Portugalia, în 2019. În toate aceste țări, fără excepție, mobilitatea oamenilor a fost încurajată, a crescut turismul, antreprenoriatul, calitatea serviciilor oferite prin investiții și creșterea încasărilor la buget. Spre exemplu, în Germania impactul liberalizării a adus efecte imediate, numărul de pasageri cu autocarul pe distanțe lungi s-a triplat în 2 ani, crescând de la 8 milioane în 2013 până la 23 milioane în 2015. În această perioadă flota de autocare pe distanțe lungi s-a dublat — de la 760 la 1500 autocare ce operau pe distanțe lungi. În Franța impactul a fost și mai mare, numărul de pasageri cu autocarul pe distanțe lungi era de numai 0,8 milioane în 2015, și în doar 4 ani dupa liberalizare numărul acestora a crescut de 14 ori, pana la 11 milioane în 2019. În acest timp, numărul plecărilor s-a triplat, frecvența acestora înregistrând o creștere medie anuală cu 31%.

Dezvoltarea lentă a sectorului de transporturi terestre de călători în România a diminuat și impactul fiscal potențial la veniturile publice. Considerând efectele fiscale directe (contribuțiile sociale plătite pentru contractele de muncă, TVA și impozitul pe profit), cât și cele indirecte (achizițiile de la furnizori și puterea de cumpărare susținută de salariile plătite), sectorul transporturilor terestre de călători generează un impact fiscal de numai 963 milioane Lei, mai puțin de 0,3% din totalul veniturilor încasate la bugetul public din același an. Aportul fiscal este extrem de scăzut, având în vedere importanța strategică a sectorului. Liberalizarea pieței prin modificarea cadrului legislativ, creșterea concurenței și stimularea investițiilor pot duce la creșterea impactului fiscal în acest sector de aproape 4–5 ori. În acest scenariu, monopolul local este eliminat, concurența crește în beneficiul pasagerilor, vin mai mulți bani la buget, are loc stimularea turismului, antreprenoriatului, investițiilor și a mobilității muncii. Toată lumea ar avea de câștigat!

Având în vedere importanța strategică a sectorului de transporturi terestre de călători, am aprofundat analiza financiară a companiilor și a impactului fiscal generat de acestea într-un studiu detaliat.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult