Sari la continut
Republica
Comunicare

Adela Greceanu, scriitoare: Citind poezie, am început să fiu mai atentă la realitatea din jurul meu. Pur și simplu am deschis ochii

Cum ar fi arătat ultimii 3 ani fără filme, cărți sau muzică? Vă puteți imagina? Arta, în toate formele ei, joacă zeci de roluri în viața omului modern și ne poate influența în moduri pe care nici nu le conștientizăm. Sunt studii care arată că o vizită la muzeu ne poate ajuta să trecem mai ușor peste o perioadă stresantă. Sau că cititul ne face mai empatici și poate fi un sprijin în depresie. Suntem mai puțini anxioși dacă mergem la teatru, iar încercarea de a decoda și înțelege orice formă de artă creează noi legături neuronale.

85% dintre respondenții „Art consumption and well-being during the Covid-19 pandemic”, un studiu realizat în Europa, inclusiv în România, au definit arta ca o metodă de înțelegere și conectare cu propriile sentimente. 65% dintre ei au spus că arta îi face să se simtă mai bine.

Acestea sunt premisele micului proiect inițiat de Societatea Omului Sănătos – o serie de conversații între un psihoterapeut și patru artiști. Doctorul Gabriel Cicu a stat de vorbă cu scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman. Cele patru conversații vor fi făcute publice pe parcursul lunii februarie online, pe habits.republica.ro.

Prima invitată a seriei este scriitoarea Adela Greceanu. Adela a debutat în 1997 cu volumul de poezie „Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult...” (Editura Eminescu). Cele mai recente cărți publicate includ „Și cuvintele sunt o provincie” (Editura Cartea Românească) și antologia „Șuruburi, șaibe, cuie, piulițe” (Editura Cartier). Pentru poezia ei, a câștigat premii în țară și străinătate. Scrierile ei au fost traduse în germană, engleză, suedeză, slovenă și albaneză. Adela realizează emisiunea “Timpul Prezent” la Radio România Cultural alături de Matei Martin.

Conversația dintre Adela Greceanu și Gabriel Cicu încearcă să traducă ce se întâmplă înaintea cuvântului. Ce îl face pe scriitor să transpună în fraze ce simte? Și cum poate un cititor să ia aceste cuvinte și să le facă ale lui? „Prin scris încerc să țin pasul cu mine, cu ce mi se întâmplă. Timpul scrisului este mereu prezentul, chiar dacă scriu la trecut”, spune Adela. Prin scris suntem, deci, prezenți. Ducând asta mai departe, aș spune că scrisul este atunci o formă de meditație, de înțelegere a vieții. La fel ca cititul. Adela spune că literatura are putere. Dacă ai răbdare. Vă invit să ascultați această conversație și să vă propuneți să citiți măcar 10 pagini pe zi. E un obicei care vă va schimba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult