Sari la continut
Republica
Comunicare

Adela Greceanu, scriitoare: Citind poezie, am început să fiu mai atentă la realitatea din jurul meu. Pur și simplu am deschis ochii

Cum ar fi arătat ultimii 3 ani fără filme, cărți sau muzică? Vă puteți imagina? Arta, în toate formele ei, joacă zeci de roluri în viața omului modern și ne poate influența în moduri pe care nici nu le conștientizăm. Sunt studii care arată că o vizită la muzeu ne poate ajuta să trecem mai ușor peste o perioadă stresantă. Sau că cititul ne face mai empatici și poate fi un sprijin în depresie. Suntem mai puțini anxioși dacă mergem la teatru, iar încercarea de a decoda și înțelege orice formă de artă creează noi legături neuronale.

85% dintre respondenții „Art consumption and well-being during the Covid-19 pandemic”, un studiu realizat în Europa, inclusiv în România, au definit arta ca o metodă de înțelegere și conectare cu propriile sentimente. 65% dintre ei au spus că arta îi face să se simtă mai bine.

Acestea sunt premisele micului proiect inițiat de Societatea Omului Sănătos – o serie de conversații între un psihoterapeut și patru artiști. Doctorul Gabriel Cicu a stat de vorbă cu scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman. Cele patru conversații vor fi făcute publice pe parcursul lunii februarie online, pe habits.republica.ro.

Prima invitată a seriei este scriitoarea Adela Greceanu. Adela a debutat în 1997 cu volumul de poezie „Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult...” (Editura Eminescu). Cele mai recente cărți publicate includ „Și cuvintele sunt o provincie” (Editura Cartea Românească) și antologia „Șuruburi, șaibe, cuie, piulițe” (Editura Cartier). Pentru poezia ei, a câștigat premii în țară și străinătate. Scrierile ei au fost traduse în germană, engleză, suedeză, slovenă și albaneză. Adela realizează emisiunea “Timpul Prezent” la Radio România Cultural alături de Matei Martin.

Conversația dintre Adela Greceanu și Gabriel Cicu încearcă să traducă ce se întâmplă înaintea cuvântului. Ce îl face pe scriitor să transpună în fraze ce simte? Și cum poate un cititor să ia aceste cuvinte și să le facă ale lui? „Prin scris încerc să țin pasul cu mine, cu ce mi se întâmplă. Timpul scrisului este mereu prezentul, chiar dacă scriu la trecut”, spune Adela. Prin scris suntem, deci, prezenți. Ducând asta mai departe, aș spune că scrisul este atunci o formă de meditație, de înțelegere a vieții. La fel ca cititul. Adela spune că literatura are putere. Dacă ai răbdare. Vă invit să ascultați această conversație și să vă propuneți să citiți măcar 10 pagini pe zi. E un obicei care vă va schimba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult