Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Adela Bradu, Microsoft: „Sunt studii care arată că profesorii care folosesc tehnologia au cu 30% mai mult timp pentru clasă”

Alt Viitor

(Foto: Facebook/E-Civis)

Îi vezi peste tot, în parcuri, în mijloacele de transport, pe stradă. Ajunși acasă de la școală, primul lucru pe care îl fac este să își ia telefonul să-l butoneze. Până să sune clopoțelul, gândurile le fug la chest-ul pe care trebuie să îl deschidă, la lupta cu un adversar cu un deck mai bun sau la indiciile pe care trebuie să le descopere ca să „evadeze” din camera secretă.

Copii cu cheia de gât, ai căror părinți care „ar face totul” pentru ei. Iar asta în multe cazuri înseamnă să le cumpere, uneori cu mare efort, un telefon sau o tabletă.  

„O parte dintre părinți consideră că e suficient ca copilul să pună mâna pe telefon sau tabletă, e fericit că a scăpat de copil și toată ziua știe unde este: undeva în casă, cu tableta sau cu telefonul în mână. Nu e bine, până la urmă copilul trebuie să și socializeze”, vede Daniel Popa, profesor de informatică. El spune că la orele pe care le predă, la liceu, folosește din când în când telefoanele la clasă pentru a face mici concursuri cu întrebări legate de ceea ce a predat la un moment dat. „Fiind o clasă de informatică consider că e obligatoriu să folosim tehnologia la clasă”, a explicat profesorul la evenimentul Microsoft Business Summit 2018, unde una dintre temele discutate a fost rolul dascălilor și al părinților în educația digitală a copiilor.

Specialiștii sunt de părere că tehnologia e bine să fie folosită de copii în mod util, în folosul atingerii unor obiective.

„Trebuie să îi ajutăm pe copii să fie utilizatori inteligenți de tehnologie în beneficiul lor, în beneficiul satisfacerii propriilor interese și al atingerii propriilor obiective. E nevoie de o flexibilitate în gândire și de o adaptibilitate pe care trebuie să o dezvoltăm în parteneriat cu părinții”, a punctat psihologul Carmen Lică, director executiv al Asociației Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională.

Atuurile viitorului

Peste jumătate dintre copiii care studiază azi vor lucra în joburi care nu există încă, arată studiile, ceea ce face misiunea dascălilor lor foarte dificilă. Ce competențe e nevoie să-și dezvolte un copil în anii de școală pentru a se adapta cerințelor din piața muncii, în viitor?

„Trebuie să îi dezvolți gândirea critică, să îl înveți să fie creativ, trebuie să îl înveți să muncească în echipă. Va trebui să îi dezvoltăm inteligența emoțională, inteligența socială, lucruri pe care probabil se pune mai puțin accent în zilele noastre, dar care cred că sunt fundamentale, pentru ca el să se poată adapta și ca să își poata schimba jobul, pentru că va face asta în viitor. Mă gândesc că trebuie să îl educăm astfel încât el să facă față, să se poată reinventa”, a subliniat Emese Cîmpean, profesor la Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean.

Iar provocarea este una mare, deoarece școala și părinții e nevoie să facă ceva astăzi ca să îi pregătească pe copii pentru meserii despre care știm că nu s-au inventat încă, e greu să spunem cum arată ele, vede psihologul Carmen Lică.

Părinților le revine un rol crucial în educația digitală a copiilor. O spune Ana-Maria Stancu, președinte al Asociației E-Civis, care derulează proiectul Everyone Digital, al cărui scop este să dezvolte competențe în domeniul digital în rândul elevilor din școlile de lângă Capitală.

„În cadrul proiectului Everyone Digital mergem în școli în județele de lângă București și facem ore de educație digitală, ca să venim cumva și în ajutorul profesorilor de TIC care, unii dintre ei, s-au trezit cu această materie și nu știu încotro să o apuce. Mergem la aceste ore de TIC și îi ajutăm”, a spus Ana-Maria Stancu.

În București E-Civis a deschis un RoboHub, unde oferă cursuri gratuite și subvenționate pentru copiii din familii defavorizate. „Avem în vedere această componentă a educării părinților, pentru că cel puțin în zona de grupuri vulnerabile știu din activitatea mea anterioară pe zona de advocacy că în astfel de comunități părinții ar face absolut orice pentru copiii lor. Numai că pentru ei, care vin dintr-un mediu în care nu au avut acces la educație, să facă tot ce pot pentru copiii lor înseamnă să le ia un telefon sau să le ia un laptop și să ii lase să se joace. Nu au idee despre nivelul următor. Noi de exemplu lăsăm părinții să participe la cursurile noastre din RoboHub, pentru că am avut foarte multe exemple de părinți care veneau la noi și ne ziceau «da, copilul a mai făcut un curs de programare, dar nu știm exact ce».

Încercăm să le spunem părinților să aibă mare atenție atunci când le dau copiilor aceste device-ri pe care le cumpără cu greu. În proiect vom face și flyere și le spunem că ar trebui să îi monitorizeze pe copii să nu stea online pur și simplu, ci să facă lucruri constructive, care să îi ajute mai târziu”, spune reprezentanta E-Civis.

„Tehnologia este un facilitator și trebuie să fie luată în seamă ca atare”

Profesorii care folosesc tehnologia au cu 30% mai mult timp pentru clasă, iar România trebuie să meargă pe acest traseu, a punctat Adela Bradu, director comunicare Microsoft România, în cadrul evenimentului Microsoft Business Summit 2018.

„Nu putem ignora tendințele, nu putem să nu folosim tehnologia. Tehnologia este un facilitator și trebuie să fie luată în seamă ca atare. Sunt studii care arată că profesorii care folosesc tehnologia au cu 30% mai mult timp pentru clasă. În contextul în care educația trebuie să aibă în centru copilul, asta a fost dintotdeauna și nu se va schimba. Faptul că ai 30% mai mult timp ca să te ocupi de individ este probabil direcția spre care trebuie să o luăm. România nu are încotro și trebuie să meargă în această direcție dacă își dorește ca peste 10-15 ani să fie măcar unde este acum”, vede Adela Bradu.

Reprezentanta Microsoft România a amintit de o serie de proiecte educaționale dezvoltate de companie în România. Unul dintre acestea are ca scop pregătirea a 3.500 de profesori de gimnaziu, mai mult de jumătate din profesorii de gimnaziu din întregul teritoriu, ca să predea TIC într-un mod atractiv pentru elevi.

„Compania noastră dezvoltă un proiect de educație prin care încercăm să creștem abilitățile digitale ale copiilor. Încercăm să ne ducem către zonele defavorizate și nu facem asta singuri, ci cu ajutorul a patru ONG-uri, și pe mai multe paliere. Este foarte important ca, în continuare, educatorii să aibă un rol, pentru că ei sunt cei care inspiră copiii, care îndrumă copiii. Factorul uman rămâne primordial dincolo de tehnologie. Astfel că primii la care ne-am gândit au fost profesorii și întrucât anul trecut s-a introdus disciplina obligatorie Informatica, îi învățăm și să programeze, să creeze tehnologie, nu doar să o folosească”, detaliază Adela Bradu.

De exemplu, Microsoft a dezvoltat pe platforma Minecraft posibilitatea ca tinerii să poată coda cu Java Script și cu blocuri de cod. „Copiii sunt foarte atrași când văd personajele cu care s-au jucat că se mișcă și ei programează, le dau acele instrucțiuni pe care poate și le-au dorit să le aibă în joc și nu le-au avut", a menționat directorul de comunicare al Microsoft România.

În CoderDojo, un alt proiect susținut de Microsoft România, persoane specializate în IT devin mentori în programare și cod pentru copii. „Vrem să creăm o mișcare-CoderDojo, un concept internațional pornit din Irlanda, prin care oameni specializați în IT încearcă să dea mai departe ce știu, adică programare și cod, către copii. Sunt oameni care lucrează în diferite companii sau departamente de IT. Prin investiția pe care o facem vrem să atragem cât mai mulți mentori în acest program. Am avut o primă lansare la Brașov și suntem foarte încântați că peste 30 de persoane, specialiști în IT, dar și profesori din școli din acel perimetru și-au exprimat dorința de a intra în acest program”, a explicat Adela Bradu, adăugând că ținta este crearea unei mișcări naționale prin care oamenii să dea mai departe copiilor cunoștințe despre programare și cod.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lasă-te sedus de o cafea prețioasă ca aurul

V-ați întrebat, vreodată, ce înseamnă pentru dumneavoastră o cafea bună? Are note blânde de pin? Conține arome de stejar și lemn dulce, sau de migdale prăjite, ori poate de nuci, citrice și fructe de pădure? Cea mai mare provocare a profesioniștilor cafelei este să-i aducă în fiecare zi iubitorului de cafea băutura pe care el o adoră și să-i ofere aceeași senzație la fiecare ceașcă.

Citește mai mult

Carmen Iohannis

Calitatea de primă doamnă, pe lângă faptul că aduce niște beneficii, vine la pachet și cu niște constrângeri de protocol și de conduită, dar mai ales cu niște responsabilități speciale. Ce ar trebui să înțeleagă cetățeanul de rând din gestul primei doamne? (Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu)

Citește mai mult

Nicolle Birta

- Maman, c'est du vrai chocolat? (mami, este ciocolată adevărată?). Întocmai ca în povești, băiețelul își lipise nasul roșu, înghețat de frig, de geamul vitrinei frumos decorate, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. - Mais bien sûr c'est du vrai chocolat, (desigur că este ciocolată adevărată), îi răspunsese mama.

Citește mai mult